Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 53/2014. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 53/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-01-2014 în dosarul nr. 10253/63/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 53/2014

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE C. Uncheașu

Asistent judiciar C. O.

Asistent judiciar L. C. O.

Grefier L. R. M.

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamantul P. M. în contradictoriu cu pârâta S.C. C.F.R. I. SA BUCUREȘTI PRIN . C., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care învederează faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, după care:

Verificând competența de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. 131 Cod Procedură Civilă raportat la art. 269 Codul Muncii, instanța apreciază că este competentă atât material, cât și teritorial.

În raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța declară încheiată cercetarea procesului și nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată următoarele:

La data de 05.06.2013 reclamantul P. M. a chemat în judecată pe pârâta . București - . C., solicitând obligarea acesteia să calculeze și să plătească reclamantului diferențele dintre drepturile salariale calculate in raport de salariul de baza minim brut de 700 lei, conform art. 41 alin. 3 lit. a din CCM unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010 si dispozițiilor din CCM la nivel de unitate din anii 2011–2012, respectiv 2012-2014 si drepturile salariale efectiv plătite pe perioada 01.06.2010 la zi, sume care vor fi actualizate cu rata inflației si la care se adaugă dobânda legala, precum și obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.

A arătat că a fost angajatul pârâtei, așa cum rezultă din carnetul de muncă depus la dosar.

Potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi, valabil în anii 2008-2010 și potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de unitate I. din anii 2011–2012, respectiv 2012-2014 a fost prevăzut un salariu de baza minim brut de 700 lei.

Pârâtele nu au acordat și nu au plătit reclamantului drepturile salariale în conformitate cu clauzele contractuale mai sus enumerate.

S-a depus la dosar extras din contractele colective de muncă invocate și copia contractelor individuale de muncă.

Pârâta a formulat întâmpinare în care a arătat că cererea este neîntemeiată deoarece drepturile salariale solicitate nu sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, iar obligația de a aplica CCM încheiat la nivel superior incumbă doar în cazurile în care la nivel de angajator nu există încheiat contract colectiv de muncă.

A mai susținut că CCM la nivel ramură nu îi este aplicabil deoarece nu efectuează activității de transport, nu are în obiectul de activitate astfel de activități, ci activități de întreținere și reparare a locomotivelor.

A mai susținut că nici prevederile art. 3 alin.1 din CCM, care prevăd că dispozițiile din CCM se aplică și salariaților din unitățile cu activități conexe celei de transport, nu sunt incidente deoarece s-ar aduce atingere principiului libertății contractuale reglementat de art. 11 alin,1lit.c și art. 8 din legea 130/1996.

A depus la dosar copia contractelor colective de muncă, a contractelor individuale de muncă, bugetul de venituri și cheltuieli.

Analizând actele și lucrurile dosarului, instanța reține următoarele:

Reclamantul a fost angajat al societății pârâte . București - . C. în perioada 01.06.2010 la zi, așa cum rezultă din carnetul de muncă depus la dosar.

Potrivit art. 41 alin. 3 lit. a din CCM unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010 s-a prevăzut că „Salariul de bază minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de 1 ianuarie 2008 și negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/lună, este de 700 lei, adică 4,12 lei/oră, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri ori indemnizații incluse în acesta.”

Aceste prevederi contractuale nu au fost aplicate de unitatea pârâtă, pe argumentarea că drepturile salariale solicitate nu sunt reluate și în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, iar obligația de a aplica CCM încheiat la nivel superior ar fi incidentă doar în cazurile în care la nivel de angajator nu există încheiat contract colectiv de muncă.

Clauzele contractuale enunțate nu condiționează însă acordarea acestor drepturi de preluarea lor în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate fiind, din modul de redactare, imperative pentru angajator, după cum se prevede în dispozițiile art. 3 din CCM unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010:

„(1) Clauzele prezentului contract colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi produc efecte pentru toți salariații încadrați în unitățile de transporturi și activități conexe din țară, indiferent de structura capitalului acestora.

(2) Contracte colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze prevăzute în mod expres prin lege.

(3) În cazul în care părțile au încheiat contract colectiv de muncă la nivel de unitate sau grup de unități înaintea semnării, înregistrării și publicării prezentului Contract colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi, cele de la nivelurile inferioare acestuia se vor adapta la prevederile sale, acolo unde prevederile minimale din prezentul contract nu au fost atinse sau ale cărui clauze nu se regăsesc incluse.”

Pârâta nu a respectat aceste obligații contractuale, așa cum rezultă chiar din recunoașterea sa consemnată în întâmpinare, deși prevederile contractelor încheiate la nivel superior sunt obligatorii și au caracter minimal pentru nivelurile inferioare.

Contractele colectiv de muncă încheiate la nivel de unitate nu pot să prevadă drepturi cu caracter inferior celor reglementate de contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură.

În caz de neconformitate, clauzele contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate contrare clauzelor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură sunt ipso jure înlocuite de acestea din urmă.

Susținerea pârâtei că CCM la nivel de ramură nu i se aplică deoarece nu efectuează activități transport, ci de reparații locomotive nu poate fi reținută de instanță deoarece chiar din cuprinsul art. 3 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură rezultă că se aplică și unităților cu activități conexe și în plus în anexa 5 la acest CCM este menționată expres și pârâta între unitățile cărora li se aplică, acest lucru neîncălcând în nici un fel principiul libertății contractuale.

Ca urmare instanța reține că în perioada 01.09.2009 – 31.12.2010 pârâta trebuia să respecte prevederile CCM la nivel de ramură și să acorde salariaților salariul de bază minim brut de 700 lei ceea ce nu a făcut.

În perioada 2011 – 2012 drepturile reclamanților își găsesc temeiul legal în prevederile CCM la nivel de unitate.

Astfel potrivit art. 7 din CCM la nivel de unitate „Salariile de bază corespunzătoare fiecărei clase de salarizare se stabilesc în funcție de coeficienții de ierarhizare și de formula de calcul din Anexa nr. 1".

Conform Anexei nr. 1 pentru clasa de salarizare 1 s-a stabilit o valoare a salariului minim de 700 de lei pentru anul 2011 si pentru anul 2012.

Salariul minim a fost stabilit pe baza formulei: S = S clasa 1 * Kunde: S = salariul de baza brut corespunzător clasei de salarizare respective; S clasa 1 = salariul de baza brut corespunzător clasei 1 de salarizare (care este 700 lei, așa cum rezultă din anexa 1); K = coeficientul de ierarhizare a claselor de salarizare.

Pârâta nu a respectat însă aceste prevederi și a stabilit reclamantului un salariu de bază mai mic, așa cum rezultă din copia contractului individual de muncă al acestuia (dacă împărțim salariul de bază lunar brut menționat în contractul individual de muncă la clasa de salarizare corespunzătoare funcției rezultă un salariu mai mic de 700 lei).

Ca urmare pârâta a încălcat prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de unitate din anii 2011 – 2012 și prevederile art. 40 alin. 2 litera c din codul muncii potrivit cărora „angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractului individual de muncă”, precum și prevederile art. 236 alin 4 din codul muncii potrivit cărora „contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților”.

Cu privire la valabilitatea CCM la nivel de unitate instanța reține următoarele:

CCM la nivel de unitate pentru anii 2011 – 2012 a fost înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială la 21.02. 2011 și potrivit art. 144 din legea 62/2011 s - a aplicat de la data înregistrării la autoritatea competentă, mențiune ce se regăsește și în cuprinsul art. 2 lin 1 din contractul menționat (art. 2 alin.1 "prezentul contract colectiv de muncă devine aplicabil de la data înregistrării").

Acest contract a fost valabil 1 an conform mențiunilor de la art. 2 alin.2 ("contractul colectiv de muncă este încheiat pe o perioadă de un an").

Instanța reține însă că a produs efecte chiar și după expirarea termenului stabilit inițial, dar nu mai mult de 30 zile calendaristice, adică până la 21.03.2012, în conformitate cu prevederile art.2 alin. 2 din CCM –ul respectiv ("contractul va putea produce efecte și după expirarea termenului stabilit inițial, dar nu mai mult de 30 zile calendaristice, dacă nici una din părți nu denunța contractul cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost încheiat").

Ca urmare instanța reține că CCM la nivel de unitate pentru anii 2011 – 2012 a produs efecte în intervalul 21.02.2011 – 21.03.2012.

CCM la nivel de unitate pentru anii 2012 – 2014 a fost înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială la 12.04. 2012 și potrivit art. 144 din legea 62/2011 s - a aplicat de la data înregistrării la autoritatea competentă mențiune ce se regăsește și în cuprinsul art. 2 lin 1 din contractul menționat (art. 2 alin.1 "prezentul contract colectiv de muncă devine aplicabil de la data înregistrării").

Acest contract este valabil 2 ani de la data înregistrării, conform mențiunilor de la art. 2 alin.3 ("contractul colectiv de muncă este valabil pe o perioadă de doi ani de la data înregistrării").

Ca urmare instanța reține că CCM la nivel de unitate pentru anii 2012 – 2014 a produs efecte în intervalul 12.04.2012 – la zi, data pronunțării prezentei hotărâri.

Data la care părțile au început negocierile pentru un nou contract colectiv de muncă nu are nici o relevanță sub aspectul datei de la care acestea produc efecte, dispozițiile enunțate care reglementează acest aspect fiind clare și imperative.

Prin nerespectarea prevederilor CCM la nivel de ramură în intervalul 01.06.2010 – 31.12.2010 și a prevederilor CCM la nivel de unitate în perioada 21.02.2011 – 21.03.2012 și 12.04.2012 – 14.01.2014, pârâta a produs reclamantului un prejudiciu material constând în contravaloarea diferențelor de drepturi salariale calculate în raport de salariul de baza minim brut de 700 lei, prejudiciu pe care angajatorul este dator să îl acopere în temeiul art. 253 din codul muncii, potrivit cărora „angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul”.

Având în vedere că prin neacordarea integrală a drepturilor salariale cuvenite, reclamantul au suferit un prejudiciu constând pe de o parte în contravaloarea drepturilor salariale, iar pe de altă parte în devalorizarea monedei naționale și lipsa de folosință a acestora, instanța va obliga pârâta și la actualizarea sumei cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective, plus dobânda legală aferentă, repararea prejudiciului trebuind să fie integrală.

Față de cele arătate mai sus, instanța va admite în parte cererea, va obliga parata sa plătească reclamantului diferențele dintre drepturile salariale calculate in raport de salariul de baza minim brut de 700 lei, cuvenit conform art. 41 alin. 3 lit. a din CCM unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008 - 2010 si dispozițiilor din CCM la nivel de unitate din anii 2011–2012, respectiv 2012-2014 și drepturile salariale efectiv plătite pe perioada 01.06.2010 – 31.12.2010, 21.02.2011 – 21.03.2012, 12.04.2012 – 14.01.2014 (la zi), sume care vor fi actualizate cu rata inflației la care se adaugă dobânda legală aferentă.

Opinia asistenților judiciari este conform cu hotărârea și considerentele prezentate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea formulată de reclamantul P. M., CNP_ cu domiciliul ales în C., Calea București, nr.88A, ..1, . în contradictoriu cu pârâta . București - . C. cu sediul în C., . Depoului, nr. 14 A, județul D..

Obliga parata . București - . C. sa plătească reclamantului diferențele dintre drepturile salariale calculate in raport de salariul de baza minim brut de 700 lei, cuvenit conform art. 41 alin. 3 lit. a din CCM unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008 - 2010 si dispozițiilor din CCM la nivel de unitate din anii 2011–2012, respectiv 2012-2014 și drepturile salariale efectiv plătite pe perioada 01.06.2010– 31.12.2010, 21.02.2011 – 21.03.2012, 12.04.2012 – 14.01.2014 (la zi), sume care vor fi actualizate cu rata inflației la care se adaugă dobânda legală aferentă.

Executorie.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 14.01.2014.

PREȘEDINTE,

C. Uncheașu

Asistent judiciar, C. O.

Asistent judiciar, L. C. O.

Grefier, L. R. M.

Red. 4 ex. LCO 20.01.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 53/2014. Tribunalul DOLJ