Acţiune în constatare. Sentința nr. 5372/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5372/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 5372/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 5372/2015
Ședința publică de la 15 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. S.
Asistent judiciar C. D.
Asistent judiciar A. V.
Grefier E. C.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant B. M.
și pe pârât ., având ca obiect acțiune în constatare
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns:
- reclamant - B. M. asistat de avocat C. D. în substituire ,lipsind: - pârât - ..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța pune în discuție competenta de soluționare a cauzei .
Avocat C. D. pentru reclamant, având cuvântul pe rând, arată că Tribunalul D. este competent în soluționarea pricinii.
Având în vedere dispozițiile art. 95 pct.1 din noul C.p.c. și dispozițiile art. 208 și 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, forma actualizată, instanța constată că este competentă material cât și teritorial de a soluționa cauza dedusă judecătii și legal investită.
Interpelat, reclamantul învederează instanței faptul că a lucrat la unitatea pârâtă până în anul 1995.
În raport de disp.art. 248 alin. 1 din NCPC, instanța pune în discutie exceptia prescripției dreptului material la actiune, pe împrejurarea că reclamantul a formulat cererea dedusă judecății după o perioadă mai mare de 3 ani de la data intrării în posesia carnetului de muncă.
Avocat C. D. pentru reclamant ,având cuvântul, pune concluzii de respingerea excepției.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată la data de 23.03.2015, reclamantul B. M. a chemat în judecată pe pârâta ., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să constate că activitatea desfășurată în cadrul pârâtei în perioadele 03.07._67, 02.12._71, 01.10._78, 03.02._95 se încadrează în grupa a II a de muncă potrivit Ordinului 50/1990, anexa II pct.34, în proporție de 100%, cu obligarea pârâtei să îi elibereze adeverințe din care să rezulte încadrarea activității în grupa de muncă .
În motivare, a arătat că a fost salariatul pârâtei pe postul de strungar, desfășurând operațiuni de polizare, șlefuire, lustruire a pieselor feroase și neferoase, într-o hală unde se executau și alte operații, din care rezultau pulberi și gaze nocive, cu zgomot extrem de puternic, fără ventilație corespunzătoare.
Apreciază că, în raport de dispozițiile pct 34 din anexa II la Ordinul 50/1990, activitatea sa se încadrează în condițiile grupei a II a.
A depus copia carnetului de muncă, carte de identitate.
La data de 22.05.2015, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune ,arătând că reclamantul avea la cunoștiință despre faptul că nu îi este recunoscută grupa de muncă încă din 1991, când a semnat actul adițional la contractul individual de muncă, astfel că s-a împlinit termenul legal de prescripție de 3 ani în care putea să se adreseze instanței cu o astfel de cerere.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii, arătând că unitatea a urmat procedura încadrării în grupe de muncă și a procedat la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale salariaților care au beneficiat de încadrare.Locurile de muncă și categoriile de personal care au beneficiat de încadarea în grupe de muncă sunt cuprinse în Anexele nr.7 la CCM .
În aceste condiții, câtă vreme reclamantul nu se regăsește în anexele 7 la CCM, rezută că a lucrat în condiții normale de lucru, ce nu justifică încadrarea în grupa a II a de muncă.
A depus la dosarul cauzei Anexele nr 7 la CCM.
Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă prin întâmpinare:
În soluționarea excepției prescripției dreptului material la acțiune determinantă este stabilirea naturii juridice a acțiunii, având în vedere raportul juridic care stă la baza demersului judiciar al reclamantului respectiv, dacă între părți există un raport juridic civil și astfel s-a formulat o acțiune civilă, căreia îi sunt aplicabile dispozițiile legii civile privind imprescriptibilitatea, sau între părți există un raport de muncă,fiind vorba despre o acțiune privind soluționarea unui conflict de muncă și îi sunt aplicabile dispozițiile din Codul muncii cu privire la prescripție.
Instanța constată că acțiunea de față se încadrează în categoria conflictelor de muncă, definite la art. 266 din Codul muncii, potrivit cărora „jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod”.
Raportul juridic pe care se bazează cererea reclamantului formulată împotriva fostului angajator este un raport juridic de muncă, el vizând executarea unui contract individual de muncă, deoarece încadrarea unei activități, unei funcții sau unui loc de muncă în grupe de muncă nu poate avea loc în afara unui raport juridic de muncă.
Astfel, devin aplicabile dispozițiile speciale privind jurisdicția muncii, prioritare față de regulile generale din dreptul civil.
În acest sens sunt dispozițiile art. 278 alin. (1) din Codul muncii, potrivit cărora „dispozițiile prezentului cod (Codul muncii – nn.) se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile”.
În raport de aceste prevederi, instanța constată că ,în ceea ce privește termenele de prescripție,Codul muncii conține dispoziții derogatorii de la dreptul comun, reglementând termene speciale în care pot fi promovate acțiunile în justiție ,termene prevăzute de art.268 Codul muncii, republicat.
Din examinarea dispozițiilor art. 268 din Codul muncii, rezultă că legiuitorul a instituit termene de prescripție speciale pentru anumite categorii de acțiuni care se încadrează în categoria conflictelor de muncă, enumerate la alin. 1 al art. 268.
Pentru faptul că acțiunea promovată în cauză nu se încadrează în cele enumerate limitativ de alin. 1 al art. 268 ,devin incidente dispozițiile din alin.2 care stabilesc regula generală cu privire la prescripția în materia conflictelor de muncă, aceea că în toate situațiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data nașterii dreptului.
Prin urmare, în materia jurisdicției muncii, legiuitorul a stabilit faptul că nu există cereri imprescriptibile.
Rațiunea instituirii termenelor pentru promovarea acțiunilor în cazul raporturilor de muncă este restabilirea în termen rezonabil a drepturilor încălcate .
Cu privire la data de la care termenul de prescripție curge, reclamantul a precizat, la interpelarea instanței, că a lucrat în cadrul unității pârâte până în anul 1995, astfel că a intrat în posesia carnetului de muncă la încetarea raporturilor de muncă, moment la care putea lua la cunoștință, cu o minimă diligență, de mențiunile existente în carnetul său de muncă .
Totodată, cu o minimă diligență, printr-o cerere ce putea fi adresată angajatorului pârât, reclamantul ar fi luat la cunoștință de faptul că angajatorul nu l-a nominalizat ca desfășurând activitate în grupa a II a de muncă .Or, de la data intrării în vigoare a acestui act normativ și până la data formulării acțiunii au trecut aproape 25 de ani, fără ca reclamantul să invoce în favoarea sa dreptul de a obține încadrarea activității desfășurate în cadrul . în grupă de muncă.
Se constată astfel că acțiunea a fost formulată cu mult peste termenul legal de prescripție, motiv pentru care instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă prin întâmpinare, cu consecința respingerii acțiunii în constatare privind încadrarea activității reclamantului în grupa a II a de muncă .
Cererea subsidiară privind obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe urmează a fi respinsă, ca o consecință a respingerii capătului principal de cerere referitor la încadrarea activității reclamantului în grupa de muncă.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele acesteia
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la actiune invocată de pârâtă..
Respinge acțiunea formulată de reclamantul B. M. ,având CNP_, cu domiciliul în C., ., ., ., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în C., ..80, jud.D., urmare a prescrierii dreptului material la actiune.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 15 Octombrie 2015.
Președinte Asistenți judiciari Grefier
G. S. C. D. A. V. E. C.
Red Jud.GS/As jud CD
4 ex/23.10.2015
| ← Contestaţie decizie modificare unilaterală contract de muncă.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
