Acţiune în constatare. Sentința nr. 4912/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4912/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 05-10-2015 în dosarul nr. 4912/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 4912/2015
Ședința publică de la 05 Octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. A. C.
Asistent judiciar M. V. C.
Asistent judiciar C. S.
Grefier L. R. M.
Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamantul C. D. în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S. PROIECT TV S.R.L., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care învederează lipsa relațiilor solicitate de instanță societății pârâte, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, după care:
Instanța dispune lăsarea dosarului la o nouă strigare la finalul ședinței, în temeiul dispozițiilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, potrivit cărora "în cazul în care nici una dintre părți nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale".
La reluarea cauzei, la sfârșitul ședinței, nu au răspuns părțile.
Constatând că dosarul este strigat la finalul ședinței, instanța se pronunță pe proba testimonială, în sensul respingerii ca inadmisibilă, conform dispozițiilor art. 255 Cod procedură civilă raportat la art. 16 din Codul Muncii.
Totodată, instanța constată că nu s-a răspuns la interogatoriul înaintat societății pârâte.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța declară încheiată cercetarea procesului în raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalul D., sub numărul de dosar mai sus specificat, reclamantul C. D. în contradictoriu cu pârâta . TV SRL, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să constate că a fost angajat pe perioada nedeterminată pe postul de regizor montaj, cu un salariu net de 1000 lei lunar, începând cu data de 15 mai 2013 și până la 01 martie 2014, reconstituirea vechimii în muncă pentru perioada menționată, conform art. 16 alin. 3 Codul Muncii, obligarea paratei la plata sumelor datorate către fondurile de asigurări de stat (pensie si sănătate) pe toata durata în care a avut calitatea de angajat, plata diferențelor salariale dintre sumele efectiv plătite si salariul convenit la angajare, actualizat conform ratei inflației din data la care erau datorate si pana la data plații efective, plata contravalorii concediului legal de odihna pentru perioada lucrata, concediu ce nu a fost efectuat si se impune a fi compensat in bani, conform art. art. 141 alin.4 din Codul muncii, coroborat cu art.140 alin.2 din Codul Muncii, plata de daune interese egale cu dobânda legala pentru sumele datorate, începând cu data înregistrării cererii la instanța până la data plații efective.
In motivarea cererii, reclamantul arată că la începutul lunii mai a anului 2013 – și până la 01.03.2014 ,a fost angajat în cadrul societății pârâte ca regizor de montaj, cu un salariul de 1000 lei net lunar.
În toată această perioadă, pârâta nu i-a încheiat contract individual de muncă și nici nu i-a achitat drepturile salariale aferente, deși reclamantul a prestat activitate peste programul zilnic de 8 ore, lucrând de multe ori și pe timp de noapte.
În continuare, reclamantul invocă prevederile art. 16 alin. 1 și alin. 2 din Codul Muncii, conform cărora, angajatorul are obligația de a încheia în formă scrisă contractul individual de muncă, iar în cazul în care contractul nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe perioadă nedeterminată, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 448/15.09.2005, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 1 si ale art. 276 alin. 1 lit e din Codul Muncii, in considerentele acestei decizii, reținându-se că „ răspunderea pentru încheierea contractului individual de muncă revine în mod firesc angajatorului. Existența contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului dar si atitudinea incorecta a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat".
Temeiul de drept al acțiunii îl stabilește ca fiind dispozițiile art. 11, 14 alin. 1 si 3, art. 16 alin. 2 si 3, art. 159, art. 161-164 din Codul Muncii si OG nr. 13/2011.
Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, pentru a dovedi starea de fapt conform dispozițiilor art. 194 lit. e) Cod Procedură Civilă, precum și proba testimonială, pentru a dovedi starea de fapt, respectiv faptul ca subsemnatul am prestat efectiv munca pentru parata, contribuind nemijlocit la desfășurarea activității acesteia.
În scop probator, depune: CI, legitimație de serviciu, CI martori,interogatoriul.
Solicită judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a II-a și art. 411 alin. 2 Cod Procedură Civilă Nou.
Prin încheierea din data de 30.03.2015, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și interogatoriul luat pârâtei și a dispus efectuarea unei adrese către pârâtă în vederea comunicării foi pontaj, state de plată, orice alt înscris care vizează activitatea prestată de către reclamant.
În ședința publică din 5.10.2015, instanța a respins proba testimonială ca inadmisibilă conform dispozițiilor art. 255 Cod procedură civilă raportat la art. 16 din Codul Muncii.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamantul C. D. a învestit instanța cu o acțiune formulată în contradictoriu cu pârâta . TV SRL prin care solicită să se constate că a fost angajat pe perioada nedeterminată pe postul de regizor montaj, cu un salariu net de 1000 lei lunar, începând cu data de 15 mai 2013 și până la 01 martie 2014, reconstituirea vechimii în muncă pentru perioada menționată, conform art. 16 alin. 3 Codul Muncii, obligarea paratei la plata sumelor datorate către fondurile de asigurări de stat (pensie si sănătate) pe toata durata în care a avut calitatea de angajat, plata diferențelor salariale dintre sumele efectiv plătite si salariul convenit la angajare, actualizat conform ratei inflației din data la care erau datorate si pana la data plații efective, plata contravalorii concediului legal de odihna pentru perioada lucrata, concediu ce nu a fost efectuat si se impune a fi compensat in bani, conform art. art. 141 alin.4 din Codul muncii, coroborat cu art.140 alin.2 din Codul Muncii, plata de daune interese egale cu dobânda legala pentru sumele datorate, începând cu data înregistrării cererii la instanța până la data plații efective.
În motivare se arată că a prestat activitate fără să i se fi încheiat contract individual de muncă.
Potrivit art. 10 C.muncii, „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu”.
Art. 16 CM așa cum a fost modificat prin Lg nr. 40/2011, statuează în mod imperativ „(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. (2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă. (3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă”.
Potrivit acestor dispoziții legale, contractul individual de muncă se încheie în mod obligatoriu în formă scrisă.
Legea nr. 40/2011 a modificat art. 16 CM, în mod diametral opus, forma scrisă fiind solicitată pentru validitatea contractului, altfel spus lipsa formei scrise atrage sancțiunea inexistenței contractului individual de muncă.
Forma scrisă a contractului individual de muncă, ca și cerință ad validitatem, este recunoscută și de Curtea Constituțională (Decizia nr. 383/2011), care a reținut că această cerință „nu poate duce în niciun caz la concluzia potrivit căreia statul a creat un dezechilibru între părțile cocontractante”.
Este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili condițiile cerute în vederea încheierii unui contract, indiferent de natura acestuia. Această competență a legiuitorului trebuie corelată cu faptul că stabilirea în materie de contracte a unor excepții de la principiul consensualismului trebuie să fie justificat în mod obiectiv și rezonabil.
Raportat la acest aspect, Curtea Constituțională a apreciat că încheierea în formă scrisă a contractului de muncă este justificată de combaterea unor practici ale angajatorilor prin care, profitând de faptul că forma scrisă a contractului de muncă era doar instrumentum probationis, se sustrăgeau de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat sau bugetului asigurărilor sociale de stat datorate prin efectul încheierii contractului de muncă. O atare conduită se reflecta negativ și în planul protecției sociale a angajatului care nu beneficia de cotizare pentru perioadele lucrate neînregistrate de către angajator la autoritățile competente.
Forma scrisă a contractului individual de muncă fiind o condiție ad validitatem nu se mai poate proba existența raportului juridic de muncă prin orice mijloc de probă, așa cum se prevedea prin vechea reglementare legală.
În baza considerentelor de fapt și de drept expuse, având în vedere, pe de o parte, că reclamantul nu a făcut dovada prestării unei munci în cadrul societății pârâte, printr-un contract valabil încheiat, iar pe de altă parte, acesta nu se poate prevala de necunoașterea legii ce interzice prestarea unei munci în lipsa unui contract de muncă încheiat în formă scrisă, instanța va respinge acțiunea ca nefondată, sub toate capetele de cerere așa cum au fost formulate.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de către reclamantul C. D., C.N.P._, domiciliat in C., Bld. Dacia, Nr. 47, ..2, ., în contradictoriu cu pârâta: S.C. E. S. PROIECT TV S.R.L., cu sediul in localitatea Calafat, ., Jud. D..
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cerere de apel se va depune la tribunal sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Octombrie 2015.
PREȘEDINTE,
M. A. C.
Asistent judiciar, M. V. C.
Asistent judiciar, C. S.
Grefier, L. R. M.
Red. Jud. M.
4 ex/21.10.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
