Obligaţie de a face. Sentința nr. 6802/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6802/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 25-11-2014 în dosarul nr. 2849/63/2013*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 6802/2014
Ședința publică de la 25 Noiembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. Uncheașu
Asistent judiciar C. O.
Asistent judiciar L. C. O.
Grefier L. R. M.
Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamantul Z. P. în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul personal și asistat de avocat I. D., pârâta prin consilier juridic G. C. și martorii P. N. și I. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Instanța procedează la administrarea probei testimoniale, sub prestare de jurământ, cu numiții P. N. și I. C., depozițiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Având pe rând cuvântul, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța declară încheiată cercetarea procesului și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat D. pentru reclamant solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată. Arată că din declarațiile martorilor rezultă că reclamantul lucra alături de aceștia cel puțin 80% din timpul de lucru și consideră că nu are relevanță dacă reclamantul a dobândit sau nu o boală profesională.
Consilier juridic C. pentru pârâtă solicită respingerea acțiunii, considerând că societatea pârâtă și-a îndeplinit obligația de a elibera adeverință privind încadrarea în grupa a II-a de muncă pentru perioada 1985 – 1987, reclamantul fiind nominalizat de societate, însă acesta nu se regăsește în vreun tabel în care să fie încadrat în grupa a II-a de muncă. Arată că la dosarul cauzei se găsesc documente pentru toată perioada cât a lucrat reclamantul în cadrul unității pârâte și nu a fost nominalizat.
În replică, avocat D. pentru reclamant arată că instanța de control a solicitat pârâtei fișa postului.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra actiunii de fata
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul Z. P. a chemat în judecată pârâta . C., solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să se constate că activitatea desfășurată de reclamant in perioadele 07.11.1983 – 01.02.1985, 01.02.1985 – 04.05.1987, 01.09.1987 – 01.08.1991, 01.08.1991 – 19.07.1994 în cadrul unității pârâte a fost lucrată în condiții de muncă ce se încadrează în grupa II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990, anexa II, pct. 43, în procent de 100%, și să fie obligată pârâta să elibereze adeverință în acest sens.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar în copie conformă cu originalul Decizia Nr._/23.08.2011, Adeverința Nr. 971/07.10.2010 emisă de . C. și carnet de muncă.
În ședința din 03.04.2013 pârâta a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată. A arătat pârâta că i-a eliberat reclamantului Adeverința Nr. 971/07.10.2010 prin care i-a recunoscut grupa a II a de muncă pentru perioada 01.02.1985 – 04.05.1987. A arătat pârâta că reclamantul nu s-a mai adresat acesteia cu nici o altă cerere care să privească solicitarea unei adeverințe de grupă pentru alte activității, iar, pe de altă parte, în arhiva societății nu există nici o altă decizie, proces verbal sau tabel nominal unde să fie nominalizat reclamantul ca încadrat în grupa a IIa de muncă.
A depus in copie un set de acte.
La data de 15.05.2013, reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat instanței să oblige pârâta să-i elibereze Adeverință din care să rezulte perioadele în care a lucrat în grupa a II a de muncă. A anexat acesteia Decizia Nr._/02.10.2009, răspunsul Casei Județene de Pensii din 23.08.2011 și Situația locurilor de muncă.
Reclamantul a depus la dosar, la data de 08.07.2013 o Cerere Precizatoare prin care a solicitat instanței să constate că perioadele enumerate în cererea principală, se încadrează în grupa a II a de muncă. În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 34, alin. 5, din Codul Muncii.
La data de 04.07.2013 pârâta a depus la dosar în copie următoarele documente: contract de muncă nr. 826/01.09.1978 însoțit de decizii la acesta; adrese, procese verbale și tabele nominale privind încadrarea salariaților pe grupe de muncă pentru perioada 1983 – 1994.
În scop probator a fost administrată proba cu un martor, în cauză fiind audiat martorul P. N., a cărui depoziție a fost depusă la dosar.
Prin s.c nr.7887/11.12.2013 pronunțată de Tribunalul D. a fost admisă cererea reclamantului, în sensul că a constatat că activitatea desfășurată de reclamant în perioada 01.02.1985 – 04.05.1987 se încadrează în grupa a II-a de muncă conform Ordinului 50/1990, Anexa 2 pct.43,79. A obligat pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens.
A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea, în ce privește perioadele 07.11.1983 – 01.02.1985, 01.09.1987 – 01.08.1991, 01.08.1991 – 19.07.1994.
Împotriva sentinței arătate, reclamantul a formulat apel, solicitând refacerea probelor administrate de prima instanță, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Prin decizia nr.812/14.05.2014, Curtea de Apel C. a admis recursul formulat de reclamant, a casat s.c . 7887/11.12.2013 și a trimis cauza spre rejudecare la prima instanță, respectiv Tribunalul D..
După casare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului D., sub nr._ .
La termenul din data 25.11.2014 au fost încuviințați și audiați martorii I. Constatntin și P. N. ale căror depoziții au fost depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamantul a desfășurat activitate în muncă în cadrul pârâtei, în meseria de subinginer, așa cum rezultă din carnetul său de muncă.
Pârâta a acordat grupa a II a de muncă prin Adeverința nr. 971/07.10.2010 pentru perioada 01.02._ – 04.05.1987, perioadă pentru care s-a făcut dovada grupei a II a de muncă.
Pârâta nu a încadrat activitatea reclamantului în grupa a II-a de muncă pentru perioadele 07.11.1983 – 01.02.1985, 01.09.1987 – 01.08.1991, 01.08.1991 – 19.07.1994, întrucât operațiunile pe care acesta le desfășura nu se circumscriu cerințelor textelor din Ord. nr. 50/1990.
Din probele administrate, s-a constatat că activitatea desfășurată de reclamant în cadrul pârâtei, astfel cum este descrisă de martorii audiați, poate fi încadrată în prevederile Ord. 50/1990, Anexa 2, pct. 3, 41 și 79 așa cum susține reclamantul.
Astfel, martorii au declarat că au fost colegi de serviciu cu reclamantul în perioada 1983 – 1993 când acesta a plecat din societate, reclamantul desfășurând activitatea în secțiile strungărie și turnătorie.
Aceștia au relatat că reclamantul supraveghea activitatea muncitorilor, care efectuau reparații de strungărie, sudură, lăcătușărie, vopsire fier, cornier, aluminiu. Se efectuau operații de polizare, sudură electrică în argon și aluminiu, iar în cadrul atelierului turnătorie se executau diverse piese din fontă și aluminiu, reclamantul fiind în preajma muncitorilor în procent de peste 80% din timpul efectiv lucrat.
S-a mai arătat că temperaturile erau extreme, în funcție de locul unde se desfășurau reparațiile. Au existat de asemenea, boli profesionale.
În aceste condiții, instanța reține că activitatea desfășurată de reclamant pe perioada dedusă judecății se circumscrie cerințelor actului normativ sus menționat, constatarea existenței unor condiții de lucru grele (temperauri ridicate, noxe) fiind suficientă pentru a admite că activitatea reclamantului s-a încadrat în grupa a II-a de muncă.
Totodata, în conformitate cu prevederile art. 3 din Ord.50/1990, beneficiază de încadrare în grupa a II a de muncă personalul care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexe.
Având în vedere activitățile desfășurate de reclamant, condițiile de la locul său de muncă, instanța apreciază că activitatea acestuia se încadrează în grupa a II-a de muncă potrivit Anexei II pct. 3, 41, 79 din Ordinul 50/1990 coroborate cu art. 3 din Ordinul 50/1990 potrivit căruia „beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2”.
Conform pct. 41 din anexa II a Ordinul 50/1990 se încadrează în grupa a II-a de muncă operațiunile de " sudură continuă în mediu protector de bioxid de carbon și argon ".
De asemenea, potrivit pct 79 din același ordin se încadrează în grupa a II-a de muncă activitățile de vopsire.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a ÎCCJ conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ord. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții expres a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin Decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.
Cu privire la timpul efectiv lucrat de reclamant în condițiile de grupa II de muncă, din proba testimonială reiese că activitățile respective s-au desfășurat pe tot parcursul programului de lucru, iar aceste aspecte nu au fost combătute de către angajator, căruia îi revine sarcina probei, potrivit disp. art. 272 din C. muncii.
Tribunalul va face și aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care in cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferențieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.
Susținerea pârâtei că reclamantul nu poate fi încadrat în grupa a II-a de muncă deoarece locul de muncă și activitatea desfășurată de aceasta nu au fost nominalizate de comisia mixtă nu poate fi reținută de instanță, deoarece încadrarea in grupele de muncă se face in funcție de condițiile nocive concrete existente la locul de muncă, de gradul de pericol pe care îl presupune activitatea desfășurată de o persoană și nu poate fi limitată de comisia de nominalizare. Lipsa nominalizării nu poate priva salariatul de un drept al său.
Din mențiunile carnetului de muncă al reclamantului, coroborate cu declarația martorului, rezultă funcțiile, activitățile și condițiile de muncă ale reclamantului, acestea încadrându-se în ipotezele reținute de dispozițiile Ordinului nr. 50/1990, Anexa II, art. 3 raportat la pct. 3, 41, 79 în procent de 80 %.
Având în vedere considerentele expuse, instanța va admite cererea și va constata că activitatea desfășurată de reclamant în cadrul unității pârâte în funcțiile arătate în perioadele 07.11._85, 01.02._87, 01.09._91, 01.08._94 se incadrează in grupa a II a de muncă conform Ordinului 50/1990 anexa 2 pct. 3, 41, 79 in procent de 80 %.
În conformitate cu dispozițiile art. 40 alin 2 litera h din codul muncii, va obliga pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul Z. P., domiciliat în C., ., ..1, ., jud D., în contradictoriu cu pârâta . C., cu sediul în C., bld.D., nr. 85, jud. D..
Constată că activitatea desfășurată de reclamant în perioadele: 07.11._85, 01.02._87, 01.09._91, 01.08._94 se încadrează în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990 anexa II-a, pct. 3, 41, 79 în procent de 80%.
Obligă unitatea pârâtă să elibereze reclamantului adeverință în acest sens.
Definitivă. Cu apel în 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 25.11.2014.
PREȘEDINTE,
C. Uncheașu
Asistent judiciar, C. O.
Asistent judiciar, L. C. O.
Grefier, L. R. M.
Red. Jud CU/ Asis. Jud. LCO
4 ex./17.12.2014
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 5581/2014. Tribunalul DOLJ | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
