Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 5166/2015. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 5166/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 09-10-2015 în dosarul nr. 5166/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 5166/2015

Ședința publică de la 09 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE E. V.

Asistent judiciar C. - M. M.

Asistent judiciar A. P.

Grefier S. P.

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamanta . (FOSTĂ RA TERMOFICARE C.)PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR PROVIZORIU SIOMAX SPRL și pe pârâta Ț. M.- A., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic S. J. din partea administratorului judiciar al societății reclamante ,lipsind pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanța, din oficiu, verificând competența de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. 269 Codul muncii raportat la dispozițiile art. 131 alin. 1 NCPC, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză

Cons.juridic SimonaJoe din partea administratorului judiciar al societății reclamante depune la dosar note de ședință și concluzii scrise.

Instanța acordă cuvântul pe probe.

Cons.juridic S. J. din partea administratorului judiciar al societății reclamante solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.

În raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța declară încheiată cercetarea procesului și constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamanta, prin consilier, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata la data de 25.02.2015 la Tribunalul D. sub nr. de dosar mai sus specificat, reclamanta . C. a solicitat instanței sa dispună obligarea paratei Ț. M.- A., la restituirea sumei de 2242 lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit în anul 2012.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat ca parata are calitatea de salariată a societății, fiind încadrată cu contract individual de munca pe perioadă nedeterminată.

Reclamanta a precizat ca în anul 2012 salariații au beneficiat de creșteri salariale ca urmare a majorării coeficienților de ierarhizare, conform negocierii Contractului colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2012.

A susținut reclamanta ca aceasta majorare a fost încasata necuvenit întrucât prin Decizia nr. 26/2013 a Curții de Conturi a fost stabilit un prejudiciu de 1.808.056 lei, cauzat de majorarea nejustificata în anul 2012 a cheltuielilor de personal peste nivelul stabilit prin Legea bugetului de stat 293/2011.

Conducerea societății a procedat la determinarea sumelor încasate de fiecare salariat, printr-un algoritm unic, susținând ca, în speța dedusa judecații, parata a încasat în anul 2012 suma care face obiectul prezentului dosar, ca urmare a majorării coeficienților de ierarhizare.

Cererea a fost întemeiata în drept pe dispozițiile art. 256 Codul Muncii.

În scop probator au fost depuse înscrisuri: carte de identitate a paratei, contract individual de munca, centralizator cu sumele datorate de salariați, Hotărârea 154/2012 a Consiliului Local C., contract colectiv de munca pentru anul 2011 si pentru anul 2012, sentința civilă 997/2014 a Tribunalului D., Decizia 26/2013 a Curții de Conturi D..

Prin precizarea depusă la solicitarea instanței în procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, asupra modului de calcul prin care s-a ajuns la determinarea prejudiciului solicitat, reclamanta a arătat că :

În anul 2012, fondul de salarii total brut a fost de 20.396.026 lei, din care suma de 1.840.104 lei a reprezentat c/val tichetelor de masă acordate salariaților. Astfel, suma cu care s-a depășit fondul de salarii a fost de 1.331.133 lei față de anul 2011.

S-a efectuat un raport procentual între suma cu care s-a depășit fondul de salarii alocat pentru anul 2012 (salarii brute și tichete de masă) în plus față de anul 2011 - de 1.331.133 lei și suma efectiv alocată pentru anul 2012 – de 20.396.026 lei, astfel: 1.331.133/ 20.396.026 X 100 = 6,5265 %.

Procentul rezultat, de 6,5265 % a fost aplicat la salariul brut anual stabilit pentru fiecare salariat în parte, rezultând suma încasată necuvenit de fiecare salariat, în speță de 2242 lei.

În cauza a formulat întâmpinare parata care a invocat excepția prematurității formulării acțiunii, motivat de faptul că acțiunea a fost promovată doar pe baza concluziilor raportului Curții de conturi, iar angajatorul nu a întreprins nici un demers care să ateste parcurgerea obligațiilor stabilite de curtea de conturi, mai ales sub aspectul determinării certe a pretinsului prejudiciu, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, motivat de faptul că prejudiciul nu este cert ,sumele încasate de pârâtă nu sunt necuvenite, ci au un temei contractual care nu a fost desființat, ci mai mult a fost inclus în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2012 în decizia Curții de conturi nu se reține caracterul nelegal al majorării,ci deficiențe de management relative la gestionarea bugetului privind cheltuielile de personal, deficiențe cu privire la care salariaților nu li se poate reține nici un fel de culpă.

În dovedirea susținerilor s-a solicitat proba cu înscrisuri.

Reclamanta . a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtului, solicitând instanței să înlăture apărările formulate si argumentele invocate prin întâmpinare si admiterea cererii așa cum a fost formulată.

La termenul din 26.06.2015, reprezentanta reclamantei arată că față de . s-a deschis procedura generală de insolvență prevăzută de Legea 85/2014, și potrivit ..2015 pronunțată de Tribunalul D. –Sectia II Civilă in dosarul_, pe care o depune in copie, a fost desemnat administratorul judiciar SIOMAX SPRL, sens în care solicită conceptarea si citarea reclamantei prin SIOMAX SPRL.

La termenul din data de 09.10.2015 administratorul judiciar SIOMAX SPRL, depune note de ședință, prin care învederează instanța că . este în procedura insolvenței prevăzută de Legea 85/2014, prin sentința nr. 363/18.03.2015, prin decizia Curții de Apel nr. 363/18.03.2015 prin care a fost desemnata administrator judiciar SIOMAX SPRL și învederează instanței că își însușește cererea formulată de către .,solicitând admiterea acesteia așa cum a fost formulată având în vedere si precizările din răspunsul la întâmpinare.

Analizând actele si lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul retine următoarele:

Reclamanta . C. a solicitat instanței sa dispună obligarea pârâtei la restituirea unor drepturi salariale ce reprezintă majorare coeficienți de ierarhizare. Reclamanta a mai motivat faptul că aceasta majorare a fost încasata necuvenit, întrucât prin Decizia nr. 26/2013 a Curții de Conturi a fost stabilit un prejudiciu de 1.808.056 lei, cauzat de majorarea nejustificata în anul 2012 a cheltuielilor de personal peste nivelul stabilit prin Legea bugetului de stat nr. 293/2011.

Cererea a fost întemeiata în drept pe dispozițiile art. 256 Codul Muncii.

Referitor la temeiul în drept, respectiv invocarea plății nedatorate, instanța reține că potrivit art. 256 alin. 1 din Codul muncii, "salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.".

Fără a nega faptul că este vorba de o prevedere specială din Codul muncii, instanța apreciază că regimul comun al plății nedatorate este aplicabil și în cadrul conflictelor de muncă, atâta timp cât legiuitorul nu a înțeles decât să enunțe incidența instituției plății nedatorate și în dreptul muncii, fără a detalia condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se putea vorbi de o plată nedatorată.

În consecință, și pentru plata nedatorată invocată în dreptul muncii, trebuie verificate îndeplinirea condițiilor impuse de dreptul comun. Astfel, prestația trebuie să fie efectuată cu titlu de plată, plata nu trebuie să existe din punct de vedere juridic în raporturile dintre părți, iar plata nu trebuie să fi fost făcută din eroare.

Practic, plata nedatorată presupune executarea de către o persoană a unei obligații la care nu era ținută și pe care a făcut-o fără intenția de a plăti datoria cuiva.

Noțiunea de plată are în vedere în mod evident executarea unei prestații în mod voluntar. În acest sens, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 274/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 355/2011, analizând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 256 Codul Muncii, a reținut că “textul de lege criticat nu dă o definiție exactă a noțiunii de "sumă nedatorată" și nici nu detaliază condițiile în care se naște obligația de restituire.

În speță, se constată că plata sumelor a căror restituire se solicita a fost făcuta în baza contractului de munca și a dispozițiilor contractului colectiv de muncă în vigoare la data plății, nefiind întrunită condiția inexistentei unei juste cauze.

Astfel, prin Contractul Colectiv de Munca la nivelul regiei Autonome Termoficare, încheiat la 10.02.2012, au fost prevăzuți la art. 47.1 coeficienții minimi de ierarhizare pentru anumite categorii de salariați.

Clauza prevăzuta la art. 47.1 din CCM 2012 este perfect valabilă, nefiind solicitata de către vreuna din părți, constatarea nulității acesteia, nici pe cale principală și nici pe excepție.

În prezent, există o reglementare expresă în art. 142 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, prin care legiuitorul a stabilit în mod clar mijloacele procesuale de constatare a nulității clauzelor din contractele colective de muncă, negociate cu încălcarea drepturilor minimale prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă încheiate la nivel superior în favoarea salariaților, și le-a circumscris principiului disponibilității.

În noua reglementare sunt semnalate instrumentele concrete de înlăturare din ordinea juridică negociată, a clauzelor lovite de nulitate [art. 142 alin. (2)-(4) din Legea nr. 62/2011], cauza de ineficacitate a actului juridic trebuind a fi constatată pe cale judecătorească, la cererea părții interesate.

Efectul nulității constatate pe cale judecătorească face ca până la renegocierea clauzelor acestea să fie înlocuite ex lege cu prevederile legii mai favorabile salariaților, cuprinse în lege sau în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.

Drepturile salariale stabilite prin contracte colective de muncă ce se impun cu forța obligatorie garantată constituțional au același regim juridic aplicabil drepturilor salariale stabilite prin acte normative, salariatul neputând renunța la aceste drepturi, indiferent de sorgintea lor contractuală sau legală.

Prin urmare, atâta timp cât nu s-a constatat nulitatea clauzei, nici pe cale principală și nici pe excepție, nu suntem în ipoteza unei plăți nedatorate.

Mai mult decât atât, în cauza de față se constată că suma pretinsă pârâtului este eronat determinată. Astfel, din modul de calcul prezentat și în răspunsul la întâmpinare, reiese că s-ar fi făcut un raport procentual între valoarea depășirii salariilor + tichete de masa din anul 2012 fata de anul 2011 (1.331.133 lei) si suma salariilor brute + tichete de masa pe anul 2012 (20.396.026 lei), rezultând un procent de 6,5265%, aplicat asupra drepturilor salariale încasate de fiecare dintre angajați (1.331.133: 20.396.026 x 100 = 6,5265%).

Sub acest aspect, Tribunalul retine că așa cum rezultă din cuprinsul Deciziei 26/01.04.2013 a Camerei de Conturi D., prejudiciul în cuantum de 1.808.056 lei reprezintă diferența dintre nivelul cheltuielilor de personal efectuate de reclamanta în anul 2012 ( aceste cheltuieli fiind compuse din salariile în bani plătite angajaților, c/valoarea tichetelor de masa si contribuțiile către bugete) si cheltuielile de personal efectuate de societate în anul 2011. Potrivit aceleiași Decizii a Camerei de Conturi D., un motiv al creșterii cheltuielilor de personal în anul 2012 se datorează atât majorării coeficienților minimi de ierarhizare pentru anumite categorii de salariați, dar si suplimentarii numărului de salariați ai regiei.

Acest mod de calcul este incorect stabilit, salariaților fiindu-le imputate sume care depășesc cu mult creșterea rezultata prin majorarea coeficienților de ierarhizare stabilit prin contractul colectiv de muncă.

Or, pentru a fi în ipoteza unei plăți nedatorată întemeiată pe dispozițiile art. 256 CM, trebuia să fie solicitată restituirea exact a sumei încasată necuvenit și în nici un caz imputarea unui procent identic pentru toți salariații, dintr-o sumă care a fost stabilită prin raport al Camerei de Conturi.

Astfel, se mai poate constata ca reclamanta a urmărit recuperarea de la salariați, în mod greșit, a întregului prejudiciu, în care chiar personal recunoaște ca sunt incluse, în plus față de salariile în bani efectiv plătite salariaților, atât c/valoarea tichetelor de masă (care nu a făcut obiectul prezentei acțiuni) cât și contribuția către bugetul de stat, datorată de către angajator, nicidecum de către salariat,contribuție pentru care Camera de Conturi a dispus regularizarea cu bugetele publice, nu recuperarea de la salariați.

În raport de toate argumentele expuse, instanța va respinge acțiunea formulată.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge actiunea reclamantei S.C T. C. S.R.L, cu sediul in C., .. 14, în insolvență, prin administrator judiciar Siomax SPRL Tg-J., cu sediul in ., P+E, Tg. J., Jud. Gorj împotriva pârâtei Ț. M.- A., având CNP_, cu domiciliul în C., . 12,. 1, jud. D. ,având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.

Cu apel în 10 zile de la comunicare,cererea de declarare a apelului se depune la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 09 Octombrie 2015

PREȘEDINTE E. V.

Asistent judiciar C. - M. M.

Asistent judiciar A. P.

Grefier S. P.

Red.jud.E.V/02.11.2015

4ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 5166/2015. Tribunalul DOLJ