Acţiune în constatare. Sentința nr. 2265/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2265/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 11724/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 2265/2015
Ședința publică de la 19 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D. P.
Asistent judiciar C. D.
Asistent judiciar A. V.
Grefier S. B.
Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamanta D. (F. A.) M. în contradictoriu cu pârâta O. C. SCM C. (F. COOPERATIVA ARTA POPULARĂ), având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta personal și asistată de avocat V. C. și consilier juridic B. M.-M. pentru pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Se prezintă consilier juridic B. M.-M. pentru pârâtă și depune la dosar tabelul cu salariații care au ridicat carnetul de muncă în anul 2004 și arată că la poziția 20 din tabel figurează reclamanta D. (F. A.) M. care a ridicat carnetul de muncă pe 16.09.2004.
Având în vedere că raporturile de muncă ale reclamantei cu pârâta O. C. SCM C. (F. COOPERATIVA ARTA POPULARĂ) au încetat în anul 2004, instanța pune în discuția părților excepția prescripției dreptului material la acțiune prevăzut de art.268 alin 2 Codul Muncii.
Avocat V. C. pentru reclamantă depune note de ședință și solicită respingerea excepției. Arată că prezenta acțiune nu este o acțiune cu caracter patrimonial, este o acțiune în constatare a unor drepturi corelative, a desfășurării activității reclamantei în grupa a II-a de muncă, nu este o acțiune patrimonială
Consilier juridic B. M.-M. pentru pârâtă solicită admiterea excepției, întrucât termenul de prescripție este de 3 ani de la data eliberării carnetului de muncă.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate din oficiu.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față
Prin cererea înregistrată la data de 08.09.2014, reclamanta D. M. a chemat în judecată pe pârâta O. CARPETSSCM C., solicitând instanți ca, prin hotărârea ce va pronunța, să constate că activitatea desfășurată în cadrul pârâtei în perioadele 02.12._88, 22.10._89 și 01.06._01 se încadrează în grupa a II a de muncă potrivit Ordinului 50/1990, anexa II pct.165,art 2 din DL 68/1990, în proporție de 100%, iar pentru perioada 02.04._04 să se constate că a desfășurat activitate în condiții deosebite, potrivit art 15 și 16 din HG 261/2001, în proporție de 100%, cu obligarea pârâtei să îi elibereze adeverințe din care să rezulte încadrarea activității în grupa de muncă și în condiții deosebite.
În motivare, a arătat că a fost salariata pârâtei pe postul de țesător manual covoare românești, meserie ce presupunea pregătirea ițelor și firelor de urzeală necesare în procesul de țesere, pregătirea războiului de țesut, reglarea dimensiunii acestuia,fixarea, verificarea tuturor părților componente. Participa alături de vopsitori la manipularea lânii naturale de la magazie până la vopsitorie, desfășurarea sculurilor, formarea păpușilor și ghemelor de lână, în cantitățile și culorile necesare producției.
Operațiunea efectivă de țesere a covoarelor presupunea mai mult etape, realizate manual de către reclamantă. Din procesul de fabricație rezultau scame toxice de dimensiuni foarte mici ce erau inhalate, se colorau mâinile de la lâna vopsită, poziția ortostatică era vicioasă, temperaturi foarte ridicate ,gaze toxice. Hala de producție nu era dotată cu sistem de ventilație
Apreciază că, în raport de dispozițiile pct 165 din anexa II la Ordinul 50/1990, activitatea sa se încadrează în condițiile grupei a II a.
După 01.04.2001, condițiile de muncă nu s-au schimbat, reclamanta prestând aceleași activități specifice meseriei de țesător manual covoare, iar potrivit dispozițiilor art 15 și 16 din HG 261/2001, se încadrează în condiții deosebite activitățile și categoriile profesionale încadrate în grupele I și II de muncă.
A depus copia carnetului de muncă, carte de identitate, interogatoriu pentru pârâtă.
La data de 22.12.2014, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că a făcut demersuri la ITM necesare încadrării activităților și locurilor de muncă în grupe de muncă ,dar meseria de țesător nu se încadrează în prevederile Ordinului 50/1990.
A depus adresa nr.394/09.04.2001 emisă de MMSS-ITM .
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat motivele cererii, arătând că pârâta nu a nominalizat locul său de muncă în condițiile grupei a II a de muncă și în condiții deosebite, deși a prestat aceeași activitate și în același mediu de lucru întreaga perioadă.
A depus în susținere adeverințe privind colegi ai reclamantei, acte medicale.
Pârâta a formulat răspuns la interogatoriu și adresa nr.315/2001, adeverința nr.26/2015 privind pe reclamantă.
Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune pusă în discuția părților de către instanță la termenul din 19.05.2015:
În soluționarea excepției prescripției dreptului material la acțiune determinantă este stabilirea naturii juridice a acțiunii, având în vedere raportul juridic care stă la baza demersului judiciar al reclamantei respectiv, dacă între părți există un raport juridic civil și astfel s-a formulat o acțiune civilă, căreia îi sunt aplicabile dispozițiile legii civile privind imprescriptibilitatea, sau între părți există un raport de muncă,fiind vorba despre o acțiune privind soluționarea unui conflict de muncă și îi sunt aplicabile dispozițiile din Codul muncii cu privire la prescripție.
Instanța constată că acțiunea de față se încadrează în categoria conflictelor de muncă, definite la art. 266 din Codul muncii, potrivit cărora „jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod”.
Raportul juridic pe care se bazează cererea reclamantei formulată împotriva fostului angajator este un raport juridic de muncă, el vizând executarea unui contract individual de muncă, deoarece încadrarea unei activități, unei funcții sau unui loc de muncă în grupe de muncă nu poate avea loc în afara unui raport juridic de muncă.
Astfel, devin aplicabile dispozițiile speciale privind jurisdicția muncii, prioritare față de regulile generale din dreptul civil.
În acest sens sunt dispozițiile art. 278 alin. (1) din Codul muncii, potrivit cărora „dispozițiile prezentului cod (Codul muncii – nn.) se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile”.
În raport de aceste prevederi, instanța constată că ,în ceea ce privește termenele de prescripție,Codul muncii conține dispoziții derogatorii de la dreptul comun, reglementând termene speciale în care în care pot fi promovate acțiunile în justiție ,termene prevăzute de art.268 Codul muncii, republicat.
Din examinarea dispozițiilor art. 268 din Codul muncii, rezultă că legiuitorul a instituit termene de prescripție speciale pentru anumite categorii de acțiuni care se încadrează în categoria conflictelor de muncă, enumerate la alin. 1 al art. 268.
Pentru faptul că acțiunea promovată în cauză nu se încadrează în cele enumerate limitativ de alin. 1 al art. 268 ,devin incidente dispozițiile din alin.2 care stabilesc regula generală cu privire la prescripția în materia conflictelor de muncă, aceea că în toate situațiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data nașterii dreptului.
Prin urmare, în materia jurisdicției muncii, legiuitorul a stabilit faptul că nu există cereri imprescriptibile.
Rațiunea instituirii termenelor pentru promovarea acțiunilor în cazul raporturilor de muncă este restabilirea în termen rezonabil a drepturilor încălcate .
Cu privire la data de la care termenul de prescripție curge, din tabelul cu salariații care au ridicat carnetul de muncă în anul 2004, depus la dosarul cauzei de către reprezentantul pârâtei, se remarcă la poziția 20 din tabel reclamanta D. M. care a ridicat carnetul de muncă pe 16.09.2004, moment la care reclamanta putea lua la cunoștință, cu o minimă diligență, de mențiunile existente în carnetul său de muncă .
Totodată, cu o minimă diligență, printr-o cerere ce putea fi adresată angajatorului pârât, reclamanta ar fi luat la cunoștință de faptul că angajatorul nu a urmat procedura prevăzută de Ord.50/1990 și nu a nominalizat-o ca desfășurând activitate în grupa a II a de muncă .Or, de la data intrării în vigoare a acestui act normativ și până la data formulării acțiunii au trecut aproape 25 de ani, fără ca reclamanta să invoce în favoarea sa dreptul de a obține încadrarea activității desfășurate în cadrul O. C. SCM în grupă de muncă.
Aceeași este perspectiva analizării cererii reclamantei referitoare la încadrarea activității desfășurate în perioada 01.04.2001 – 16.05.2003 în condiții deosebite, aceasta având la dispoziție un termen de 3 ani calculat de la data la care a încetat raporturile de muncă, respectiv 16.09.2004, să se adreseze instanței .
Se constată astfel că acțiunea a fost formulată cu mult peste termenul legal de prescripție, motiv pentru care instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată din oficiu, cu consecința respingerii acțiunii în constatare privind încadrarea activității reclamantei în grupa a II a de muncă respectiv în condiții deosebite.
Cererea subsidiară privind obligarea pârâtei la eliberarea unor adeverințe urmează a fi respinsă, ca o consecință a respingerii capătului principal de cerere referitor la încadrarea activității reclamantei în grupa de muncă și în condiții deosebite.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele acesteia
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta D. M., având CNP_, domiciliată în C., ., D., în contradictoriu cu pârâta O. C. SCM C., cu sediul în C., ..7, jud.D..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 19 Mai 2015.
Președinte Asistenți judiciari Grefier
C. D. P. C. D. A. V. S. B.
Red Jud.CDP/As jud CD
4 ex/25 05 2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
