Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 3323/2014. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 3323/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 03-06-2014 în dosarul nr. 3062/63/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 3323/2014

Ședința publică de la 03 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. N.

Asistent judiciar A. D.

Asistent judiciar I. G.

Grefier E. C.

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant Ț. G.

și pe pârât L. T. G. B. C., având ca obiect

drepturi bănești

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Având în vedere dispozițiile art. 95 pct.1 din noul C.p.c. și dispozițiile art. 208 și 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, forma actualizată, instanța constată că este competentă material cât și teritorial de a soluționa cauza dedusă judecătii și legal investită.

Instanța, în temeiul art. 258 din noul C.p.c. încuviințează reclamanților proba cu înscrisurile depuse.

În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea procesului și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată:

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 28.02.2014, reclamantul Ț. G. a chemat în judecată pârâtul L. T. G. B. C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la calcularea și plata drepturilor neacordate, reprezentând diferența dintre remunerația salarială legală și cea efectiv încasată ,aferentă lunilor noiembrie- decembrie 2010, sume ce urmează a fi actualizate în funcție de coeficientul de inflație la data plății.

În motivarea acțiunii a arătat că reclamantul are funcția de cadru didactic la unitatea școlară pârâtă, iar în lunile octombrie - noiembrie 2010 a primit salariul diminuat cu 25 %, reducere rezultata din adeverința nr. 721/27.02.2014, fără să existe un titlu executoriu sau o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă în sensul art. 164 alin 2 din Codul Muncii.

Pentru a dovedi acțiunea reclamantul a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri, carte de identitate, carnetul de muncă, adeverință, state de plata.

În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 169 al. 1 si 2 Codul Muncii, art. 159 Codul Muncii, Legea 53/2003 Codul Muncii, Legea 128/1997, HG 2192/2004, HG 1942/2004, art. 28 din Legea 62/2011.

Cu procedura legal îndeplinită, pârâții nu s-au prezentat in instanță, spre a-și organiza apărările, astfel că, în aplicarea disp. art 286 alin 1 în conformitate cu care „ cerere referitoare la soluționarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgență „ instanța a trecut la soluționare.

Din ansamblul actelor și lucrărilor dosarului,Tribunalul constată următoarele:

Asupra excepției prescripției pe care instanța o examinează din oficiu constată următoarele

Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada octombrie si noiembrie 2010 invocata din oficiu, instanța o va admite si in consecința va respinge acțiunea constatând că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 283, alin. (1), lit. c) Codul Muncii în sensul că acțiunea poate fi formulată în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, întrucât obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate și nu de neexecutare a dispozițiilor contractului colectiv de muncă ori al unor clauze ale acestuia.

In raport de data introducerii acțiunii 28.02.2014, termenul de 3 ani a fost depășit cu privire la perioada octombrie si noiembrie 2010.

Tribunalul constată că acțiunea este neîntemeiată chiar și pe fondul cauzei pe următoarele considerente.

Indemnizația de concediu de odihnă este reglementată de art 145 din Lg 53/2003 în următoarea configurație:

-(1) „ pentru perioada concediului de odihnă, salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute in contractul individual de muncă

-(2) „ indemnizația de concediu de odihnă, reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prev la alin( 1 )din ultimele trei luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu,

-(3) „ indemnizația de concediu se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătore înainte de plecarea in concediu ."

Rezultă din această reglementare că dreptul salariatului la indemnizația de concediu presupune obligația corelativă, stată în sarcina angajatorului, de a plăti această indemnizație . Potrivit art 139 alin 1 din Lg 53/2003 „ dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților . Dreptul la concediul de odihnă nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări „

Reclamanții, membrii de sindicat, sunt angajați ai unității școlare pârâte, așa cum rezultă din carnetul de muncă.

Pentru munca prestată de reclamanți obligația principală a angajatorului, respectiv a unității școlare pârâte, este aceea de plată a salariului, precum și a celorlalte drepturi ce derivă din raporturile de muncă, prevăzute de lege, între care și indemnizația de concediu de odihnă.

Potrivit art 103 din Lg 128/1997 cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediul anual de odihnă cu plată în perioada vacantelor școlare.

Potrivit Ordinului Ministrului Educației Naționale nr 3251/1998, pentru aprobarea normelor metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învățământ art. 21 " indemnizația de concediu de odihnă se calculează având ca bază de calcul veniturile din luna in care se efectuează zilele de concediu de odihnă", respectiv lunile iulie și august .

Potrivit art 7 alin 1 din HG 250/1992, pe durata concediului de odihnă salariații au dreptul la o indemnizație stabilită în raport cu numărul de zile de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de bază, sporului de vechime și după caz, indemnizației pentru funcția de conducere, luate împreună, corespunzătoare lunii în care se efectuează zilele de concediu ; în cazul în care concediul de odihnă se efectuează în cursul a două luni consecutive ,media v veniturilor se calculează distinct pentru fiecare lună în parte.

Relevant este așadar, modul de calcul al indemnizației de concediu de odihnă, raportat la perioada în care se efectuează concediul de odihnă, iar nu momentul la care această indemnizație ar fi trebuit calculată și plătită .

Instanța are în vedere faptul că aceste prevederi au caracterul unei legi speciale ce se aplică cu prioritate în raport de codul muncii care reprezintă legea generală în materie.

Algoritmul de calcul al indemnizației cuvenite personalului didactic și didactic auxiliar din învățământul preuniversitar de stat pentru concediul de odihnă este diferit de cel stabilit prin art. 150 (fostul art. 145) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, pentru celelalte categorii de salariați, în cazul cărora se are în vedere media zilnică a salariilor de bază, indemnizațiilor și sporurilor cu caracter permanent din ultimele 3 luni anterioare celei în care se efectuează concediul.

Or, în baza prevederilor pct. 21 din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învățământ, emise în aplicarea art. 103 din Legea nr. 128/1997 și a Hotărârii Guvernului nr. 250/1992, republicată, aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.251/1998, indemnizația de concediu cuvenită personalului didactic se calculează în raport cu numărul zilelor de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de bază, a sporului de vechime și, după caz, a indemnizației pentru funcția de conducere, luate împreună, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează zilele de concediu.

Din interpretarea prevederii normative anterior citate rezultă faptul că indemnizația de concediu de odihnă cuvenită personalului didactic devine scadentă zi cu zi, pe măsură ce concediul este efectuat, și se calculează prin raportare tot la media veniturilor, zi cu zi, din perioada în care concediul se efectuează.

La data de 3 iulie 2010 a intrat în vigoare Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, care, în art. 1, prevede următoarele:

"Art. 1. - (1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.

(2) În situația în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, suma care se acordă este de 600 lei."

Dispozițiile art. 1-8 și cele ale art. 10-17 din Legea nr. 118/2010, cu modificările și completările ulterioare, au fost declarate constituționale prin decizia Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010.

Potrivit adeverinței depuse de unitatea școlară pârâtă, reclamanții au beneficiat de concediu de odihnă din data de 01.07.2010 pentru care au beneficiat de plata indemnizației de concediu de odihnă, diminuată însă cu 25% conform Legii 118/2010.

Având în vedere modalitatea de calcul al indemnizației de concediu de odihnă pentru personalul didactic anterior prezentată, dar și principiul neretroactivității legii, reducerea cu 25% statuată prin art. 1 din Legea nr. 118/2010, cu modificările și completările ulterioare, este aplicabilă și indemnizației aflate în discuție, desigur de la momentul intrării în vigoare a acestui act normativ (3 iulie 2010), în contextul în care concediul de odihnă este efectuat după această dată.

O altă interpretare juridică ar conduce la încălcarea principiului egalității în drepturi, consacrat în art. 16 alin. (1) din Constituția României, republicată, pentru că indemnizația de concediu înlocuiește salariul (care devine scadent pe măsura prestării activității), motiv pentru care aceasta devine scadentă în aceeași modalitate. În caz contrar, salariatul aflat în activitate, după data de 3 iulie 2010, ar obține venituri salariale inferioare celor obținute de salariatul care se află în concediu de odihnă în aceeași perioadă.

Cu alte cuvinte, chiar dacă art. 1 din Legea nr. 118/2010, cu modificările și completările ulterioare, nu conține o referire expresă la indemnizația de concediu de odihnă a personalului din învățământ, aceasta este strâns legată prin modul de calcul de drepturile salariale cuvenite pentru fiecare lună calendaristică în care se efectuează concediul de odihnă, drepturi salariale pentru care diminuarea de 25% se aplică în mod indiscutabil.

Pe de altă parte, pct. 26 din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învățământ, emise în aplicarea art. 103 din Legea nr. 128/1997 și a Hotărârii Guvernului nr. 250/1992, republicată, aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.251/1998, prevede faptul că indemnizația de concediu de odihnă se plătește cu cel puțin 5 zile înaintea plecării în concediu.

Această dispoziție normativă nu poate influența aplicarea criteriilor pe baza cărora se stabilește cuantumul indemnizației de concediu de odihnă. Ea reglementează doar plata în avans a acestor drepturi bănești, fiind vorba despre un beneficiu al legii conferit salariaților din învățământ.

Ca atare, indemnizația de concediu de odihnă se acordă pentru perioada în care acesta se efectuează, iar nu pentru perioada în care s-a prestat activitate și s-a primit salariu.

În concluzie, întrucât după . Legii nr. 118/2010, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul brut al salariului a fost afectat de o reducere de 25%, în același mod și indemnizația de concediu cuvenită personalului didactic și didactic auxiliar din învățământul preuniversitar de stat pentru concediul efectuat după această dată (3 iulie 2010) se impune a fi diminuată proporțional, ca urmare a faptului că se calculează în raport cu media zilnică a veniturilor din fiecare lună în care se efectuează concediul.

În acest sens s-a pronunțat și ICCJ în decizia nr. 20/17.10.2011 prin care s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabil că dispozițiile art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 150 (fostul art. 145) din Codul muncii, art. 103 lit. a) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările ulterioare, și art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, republicată, sunt incidente cererilor formulate de personalul didactic și didactic auxiliar din învățământul preuniversitar de stat ce au ca obiect acordarea indemnizației de concediu de odihnă aferente anului școlar 2009-2010, după . Legii nr. 118/2010, respectiv 3 iulie 2010, decizie obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 517 alin. 4 din Codul de procedură civilă.

Față de cele arătate mai sus instanța va respinge acțiunea formulată atât pe excepție cât și pe fond.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre și considerentele ei

.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocata de instanța din oficiu.

Respinge acțiunea formulata de reclamant Ț. G.- CNP_, domiciliat in C., ., jud. D., in contradictoriu cu pârât L. T. G. B. C., cu sediul in C., ., nr. 101.

Cu apel ce se depune la Tribunalul D. in termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 03 Iunie 2014.

PREȘEDINTE M. N.

Asistent judiciar A. D.

Asistent judiciar I. G.

Grefier E. C.

Red. Jud. MN./4 ex./10.06.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 3323/2014. Tribunalul DOLJ