Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 960/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 960/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 12433/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 960/2014
Ședința publică de la 25 Februarie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. Uncheașu
Asistent judiciar C. O.
Asistent judiciar L. C. O.
Grefier L. R. M.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamantul C. C. F. în contradictoriu cu pârâta . LOCOMOTIVE ȘI UTILAJE - CFR IRLU SA PRIN . C., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care învederează faptul că reclamantul prin avocat O. U. a depus la dosar concluzii scrise și împuternicire avocațială, la data de 24.02.2014, prin Serviciul Registratură, după care:
Verificând competența de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. 131 Cod Procedură Civilă raportat la art. 269 Codul Muncii, instanța apreciază că este competentă atât material, cât și teritorial.
Instanța stabilește durata necesară pentru cercetarea procesului la un singur termen de judecată - o zi, în conformitate cu dispozițiile art. 238 alin. 1 Cod procedură civilă.
În raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța declară încheiată cercetarea procesului și nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, reține cauza în pronunțare asupra excepției prescripției dreptului la acțiune și asupra excepției autorității de lucru judecat, invocate de pârâtă prin întâmpinare și pe fondul cauzei.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
La data de 02.08.2013, reclamantul C. C. F. a chemat în judecată pe pârâta . LOCOMOTIVE ȘI UTILAJE - CFR IRLU SA PRIN . C., solicitând obligarea acesteia să-i calculeze și să-i plătească:
- ajutorul material pentru recuperarea forței de muncă pe anii 2011, 2012 drept prevăzut de art.50 alin.4 din CCM la nivel de unitate, valabil în anii 2011 – 2012, egal cu un salariu de 1294 lei corespunzător clasei 20 de salarizare, coeficient de ierarhizare 1,848 pentru o valoarea a salariului minim brut de 700 lei,
- diferența dintre ajutorul material pentru recuperarea forței de muncă pe anul 2010, drept prevăzut de art.50 alin.3 din CCM la nivel de unitate, egal cu un salariu de 1109 lei corespunzător clasei 20 salarizare, coeficient de ierarhizare 1,848 calculat în funcție de salariul de bază de 600 lei și drepturile salariale de care trebuia să beneficiez la un salariu de 1294 lei, coeficient de ierarhizare 1,848 pentru o valoare a salariului de bază minim brut de 700 lei calculat conform art.41 lit.a din CCM unic la nivel de ramură transporturi valabil pe anii 2008-2010,
- diferența dintre indemnizația de concediu de odihnă pentru anii 2010, 2011 și 2012 calculată în funcție de salariul de bază brut de 700 lei conform prevederilor CCM la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010, art 41 alin.3 ptr. anul 2010, art.49 și art.50 din CCM la nivel de unitate ptr. anii 2012-2014 și cea plătită de societatea pârâtă.
- daune interese, constând în actualizarea sumelor cuvenite cu rata inflației de la data nașterii dreptului până la data plății efective, plus dobânda legală aferentă,
- calcularea sumelor cuvenite și cu respectarea prevederilor art. 41 alin. 3 lit. a din CCM unic la nivel de ramură transporturi valabil pe anii 2008 - 2010.
În motivare a arătat că a fost angajatul pârâtei, așa cum rezultă din carnetul de muncă depus la dosar și că pârâta nu i-a acordat drepturile menționate, reglementate de CCM .
Potrivit art. 49 alin. 3 din CCM unic la nivel de grup de unități din transportul feroviar valabil pe anii 2006 - 2008 prelungit prin actul adițional s-a prevăzut că "salariații vor beneficia și de un ajutor material pentru recuperarea forței de muncă egal cu un salariu de bază corespunzător clasei 20 de salarizare valabil la data începerii concediului de odihnă" . În cazul în care concediul de odihnă se acordă fracționat, ajutorul material se plătește pentru o fracțiune de cel puțin 15 zile, la solicitarea salariatului".
Pe de altă parte, potrivit art. 41 alin. 3 lit. a din CCM unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010 s-a prevăzut că „Salariul de bază minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de 1 ianuarie 2008 și negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/lună, este de 700 lei, adică 4,12 lei/oră, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri ori indemnizații incluse în acesta.”
Contractele colective de muncă pe anii 2009-2010 nr.2695/11.06.2009, anul 2011 nr.99/21.01.2011 și anii 2012-2014 nr.130/12.04.2012, părțile se obligă ca la negocierea CCM să nu susțină și să nu promoveze clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior sau prin legislație respectiv CCM unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010 și CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar.
În aceste condiții pârâta avea obligația de a-i acorda drepturile salariale solicitate.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispoz.art.41 alin.5 din Constituția României care prevede că "este garantat caracterul obligatoriu al convenției colective", raportat la C.C.M. la Nivel de G. de Unități din Transportul feroviar prelungit prin act adițional până la data de 31.01.2011, art. 1 alin. 1 și 2, art.2 alin.3 și 4, art.3 alin.1, 2,și 4, art.4 alin.1 și 2, art.5 alin.6, 12 și 14, art.7 alin.3 și 4, art.30 alin.1, art.49 alin.3, art.71, art.127 alin.1, 2 și 3, art.128, anexa nr.4 pct.1, CCM nr.772/24.01.2008 Unic la Nivel de R. Transporturi pe anii 2008-2010, art.1 alin.1, art.3alin.1 și 4, art.4 alin.1, 2 și 3, art.5 alin.6, art.41 alin.3 lit., art.43 alin.2 lit.a, art.123 alin.1 și 2, Anexa5, pct.13, CCM al . nr.2695/11.06.2009peanii 2009-2010, pe anul 2011 nr.99/21.01.2011 și anul 2012-2014 nr.130/12.04.2012, art.1 alin.2,art.2 alin.2,7 și 8, art.7,. art.30 alin.1, art.31 alin.1, art.50 alin.3, art.62, anexa 1 și anexa 6, Cod al Muncii, art.11, art. 37, art. 40 alin.2 lit. c, art.159 alin.1, art. 160, art.161, art.166 alin.4, art.171 alin.1, art.229 alin.1 și 4, art.253 alin.1, art.268 alin.1 lit.c, art.269 alin.1 și 2, legea nr.62/2011, art.131alin.1, art.132 alin.1, 2, 3 și 4, art.133 alin.1 lit.a, b,c.
S-a depus la dosar în copie: cartea de identitate, carnetul de muncă, extras din contractele colective de muncă invocate .
La data de 16.12.2013, pârâta a formulat întâmpinare (fila 66) în care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la acordarea drepturilor banesti pe anul 2010, în raport de termenul de prescriptie generala de 3 ani.
A mai invocat și excepția autoritatii de lucru judecat, în raport de dispozițiile art. 430 c.pr.civ., avand in vedere ca partile s-au mai judecat, fiind vorba de o cerere ce a avut acelasi obiect, parti si cauza, ce a facut obiectul dosarului nr._ /63/2012 si asupra careia Tribunalul D. s-a pronuntat prin sent. nr.779/30.01.2013.
Pe fond, a arătat că cererea este neîntemeiată deoarece reclamantul isi motiveaza cererile invocand clauze inserate in CCM unic la nivel de ramură transporturi si in CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar, in conditiile in care in acea perioada la nivelul . erau in vigoare si prin urmare aplicabile CCM incheiate la nivelul unitatii 2009/2010, 2011/2012.
A aratat ca obligația de a aplica CCM încheiat la nivel superior incumbă doar în cazurile în care la nivel de unitate nu există încheiat contract colectiv de muncă.
A mai susținut că CCM la nivel ramură nu îi este aplicabil deoarece nu efectuează activități de transport, nu are în obiectul de activitate astfel de activități, ci activități de întreținere și reparare a locomotivelor.
Totodată a mai susținut că nici prevederile art. 3 alin.1 din CCM, care prevăd că dispozițiile din CCM se aplică și salariaților din unitățile cu activități conexe celei de transport, nu sunt incidente deoarece s-ar aduce atingere principiului libertății contractuale reglementat de art. 11 alin. 1 lit.c și art. 8 din legea 130/1996.
În plus CCM la nivel de grup de unități nu îi este aplicabil deoarece nu este membră a Asociației Patronale la nivel de grup de unități din transportul feroviar, nu este deci semnatară a acestui contract.
Parata a precizat ca CCM la nivel de grup de unități si-a incetat valabilitatea la data de 31.01.2011, ceea ce denota lipsa unui temei legal pentru solicitarile reclamantului avand ca obiect plata drepturilor banesti pe anul 2011 si 2012.
Totodata, sustine ca toate aceste drepturi banesti solicitate nu se regasesc nici in CCM incheiat la nivel de unitate pe anul 2011/2012, iar CCM la nivel ramură transporturi si CCM la nivel de grup de unități si-au produs efectele doar pana la finele anului 2010.
Cu privire la prima de vacanta pe anul 2010, arata ca a acordat reclamantului aceste drepturi banesti, asa cum rezulta din statul de plata depus la dosar.
Referitor la obligarea platii dobanzii legale, parata solicita respingerea acestui capat de cerere ca fiind neintemeiat, invocand art. 1 si art. 8 din O.G. nr. 13/2011 care prevad ca partile sunt libere sa stabileasca in conventii rata dobanzii pentru intarzierea la plata unei obligatii banesti, dobanda calculandu-se numai asupra cuantumului sumei imprumutate. Or, intre reclamant si parat nu s-au stabilit raporturi juridice de natura dobanzii legale, ci raporturi de munca.
A depus la dosar, in copie, extras Contract colectiv de muncă al . pe 2011-2012 si 2012-2014, stat de plata, s.c nr.779/2013 pronunțată în dosarul_ /63/2012.
Analizând actele și lucrurile dosarului, instanța reține următoarele:
Cu privire la excepția prescripției invocată de pârâtă, in raport de termenul de prescriptie de 3 ani pentru drepturile solicitate pe anul 2010, instanța constată că este neîntemeiată și o va respinge deoarece drepturile solicitate de reclamant sunt drepturi de natură salarială, ("salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri" așa cum prevede art. 160 din codul muncii), astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 268 al. 1 lit. c codul muncii, potrivit cărora pentru cererile având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri pentru salariați termenul de prescripție este de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, termen în care se încadrează prezenta cerere inclusiv in ceea ce priveste drepturile solicitate pe anul 2010, in raport de data introducerii actiunii si tinand cont de faptul ca potrivit c.i.m. salariul se platea la data de 14 si 29 ale lunii, iar conform art.49 alin.3 din CCM la nivel de grup de unități,ajutorul material pentru recuperarea forței de muncă se plătea la data inceperii concediului de odihna.
Cu privire la excepția autoritatii de lucru judecat invocată de pârâtă prin intampinare, instanța constată că este neîntemeiată și o va respinge, deoarece prin prezenta actiune reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata ajutorului material pentru recuperarea forței de muncă pentru anii 2011 și 2012, a diferențelor dintre drepturile salariale de care a beneficiat – ajutor material pentru recuperarea forței de muncă pe anul 2010, precum și diferența dintre indemnizația de concediu de odihnă 2010, 2011 și 2012, intemeindu-si cererea atat pe CCM unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010, cat si pe CCM al . 2009-2010, 2011-2012, respectiv 2012-2014 la nivel de unitate, iar actiunea ce a format obiectul dosarului nr._/63/2012, asupra careia Tribunalul D. s-a pronuntat prin sent. nr. 8889/2013 a fost intemeiata doar pe dispoz. CCM unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010, in speta fiind vorba de o alta cauza juridica, astfel incat nu este intrunita tripla identitate: de obiect, parti si cauza, spre a se putea retine ca fiind incidenta exceptia autoritatii de lucru judecat.
Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Reclamantul a fost angajat al societății pârâte . București - . C., în anii 2010 – 2012, anii pentru care se solicită drepturile bănești.
Referitor la petitele prin care se solicită obligarea pârâtei la plata diferenței dintre ajutorul material pentru recuperarea forței de muncă pe anul 2010, si a diferentelor dintre drepturile salariale de care a beneficiat ,,indemnizatia de concediu de odihna" pentru anii 2010, 2011 si 2012, calculată în funcție de salariul de bază brut de 700 lei, instanța urmează să le respingă ca neintemeiate, întrucât reclamantul nu a solicitat anterior in instanta obligarea unitatii pârâte la plata diferentelor drepturilor banesti de care a beneficiat, inclusiv indemnizatia de concediu de odihna pentru anul 2010, 2011 si 2012, in raport de salariul de baza minim brut de 700 lei.
Referitor la petitul prin care se solicită obligarea pârâteila plata ajutorului material pentru recuperarea forței de muncă pe anii 2011 și 2012, instanța reține următoarele:
Potrivit art.49 alin 3 din CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar valabil pe anii 2006 - 2008 prelungit prin actul adițional pana la data de 31.01.2011 " Salariații vor beneficia și de un ajutor material pentru recuperarea forței de muncă egal cu un salariu de bază corespunzător clasei 20 de salarizare valabil la data începerii concediului de odihnă. În cazul în care concediul de odihnă se acordă fracționat, ajutorul material respectiv se plătește pentru o fracțiune de cel puțin 15 zile, la solicitarea salariatului".
Prin Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate al . pe anul 2012-2014, partile au stabilit ca, pe durata valabilitatii prezentului CCM, nu se acorda drepturile banesti privind salariul suplimentar, ajutorul material pentru recuperarea forței de muncă si ajutoarele acordate cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C. si pentru Ziua Feroviarului.
De altfel, acesta este si motivul pentru care reclamantul si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile inserate in CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar valabil pe anii 2006 – 2008 si pe CCM unic la nivel de ramură transporturi pe 2008-2010, avand in vedere ca in acea perioada 2011 si 2012 la nivelul . drepturile banesti solicitate fie nu au mai fost prevazute in CCM la nivel de unitate, fie s-a stabilit ca acestea nu se mai acorda pe perioada respectiva.
Astfel, instanta retine ca sunt fondate apărările pârâtei în legătură cu valabilitatea CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar valabil pe anii 2006 – 2008 si a CCM unic la nivel de ramură transporturi pe 2008-2010.
Cu privire la valabilitatea CCM Unic la nivel de R. Transporturi 2008-2010, incheiat la data de 19.12.2007 si inregistrat la MMFES sub nr.722/03/24.01.2008, instanta retine ca acesta s-a aplicat cu incepere de la 01.01.2006 si pana la data de 31.12.2010, astfel incat acesta nu mai era valabil și în perioada 2011 si 2012 pentru care reclamantul solicită drepturile bănești.
Cu privire la valabilitatea CCM la nivel de grup de unități instanța reține următoarele:
CCM la nivel de grup de unități pentru anii 2006 – 2008 a fost înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială sub nr. 2836 din 28.12.2006 și potrivit art. 4 din cuprinsul său s-a aplicat de la data înregistrării la autoritatea competentă, producând efecte timp de 24 de luni. Acesta a produs efecte și după expirarea termenului stabilit inițial, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 din CCM –ul respectiv potrivit cărora valabilitatea contractului se prelungea până la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni, dacă nici una din părți nu denunța contractul cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost încheiat.
Pe de altă parte, CCM la nivel de grup de unități din transport feroviar pe anii 2006-2008 astfel cum a fost modificat prin Actul aditional inregistrat la MMFES cu nr.370/20.06.2008 si-a prelungit activitatea doar pana la data de 31 ianuarie 2011, așa cum rezultă din copia actului adițional nr. 629/04.01.2011.
Așadar, CCM la nivel de grup de unități pentru anii 2006 – 2008 nu a fost valabil și în perioada pentru care reclamantul solicită drepturile bănești.
Ca urmare, instanța reține că în perioada 2011 – 2012, prevederile CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar valabil pe anii 2006 - 2008 prelungit prin actul adițional pana la data de 31.01.2011 si CCM Unic la nivel de R. Transporturi 2008-2010 valabil pana la 31.12.2010, si-au incetat valabilitatea, astfel incat parata nu a mai avut nici un temei legal pentru a acorda reclamantului ajutorul material pentru recuperarea forței de muncă pentru anii 2011 – 2012, diferența dintre drepturile salariale - ajutorul material pentru recuperarea forței de muncă pentru anii 2010, precum și diferența dintre indemnizația de concediu de odihnă pe anii 2010, 2011 și 2012 și cea plătită de către societate..
Față de considerentele expuse, instanța va respinge cererea.
Opinia asistenților judiciari este conform cu hotărârea și considerentele prezentate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulata de reclamantul C. C. F., avand CNP_4, domiciliat in C., ., bl20A, ., ., in contradictoriu cu parata . LOCOMOTIVE ȘI UTILAJE - CFR IRLU SA PRIN . C., cu sediul in C., . Depoului, nr.14A, județul D..
Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Tribunalul D..
Pronuntata in sedinta publică de la 25.02.2014
PREȘEDINTE,
C. Uncheașu
Asistent judiciar, C. O.
Asistent judiciar, L. C. O.
Grefier, L. R. M.
10.03.2014 Red/Tehn. 4 ex LCO
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 5668/2014. Tribunalul DOLJ | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
