Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 1715/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1715/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 31-03-2014 în dosarul nr. 16451/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr. 1715/2014
Ședința publică de la 31 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. C.
Asistent judiciar - Ș. I.
Asistent judiciar - M. G. M.
Grefier - M. Ș.
Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă, privind pe reclamant S. V., cu domiciliul în mun. C., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâtul SNTFC CFR CĂLĂTORI S.A., cu sediul în mun. București, bvd. D. G., nr. 38, sector 1, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns: reclamantul, prin avocat E. P., iar pârâtul prin consilier juridic A. H..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Procedând la verificarea competenței, conf. art. 131 NCPC, instanța constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei de față, potrivit dispozițiilor codului muncii, legii dialogului social și codului de procedură civilă.
Instanța pune în discuție probele solicitate de părți în cauză.
Avocatul reclamantului solicită încuviințarea probei cu acte și depune la dosar o precizare scrisă de acțiune referitoare la temeiul juridic și perioadă, iar un ex. se comunică reprezentantului pârâtului spre observare.
Reprezentantul pârâtului solicită încuviințarea probei cu actele de la dosar și nu se opune probelor solicitate de avocatul reclamantului.
Instanța încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar pentru ambele părți, după care, nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, constată finalizată faza procesuală de cercetare judecătorească și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Avocatul reclamantului solicită admiterea acțiunii precizate, conform contractului colectiv de muncă aplicabil, având în vedere că s-a încălcat art. 40 Codul Muncii, fără cheltuieli de judecată
Reprezentantul pârâtului solicită respingerea acțiunii reclamantului.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus, reclamantul S. V., în contradictoriu cu pârâta S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI - CFR CĂLĂTORI SA - Revizia Vagoane C. Călători, a solicitat obligarea pârâtei la plata diferențelor de salariu pe perioada 01.0._ – 20.06.2012, diferențe rezultate dintre salariul de încadrare calculate la un salariu de bază minim de 600 lei și drepturile salariale de care ar fi trebui să beneficieze calculate pentru o valoare a salariului de bază minim brut de 700, corespunzător clasei 1 de salarizare, cu aplicarea coeficientului de ierarhizare corespunzător clasei de salarizare avute și sporurile aferente, (în conformitate cu legislația muncii și cu sentințele pronunțate de Tribunalul D. pentru perioada 2009 – 2010), sume actualizate cu indicele inflației, la care să fie adăugată dobânda legală.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este angajat al pârâtei S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI - CFR CĂLĂTORI SA S. cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, iar prin CCM la nivel de unitate pe anii 2011-2012 angajatorul a calculat drepturile salariale doar pentru clasa 1 cu valoarea de 700 lei, iar pentru următoarele clase a aplicat formula de calcul plecând de la salariul minim brut de 600 lei.
În acest fel a încălcat drepturile salariaților obținute prin hotărâri judecătorești anterioare și prevederile art.7 din CCM la nivel de grup de unități potrivit cărora "salariile de bază corespunzătoare fiecărei clase de salarizare se stabilesc în funcție de coeficienții de ierarhizare și de formula de calcul din anexa 1" plecând de la o valoare a salariului minim brut de 700 lei ce rezultă din art. 41 alin. 3 litera a din CCM unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010 .
Potrivit art.41 alin. 3 lit. a) din CCM unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010 s-a prevăzut că „Salariul de bază minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de 1 ianuarie 2008 și negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/lună, este de 700 lei, adică 4,12 lei/oră, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri ori indemnizații incluse în acesta.
Reclamantul a mai invocat și disp. art 7 alin 4 CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008 prelungit prin act adițional nr 370/20.06.2008 cu 48 luni până la data de 20.06.2012 conform art. 4 .
Reclamantul a mai susținut că, angajatorul din culpă, cu nerespectarea prevederilor art. 38, 236 din Codul Muncii, nu i-a achitat drepturile salariale cuvenite prin raportare la salariul bază de 700 lei pe lună.
În drept, a invocat dis part 1270 C.civ, art. 41 alin 5 Constituție, art. 38, 41 alin 3 lit. a,b, art. 3, art. 5 alin 6, art. 123 alin 1,2, ar. 37, art. 40 alin 2 lit. c, 236 alin 1,2, 238 alin 1,2,3, art. 241 alin 1 lit. c, art. 243 alin 1,2, art. 156, art. 161 alin 1,4, ar. 166 alin 1, art. 281 alin. 1 lit.c, 284 alin 2 C. muncii, art. 28 art. 132, art. 133, art. 142 Legea 62/2011- art. 7 alin 2, art. 1084 1088 C.civ, art. 451 NCPC, 268 alin. 1 lit c.din C.muncii actualizat, CCM la nivel de unitate pe anii 2011-2012, CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar, CCM unic la nivel de ramură transporturi .
A solicitat judecarea cauzei în baza art. 223 C.p.civ.
A depus la dosar, în copie, următoarele acte: carte de identitate, acte adiționale la contractul individual de muncă, CCM la nivel de unitate pe anul 2011-2012, CCM la nivel de unitate pe anul 2012-2014, extras CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008, act adițional nr. 370/2008, CCM nr.722/24.01.2008 unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008 – 2010.
Pârâta a depus întâmpinare în care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece potrivit CCM la nivel de ramură și cel la nivel de grup de unități nu au mai fost valabile în anii 2011 – 2012, iar CCM la nivel de unitate din anii 2011 și 2012 nu au prevăzut stabilirea salariilor în raport de salariul de bază 700 lei.
În ceea ce privește plata sumelor actualizate cu coeficientul de inflație și dobândă legală până la data efectuării plății, pârâta arată că atât dobânda legală cât și actualizarea cu indicele de inflație reprezintă tot despăgubiri și au aceeași natură juridică, ambele reprezentând daune și, de aceea, cumulul acestora apare astfel inadmisibil.
A solicitat cheltuieli de judecată.
A depus în copie adresa nr.171/DDS/21.03.2011, act adițional la CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008.
Reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare și sentința nr. 6652/05.10.2012 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
La termenul din data de 31.03.2014, reclamantul a depus la dosar precizare la acțiune prin care învederează instanței faptul că solicită pentru anul 2011 diferența dintre drepturile salariale rezultate din aplicarea coeficienților de ierarhizare a claselor de salarizare cuprinși în anexa 1 la CCM la nivel de unitate, în raport de salariul minim brut de 670 lei conform HG nr.1193/24.11.2010 și drepturile salariale efectiv acordate pentru această perioadă precum și plata contribuțiilor legale aferente acestor drepturi, pentru perioada ianuarie 2012-ianuarie 2013 solicită plata diferenței dintre drepturile salariale rezultate din aplicarea coeficienților de ierarhizare a claselor de salarizare cuprinși în anexa 1 la CCM la nivel de unitate, în raport de salariul minim brut de 700 lei conform HG nr.1225/14.12.2011 și drepturile salariale efectiv acordate pentru această perioadă precum și plata contribuțiilor legale aferente acestor drepturi, pentru perioada februarie 2013-iunie 2013 solicită plata diferenței dintre drepturile salariale rezultate din aplicarea coeficienților de ierarhizare a claselor de salarizare cuprinși în anexa 1 la CCM la nivel de unitate, în raport de salariul minim brut de 750 conform art.1 alin.2 din HG nr.23/2013 și drepturile salariale efectiv acordate pentru această perioadă precum și plata contribuțiilor legale aferente acestor drepturi, iar pentru perioada iulie 2013-decembrie 2013, solicită plata diferenței dintre drepturile salariale rezultate din aplicarea coeficienților de ierarhizare a claselor de salarizare cuprinși în anexa 1 la CCM la nivel de unitate, în raport de salariul minim brut de 800 conform art.1 alin.2 din HG nr.23/2013 și drepturile salariale efectiv acordate pentru această perioadă precum și plata contribuțiilor legale aferente acestor drepturi, actualizate cu rata inflație plus dobânda legală aferentă perioadei solicitate până la data plății efective.
Mai arată că prin stabilirea salariului la clasa I de salarizare, au fost încălcate dispoz.art.40 alin.2.lit.c și ale art.229 alin.4 Codul muncii
A anexat în copie sentința nr.226/20.02.2014 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr._ .
Instanța a încuviințat proba cu actele depuse la dosar pentru ambele părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a fost angajatul societății pârâte inclusiv în perioada vizată, așa cum rezultă din acte depuse la dosar, cu un salariu de bază stabilit conform contractelor colective de muncă negociate la nivel de unitate pentru anii 2011 și 2012 și 2012-2014 (art.7).
Salariul său a fost stabilit în conformitate cu dispozițiile art.7 din contractele colective de muncă negociate la nivel de unitate pentru anii 2011 și 2012 și 2012-2014 anexate la dosar, anume prin înmulțirea coeficientului de ierarhizare corespunzător funcției deținute de reclamant asupra salariului de bază brut corespunzător clasei 1 de salarizare.
În art.1 din Hotărârea Guvernului nr. 1193/2010 s-a stabilit că "începând cu data de 1 ianuarie 2011, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 670 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe lună în anul 2011 reprezentând 3,94 lei/oră."
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1225/2011 s-a stabilit că "Începând cu data de 1 ianuarie 2012 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 700 lei lunar…".
În conformitate cu art.1 din Hotărârea Guvernului nr.23/2013 s-a stabilit că " (1)Începând cu data de 1 februarie 2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,44 lei/oră.
(2)Începând cu data de 1 iulie 2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră."
Cele trei hotărâri ale Guvernului nu fac vreo referire la modalitatea de calcul a salariului (bugetarilor sau lucrătorilor din sectorul privat), ci prevăd doar un prag minim al salariului de bază brut care să fie respectat de către angajatori.
Astfel, indiferent de modalitatea de stabilire a salariilor de bază, reglementată legal sau convențional, după caz, cele două acte normative invocate de reclamant impun ca salariul rezultat să nu fie mai mic de 670 lei - în anul 2011, respectiv de 700 lei – în anul 2012, și de 750 lei și 800 lei- in anul 2013.
Textele nu reglementează în nici un caz înlocuirea salariului de bază corespunzător clasei 1 de salarizare (valoarea de referință) negociat în contractele colective cu valoarea salariului minim pe economie stabilit anual prin hotărâri de guvern.
Valoarea de 670 lei, de 700 lei, respectiv de 750 lei și 800 lei reprezintă doar valoarea finală a salariului de bază (determinat prin calculele matematice) sub care nu se poate coborî și nicidecum valoarea "salariului de referință" (salariul de bază corespunzător clasei 1 de salarizare).
În speță, reclamantul se raportează în stabilirea drepturilor sale salariale pentru anii 2011, 2012 și 2013, la aceeași formulă de calcul ca și cea prevăzută în art.7 din contractele colective de muncă la nivel de unitate aplicabile în anii 2011 și 2012 și 2012-2014, dar folosind clasa de salarizare stabilită în contractul colectiv pentru funcția sa și valoarea de referință aferentă anilor 2011, 2012 și 2013 de 670 lei, 700 lei, și respectiv de 750 lei și 800 lei, prevăzute de cele trei hotărâri ale Guvernului enunțate mai sus.
În nici un caz însă, dispozițiile legate de modalitatea de stabilire a salariului de bază nu se pot aplica trunchiat sau încrucișat, prin aplicarea coeficientului de ierarhizare prevăzut de contractul colectiv asupra valorii de referință prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1193/2010, Hotărârea Guvernului nr. 1225/2011 și respectiv HG nr. 23/2013 sau invers, așa cum pretinde reclamantul.
Or, din probele analizate, dispozițiile celor trei acte normative invocate, au fost respectate de către pârâtă, reclamantul având în anii 2011 și 2012 un salariu de bază lunar de 1566 lei, deci, la un nivel superior celui impus de legiuitor de 670 lei începând cu 01.01.2011, de 700 lei începând cu 01.01.2012, respectiv de 750 lei începând cu 01 februarie 2013 și de 800 lei începând cu 1 iulie 2013 .
Instanța constată astfel, că acest capăt de cerere privind plata diferențelor salariale solicitate de reclamant pe perioada ianuarie 2011- decembrie 2013, este neîntemeiat.
Referitor la capătul de cerere privind plata daunelor interese constând în actualizarea sumelor cu rata inflației și dobânda legală la diferențele de drepturi solicitate, instanța urmează să respingă și această solicitare, aceste sume fiind accesorii ale celorlalte capete de cerere principale respinse, instanța respingând pentru același raționament și cererea privind obligarea pârâtei la plata contribuțiilor legale aferente sumelor solicitate.
Ca urmare, instanța va respinge acțiunea precizată de reclamant, ca neîntemeiată .
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea precizată, formulată de reclamantul S. V., având CNP_, cu domiciliul în C., ., jud.D. și domiciliul procedural ales în C., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâta S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI - CFR CĂLĂTORI SA - Revizia Vagoane C. Călători, cu sediul în București, .. 38, sector 1, CUI_.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Declarația de apel se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică din 31.03.2014.
P. - C. C.
Asistent judiciar - Ș. I.
Asistent judiciar - M. G. M.
Grefier - M. Ș.
Red. Tehnored. Jud.C.C/As.Jud.Ș.I.
4ex./15.04.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 345/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
