Acţiune în constatare. Sentința nr. 3837/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3837/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-09-2015 în dosarul nr. 3837/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 3837/2015
Ședința publică de la 11 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. V.
Asistent judiciar C. - M. M.
Asistent judiciar A. P.
Grefier S. P.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant L. I. și pe pârât S.C. M. S.A., având ca obiect acțiune în constatare
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depuse la dosar un set de înscrisuri din partea pârâtei cu duplicat pentru comunicare și din partea apărătorului reclamantului cerere de lăsarea cauzei la finalul ședinței .
La a doua strigare a cauzei au răspuns reclamantul asistat de av.P. G. ,lipsind pârâta.
Se comunică un exemplar de pe înscrisuri apărătorului reclamantului care solicită decăderea din probă a pârâtului întrucât nu au fost depuse în termenul procedural.
Instanța, din oficiu, verificând competența de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. 284 Codul muncii raportat la dispozițiile art. 131 alin. 1 NCPC, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța acordă cuvântul pe probe.
Reclamantul, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, Instanța pune în discuție excepția prescripției dreptului material la acțiune
Reclamantul, prin avocat, solicită respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepție.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de fată;
Prin cererea formulată înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus, reclamantul L. I. a chemat în judecată pe pârâta S.C. M. S.A. C.,solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate că activitatea desfășurată de acesta în perioada 09.05._80 și 26.04._01 se încadrează în grupa II-a de muncă și totodată să oblige pe pârât să elibereze adeverință cu aceste mențiuni.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în perioada dedusă judecății a fost încadrat ca strungar în societatea pârâtă, lucrând în condiții grele de muncă: cu substanțe nocive, praf, pulberi metalice, ce i-au afectat sănătatea și care se încadrează în grupa II a de muncă. A menționat că ceilalți colegi ai săi, cu care a lucrat în aceste condiții, au primit aceste drepturi. Deși, la rândul său, s-a adresat unității pârâte în mai multe rânduri aceasta a refuzat să îi elibereze o adeverință în acest sens.
În scop probator, a depus la dosar, în copie: carnetul său de muncă .
La data de 21.08.2015 pârâta S.C. M. S.A. C. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală.
A arătat că reclamantul a fost angajat al unității ca strungar în perioada 09.05._80 și 26.04._10 și din 02.05.2011 până în prezent .
A mai arătat că reclamantul nu este nominalizat pe tabelul anexat deciziei nr. 13/1990 prin care s-a stabilit încadrarea în grupa aII a de muncă a personalului ce și-a desfășurat activitatea în hala Sudura- Montaj Cazane Cisterne la Uzina V.. A mai arătat că persoanele care au fost încadrate în grupa a II a de muncă au mențiuni în acest sens în carnetul de muncă,mențiuni care nu se regăsesc și în carnetul de muncă al reclamantului.
A mai arătat că reclamantul, nemulțumit de neîncadrarea în grupa aII a de muncă avea dreptul de a se adresa instanței de judecată încă de la data de 01.05.1992, când potrivit anexelor la contractul individual de muncă a luat la cunoștință că a fost încadrat în condiții normale de muncă, deoarece a semnat aceste anexe la contract.
Reclamantul a mai depus la ultimul termen de judecată și adresa nr._/2015.
Analizând cu prioritate, conform art 248 C., excepția prescripției invocată din oficiu, instanța a reținut următoarele:
În vederea soluționării excepției prescripție trebuie să se determine natura juridică a acțiunii având în vedere raportul juridic care stă la baza demersului judiciar adică, dacă între părți există un raport juridic civil și astfel s-a formulat o acțiune civilă,îi sunt aplicabile dispozițiile legii civile privind imprescriptibilitatea sau între părți există un raport de muncă,s-a formulat o acțiune pentru soluționarea unui conflict de muncă și îi sunt aplicabile dispozițiile din Codul muncii cu privire la prescripție.
Nu prezintă nicio relevanță analiza caracterului patrimonial sau nepatrimonial al cererii pentru că, indiferent de caracterul patrimonial sau nepatrimonial, conflictul de muncă nu poate fi declanșat decât în termenul de prescripție prevăzut imperativ la art. 268 alin. 2 din Codul muncii.
Astfel,cauza de față se încadrează în categoria conflictelor de muncă, definite la art. 266 din Codul muncii, potrivit cărora „jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod”.
Raportul juridic pe care se bazează cererea reclamantului formulată împotriva fostului angajator este, în mod evident, un raport juridic de muncă, el vizează executarea unui contract individual de muncă, deoarece încadrarea unei activități, unei funcții sau unui loc de muncă în grupe de muncă nu putea avea loc niciodată în afara unui raport juridic de muncă.
Rezultă de aici că în cauza de față sunt aplicabile dispozițiile speciale privind jurisdicția muncii, care se aplică cu prioritate față de regulile generale din dreptul civil.
În acest sens sunt dispozițiile art. 278 alin. (1) din Codul muncii, potrivit cărora „dispozițiile prezentului cod (Codul muncii – nn.) se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile”.
În raport de aceste dispoziții,instanța constată că ,în ceea ce privește termenele de prescripție,Codul muncii conține dispoziții derogatorii de la dreptul comun,reglementând termene speciale în care în care pot fi promovate acțiunile în justiție ,termene prevăzute de art.268 Codul muncii,republicat.
Din examinarea dispozițiilor art. 268 din Codul muncii, rezultă că legiuitorul a instituit termene de prescripție speciale pentru anumite categorii de acțiuni care se încadrează în categoria conflictelor de muncă, enumerate la alin. 1 al art. 268.
Pentru faptul că acțiunea promovată în cauză nu se încadrează în cele enumerate limitativ de alin. 1 al art. 268 ,devin incidente dispozițiile din alin.2 care stabilesc regula generală cu privire la prescripția în materia conflictelor de muncă aceea că în toate situațiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data nașterii dreptului.
Prin urmare, legiuitorul a stabilit faptul că în materia jurisdicției muncii nu există cereri imprescriptibile.
Rațiunea instituirii termenelor pentru promovarea acțiunilor în cazul raporturilor de muncă este restabilirea în termen rezonabil a drepturilor încălcate și stabilirea raporturilor juridice.
In conformitate cu disp. art. 268 alin. 2 din C o d u l m u n c i i, termenul de prescripție este de 3 ani si începe sa curgă de la data nașterii dreptului, Tribunalul constatând ca in speță, data nașterii dreptului la acțiune îl reprezintă momentul in care persoana interesata a cunoscut/putea cunoaște neînscrierea in carnetul de munca a grupei solicitate, respectiv 28.10.2010 când i s-a predat carnetul de muncă la încetarea activității ,conform art 4 alin 2, din Decretul nr. 92/1976, după cum rezultă mențiunile carnetului de muncă, întrucât la acea data, reclamantul a luat/putea lua cunoștință, manifestând o minima diligenta, despre înscrierile existente in carnetul de munca.
Mai mult și din adresa nr._/2015 rezultă că la data de 28.10.2010 i-a fost predat carnetul de muncă, alături de alte acte și adeverințe necesare și obligatorii întocmirii dosarului de șomaj.
Din aceeași adresă mai rezultă că urmare a reîncadrării în muncă la unitatea pârâtă, respectiv începând cu 02.05.2011 reclamantul a lăsat în custodie la sediul societății carnetul de muncă, fiindu-i returnat în luna martie 2015, ca urmare a abrogării Decretului n. 92/1976.
Prin urmare, instanța constată că reclamantul a luat /putea lua cunoștință, manifestând o minima diligenta, despre înscrierile existente in carnetul de munca încă din 28.10.2010, data primei predări a carnetului de muncă, dată în raport de care s-a calculat termenul de prescripție.
Pe de altă parte, trebuie reținut ca, spre deosebire de dreptul comun, în legislația muncii, care are un caracter special și derogator, sunt stabilite termene scurte de exercitare a termenelor de sesizare și de soluționare a diferitelor conflicte de muncă sau drepturi, cuprinse între 30 zile și maxim 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, imprescriptibilitatea fiind contrară principiilor generale care guvernează jurisdicția muncii, pentru protecția adecvată și în timp util a drepturilor părților din raporturile juridice de muncă, în scopul clarificării urgente a situațiilor conflictuale dintre aceștia.
Prin urmare, față de dispozițiile legale menționate mai sus, având în vedere data luării la cunoștință a mențiunilor din carnetul de muncă reținută mai sus ,respectiv 28.10.2010, acțiunea reclamantului este introdusă cu nerespectarea termenului de 3 ani, fiind introdusă la 17.03.2015, motiv pentru care instanța constată că este întemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune și în consecință o va admite și va respinge acțiune ca fiind prescrisă.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamantul L. I., CNP_, cu domiciliul în C., . nr 17, ., . în contradictoriu cu pârâta . sediul în C., ., jud D., ca fiind prescrisă.
Cu apel în 10 zile de la comunicare,cererea de declarare a apelului se depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 11 Septembrie 2015
PREȘEDINTE E. V.
Asistent judiciar C. - M. M.
Asistent judiciar A. P.
Grefier S. P.
Red.jud.E.V/12.10.2015
4ex
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
