Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 2213/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2213/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 11558/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 2213/2015
Ședința publică de la 14 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. S.
Asistent judiciar C. D.
Asistent judiciar A. V.
Grefier E. C.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant . și pe pârât P. M., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
Dezbaterile și susținerile orale au avut loc în ședința publică din data de 07.05.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea în cauză la data de 14.05.2015.
Constatând dosarul în stare de judecată, s-a reținut spre soluționare .
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 01.09.2014, reclamanta . Basarabi a chemat în judecată pe pârâtul P. M., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 3930 lei, reprezentând prejudiciu adus societății de către pârât, obligarea acestuia la plata dobânzii legale aferente acestei sume începând cu data înregistării prezentei cauze și până la data plății efective, precum și actualizarea cu indicele de inflație.
În motivare, a arătat că pârâtul a fost salariatul unității reclamante pe postul de șofer autocamioane de mare tonaj, calitate în care a efectuat o cursă de transport, cu autotractorul_ și remorca NU 9694, iar la data de 22 mai 2013 a produs o avarie la remorcă de care se face răspunzător pârâtul, fiind dator să acopere paguba a cărei contravaloare se ridică la suma de 3930 lei, stabilită conform facturii de reparație nr._/30.05.2014.
Pârâtul a fost notificat cu privire la obligația de plată a prejudiciului ce-i revine, însă nu a dat curs acesteia.
Reclamanta a apreciat că faptele săvârșite au caracter illicit ,fiind cauzatoare de prejudiciu ,care este cert, actual, existând și legătura de cauzalitate între fapta culpabilă și prejudiciu, astfel că răspunderea patrimonială a pârâtului P. M. a fost în mod corect stabilită.
În scop probator a depus la dosarul cauzei notificarea adresată pârâtului la 30.08.2013, proces verbal de predare-primire a autovehiculului, contractul individual de muncă al pârâtului, fișa postului de conducător auto, instrucțiuni de lucru .
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată, arătând că prejudiciul nu este dovedit, factura emisă pentru acoperirea pagubei nefăcând dovada că pârâtul se face vinovat de avarierea remorcii, în acest sens neexistând vreun act de constatare a producerii avariei.
Astfel nu poate fi stabilită nici legătura de cauzalitate dintre pretinsa faptă culpabilă produsă de pârât și producerea prejudiciului.
Reclamanta a formulat un răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că societatea beneficiară a transportului efectuat de pârât, NTG FRIGO a semnalat existența avariilor la remorca NU 9694, a încunoștiințat pe reclamantă ,a emis factura în valoare de 884 euro, ce constituie prejudiciu.
A depus scrisori de transport, proces verbal din 31.05.2013, factura emisă de NTG FRIGO, extras cont din 11.07.2013 operat de ProCreditBank.
S-a administrat proba cu înscrisurile depuse de ambele părți și interogatoriul pârâtului.
Ambele părți au formulat concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
Pârâtul P. M., salariat al unității reclamante pe postul de șofer, începând cu data de 21.05.2013, așa cum rezultă din contractul individual de muncă, a efectuat un transport auto cu autotractorul_ și remorca NU 9694, pe teritoriul Uniunii Europene, pentru beneficiarul NTG FRIGO.
La data de 30.05.2013, compania NTG FRIGO a semnalat existența unor avarii la remorca NU 9694, a încunoștiințat pe reclamanta ., a emis factura nr._/30.05.2013 de reparații a avariilor în valoare de 884 euro . La data de 11.07.2013, reclamanta . a virat către NTG FRIGO suma de 884 euro, aferentă facturii de reparații.
Având în vedere această stare de fapt, reclamanta . a angajat răspunderea patriomonială a pârâtului P. M., apreciind că se face vinovat de producerea prejudiciului în sumă de 3930 lei, reprezentând contravaloarea facturii de reparații la remorca NU 9694 .
A reținut că la data la care compania NTG FRIGO a constatat existența avariilor la remorca NU 9694, respectiv 30.05.2013, pârâtul P. M. era șoferul autovehiculului, astfel că este pe deplin răspunzător de producerea prejudiciului.
Astfel, reclamanta . a angajat răspunderea patrimonială a pârâtului plecând de la faptul că acesta era șoferul remorcii avariate la data de 30.05.2013, când a fost constatată existența avariilor.
Se constată că la angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtului P. M., reclamanta a avut în vedere doar calitatea sa de salariat al unității la data de 30.05.2013, la care aceasta a fost notificată cu privire la suma de 884 euro, de către partenerul NTG FRIGO.
Prin notificarea trimisă pârâtului la data de 30.08.2013, reclamanta face vorbire de pretinsa dată a producerii avariei, respectiv 22.05.2013 fără să arate sau să indice un înscris constatator în acest sens.
Se reține astfel că angajarea răspunderii patrimoniale în sarcina pârâtului P. M. se întemeiază pe prezumția că acesta, fiind șoferul remorcii avariate la pretinsul moment al producerii avariei, este răspunzător de producerea prejudiciului.
Raportat la prevederile art 254 din Codul muncii, potrivit cărora salariații răspund patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor, de analizat în vederea verificării condițiilor de legalitate ale angajării răspunderii patrimoniale a pârâtului este atât vinovăția acestuia, fapta în sine, ce a dus la producerea prejudiciului, întinderea prejudiciului, cât și legătura de cauzalitate dintre aceste elemente.
Instanța retine faptul ca reclamanta nu a facut dovada faptei ilicite si personale a pârâtului, săvârșită în legătură cu munca sa, faptă care să fi avut drept consecință producerea prejudiciului. Astfel, în notificarea adresată pârâtului la data de 30.08.2013, aduce vorbire de o dată calendaristică, respectiv 22.05.2013, când pretinde că s-a produs avaria la remorcă pe teritoriul Uniunii Europene. Nu probează în niciun fel cele susținute, nu arată în concret în ce a constat fapta culpabilă a pârâtului, nu indică și nu arată un act constatator întocmit de vreo autoritate ( proces verbal ) prin care să demonstreze că pârâtul a săvârșit o faptă, ce are legătură directă cu existența prejudiciului pretins.
În aceste condiții, existența faptei este doar prezumată.
Referitor la prejudiciul produs patrimoniului angajatorului, acesta este de esenta răspunderii patrimoniale, iar evaluarea pagubei si, deci, întinderea prejudiciului, trebuie sa se stabilească pe baza unor date economice concrete.
În cauza de față, atât existența prejudiciului cât și întinderea acestuia sunt probate de reclamantă cu un singur înscris, respectiv factura nr._/30.05.2013 emisă de beneficiarul transportului, respectiv NTG FRIGO. În cuprinsul acestui înscris este redată suma de 884 euro, reprezentând avarii la remorca NU 9694. Reclamanta a mai depus la dosarul cauzei un "Raport de inspecție remorcă" întocmit de NTG FRIGO la data de 31.05.2013, în care sunt enumerate componente ale remorcii, unele cu indicația că necesită reparații. Valoarea acestor pretinse necesare reparații însă nu rezultă de nicăieri, astfel că o corelație între acest raport și factura emisă de NTG FRIGO în valoare de 884 euro, este precară, neputând fi reținută de instanță ca fiind deplin probantă pentru existența și întinderea prejudiciului.
În ceea ce privește vinovăția, ca și condiție a răspunderii patrimoniale fără de care aceasta nu există, nici acest element nu a fost probat în cauză de către reclamantă, astfel încât nu se poate reține de către instanță existența ei. Simplul raționament utilizat de reclamantă, conform căruia pârâtul era șofer la data la care se pretinde că remorca pe care o conducea a suferit avarii și aceasta ar fi suficient pentru a prezuma vinovăția acestuia, nu poate fi reținut de instanță ca pertinent în dovedirea vinovăției pârâtului în producerea prejudiciului.
În consecința, instanța reține că reclamanta, căreia îi revenea sarcina probei conform disp. art. 272 Codul muncii, nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtului.
Raportat la toate considerentele expuse mai sus, instanța constată că este neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâtul P. M. ,urmând să o respingă.
În temeiul dispozițiilor art 453 alin.1 din NCPC, reclamanta va fi obligată la plata sumei de 1000 lei către pârât, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariu de avocat.
Opinia asistenților judiciari est conformă cu hotărârea și considerentele acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta . Basarabi, cu sediul în ., ..165, jud.D., în contradictoriu cu pârâtul P. M., având CNP_, domiciliat în . Racului, ., jud.D..
Obligă reclamanta să plătească pârâtului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 14 Mai 2015.
Președinte Asistenți judiciari Grefier
G. S. C. D. A. V. E. C.
Red. Jud. GS/As jud CD
4 ex/18.05.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 1196/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
