Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 1766/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1766/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 10304/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 1766/2015
Ședința publică de la 15 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F.
Asistent judiciar G. A. D.
Asistent judiciar I. G.
Grefier C. O.
Pe rol, judecarea cauzei Asigurări sociale privind contestația formulată de contestatorul D. M., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR, având ca obiect contestație decizie de concediere.
Dezbaterile și susținerile orale au avut loc în ședința publică din data de 07.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea în cauză la data de 15.04.2015, dată la care a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 9.07.2014, reclamantul M. D. a chemat în judecată pârâta C. Națională de Acreditare a Spitalelor (CNAS) pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de încetare a contractului de muncă nr. 118/8.06.2011 și obligarea angajatorului la plata unor despăgubiri egale cu salariul indexate majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat în situația în care nu ar fi fost concediat precum și reintegrarea pe postul deținut anterior concedierii cu repunerea părților și situația anterioară; nulitatea absolută a clauzei referitoare la durata determinată a contractului individual de muncă nr 118/8.06.2011, obligarea pârâtei la încheierea contractului individual de muncă pe durată nedeterminată și la cheltuieli de judecată.
In fapt,a menționat că la data de 8.06.2011, ca urmare promovării examenului organizat de pârâta CoNAS a fost angajat pe postul de consilier gradul I A clasa 68, locul de muncă " C. Națională de Acreditare a Spitalelor", contractul său individual de muncă fiind înregistrat sub nr 118/2011.
Susține că acest contract s-a încheiat pe o durată determinată de 3 ani, deși postul a fost scos la concurs pentru o perioadă nedeterminată, iar la momentul încheierii contractului individual de muncă i s-a comunicat de către angajator că postul ocupat face parte din categoria celor prevăzute de art 8 alin(2) lit c) din HG 1148/2008 în sensul că este unul în cadrul corpului de evaluatori.
Pe parcursul derulării contractului individual de muncă au intervenit diverse modificări cu privire la locul și felul muncii, astfel:
- Ordinul 144/22.06.2011 cu privire la îndeplinirea temporară a atribuțiilor în cadrul Unității de Analiză și Acreditare( modificarea felului muncii);
- Ordinul nr 318/28.11.2011 prin care s-a constatat încetarea îndeplinirii atribuțiilor în cadrul structurii menționate anterior;
- Ordinul nr 64/8.02.2012 privind reîncadrarea în funcția de consilier la unitatea de evaluare, Analiză și Acreditare – Biroul evaluare și Actul Adițional nr 2 din 8.02.2012 privind modificarea locului muncii;
- Ordinul nr 395/21.12.2012 referitor la schimbarea locului de muncă în cadrul Direcției Resurse Umane Biroul resurse Umane.
Din aceste acte administrative menționează că era evident ca de la început contractul individual de muncă să fie încheiat pe durata nedeterminată, deoarece studiile și funcțiile deținute nu puteau fi încadrate în art 8 alin 2 lit a din HG 1148/2008, iar încheierea contractelor individuale de muncă pe durată determinată se putea face numai pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art 83 Codul muncii.
Art 82 din Codul Muncii reglementează excepția în ceea ce privește durata contractului individual de muncă și anume, durata determinată a acestu și fiind o excepție este de strictă interpretare putând interveni numai în cazurile și condițiile prevăzute de alin 1.
Încheierea unui contract pe durată determinată pentru alte motive decât cele în mod expres stipulate, atrage nulitatea clauzei, efectul fiind, înlocuirea acestei clauze și, practic,constatarea că acel contract trebuie considerat ca fiind încheiat pe durată nedeterminată(C.. II-a și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, decizia 9747/2008)".
Ca urmarea reorganizării instituției conform HG nr 68/2012, pârâta a emis ordinul nr 44/8.02.2012 prin care a fost reîncadrat în funcția de consilier grad I A, clasa 68 la unitatea de evaluare,Analize și Acreditare – Biroul Evaluarea, însă ordinul nu face referitoare la durata contractului, întrucât HG 68/2012 presupunea numai contracte de muncă pe durată nedeterminată.
De asemenea, postul de consilier presupune încheierea unui contract pe durata nedeterminată, fapt susținut și de literatura de specialitate care arată că: " dacă prin natura sa, munca are caracter permanent și postul aferent este vacant, nu se poate încheia decât un contract de muncă pe durata nedeterminată"( I.T.S., .).
Pentru că nu au fost respectate dispozițiile art 82 și 83 din Codul Muncii, devin incidente dispozițiile art 57 alin 1 potrivit cărora:" Nerespectarea oricăreia dintre condițiile legale necesare pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă atrage nulitatea acestuia".
In doctrină s-a consacrat drept soluție de înlăturarea clauzei și transformarea contractului într-unul încheiat pe durată nedeterminată :" Dacă salariatul solicita nulitatea parțială, practic, clauza cu privire la durata determinată a contractului individual de muncă este înlăturată, intervine automat în locul acesteia regula în domeniu, astfel încât contractul se va transforma într-un contract încheiat pe durată nedeterminată. O astfel de soluție, nu numai că ar fi achitabilă, deoarece ar sancționa indirect angajatorul care a încercat să fraudeze legea, dar ar avea și mentul păstrării și ființa a raporturilor contractuale dintre părțile contractului individual de muncă"(IT S.,S.Beligrădeanu, Prezentare de ansamblu și observații critice, asupra noului Cod al muncii, Dreptul nr 4/2003, p.48".
Prin memoriul nr 782/1SP/27.02.2014 a solicitat angajatorului să se constate nulitatea parțială a clauzei privind durata determinată a contractului individual de muncă – în condițiile art 57 alin 6 Codul muncii, însă acesta i-a răspuns cu adresa 1123/2.04.2014, cu depășirea termenului de 30 de zile pentru răspuns, că nu este de acord, întrucât unt aplicabile art 8 alin 2 lit c din HG 1148/2008 ce permit încheierea contractului individual de muncă numai pentru durata determinată.
Reclamantul M. D. se consideră că prin modul de soluționarea memoriului său este discriminat față de ceilalți salariați angajați cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată.
Pentru a dovedi acțiunea reclamantul a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: contract individual de muncă, ordin 118/8.06.2011, ordin nr 144/22.06.2014, ordin 318/28.11.2011, ordin 935/21.12.2012, ordin 44/8.02.2012.
In drept, și-a întemeiat acțiunea pe Codul muncii și cod pr civilă.
Pârâta C. Națională de Acreditare a Spitalelor (denumită CoNAS a depus întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune privind nulitatea absolută a clauzei referitoare la durata determinată a contractului individual de muncă nr 118/8.06.2011, întrucât potrivit art 211 lit b) din Lg 62/2011 " constatarea nulității unui contract individual de muncă poate fi cerută de părți pe întreaga perioadă în care contractul respectiv se aplică".
Aceste dispoziții sunt în concordanță cu cele înscrise în art 268 alin 1 lit d din Codul Muncii, potrivit cărora cerute în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate " pe toată durata existentei contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulității unui contract individual de muncă sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia".
Contractul individual de muncă nr 118/8.06.2011 al reclamantului D. M. a încetat de drept la 10.06.2011 în temeiul art 55 lit a coroborat cu art 56 alin 1 lit i din Codul Muncii, încetarea fiind constatată prin ordinul Președintelui CoNAS nr 142/6.06.2014(anexa 1) iar acțiunea a fost introdusă la data de 9.07.2014.
In acest sens s-a pronunțat într-o speță similară Curtea Constituțională prin decizia nr 44/2007 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art 283 alin 1 lit d din Lg 53/2003 – Codul Muncii și ale art 73 lit b din Lg 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, publicată în MO,Partea I nr 88/2007,(anexa 2): " Este de reținut că această clauză privind durata contractului individual de muncă putea face obiectul cererii de constatarea nulității tot timpul cât contractul a existat. Efectul acestei clauze s-a produs la data la care angajatorul a dispus ori constatat încetarea raporturilor de muncă(…)".
Curtea Constituțională a argumentat această soluție prin constatarea că:….. reglementările legale criticate se întemeiază pe principiul potrivit căruia se poate cere constatarea nulității sau anularea unor acte care există.
In situația în care un contract individual sau colectiv de muncă nu mai este în ființă, nu există nici clauzele acestuia, iar cererea pentru constatarea nulităților nu mai are obiect".
Pe fondul cauzei, se solicită respingerea ca acțiunii ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente – primul capăt de cerere privind anularea deciziei de încetare a contractului de muncă nr 118/8.06.2011 cu obligarea angajatorului la despăgubiri și reintegrare nu conține argumente referitoare la nelegalitatea Ordinului Președintelui CoNAS nr 142/6.06.2014;
- al doilea capăt de cerere – în situația respingerii excepției prescripției dreptului material la acțiune, pârâta solicită să se constate legalitatea clauzei referitoare la durata determinată a contractului individual de muncă nr 118/8.06.2011 pentru că acest contract a fost încheiat î"n această modalitate cu respectarea art 12 alin 2 și art 83 lit h din Codul muncii coroborate cu art 8 alin 2 lit a din HG nr 1148/2008 privind componenta, atribuțiile și modul de organizare pși funcționare a Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor (anexa 3) în forma în vigoare la data încheierii contractului.
In aceste condiții, eronat reclamantul M. D. a susținut că postul său a fost scos la concurs pentru o perioadă nedeterminată, întrucât procedura și documentația de concurs și anume Ordinul Președintelui CoNAS nr 89/16.05.2011, anunțul 188/11.05.2011(anexa 5) privind organizarea examenului pentru ocuparea a 4 posturi vacante, dintre care " 1 post normă întreagă pe o perioadă determinată de 3 ani" de consilier în cadrul Corpului de Evaluatori, precum și condițiile cumulative cerute pentru ocuparea acestui post.
Reclamantul M. D. cunoștea regimul juridic al postului pentru care s-a înscris la concurs și acest lucru rezultă din cererea sa olografă, postul pentru care a participat la concurs a fost de consilier și nu de expert întrucât nu există în ștatul de funcții postul de expert dar și pentru că acesta nu îndeplinea condițiile de studii.
Împrejurarea că prin ordinul Președintelui nr 44/8.02.2012, urmarea reorganizării instituției; M. D. a fost reîncadrat – cu tot cu post, ca urmarea desființării Corpului de evaluatori – în funcția de consilier grad I A în cadrul unității de Evaluare, Analiză și Acreditare, nu a fost de natură a atrage modificarea și" nedeterminată" a duratei contractului sau de muncă.
Promovarea pe un post cu normă întreagă pe perioada nedeterminată implica participarea la un nou concurs pe care să-l promoveze pentru un asemenea post.
In ceea ce privește actele adiționale nr 2/8.02.2012 și 5/21.12.2012 se susține că acestea au fost încheiate cu acordul reclamantului.
Pentru a dovedi întâmpinarea pârâta a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: Ordinul Președintelui CoNAS nr 142/6.06.2014,Decizia nr 44/2007 a Curții Constituționale, HG 1148/2008, Ordinul Președintelui CoNAS 89/2011, Anunțul nr 188/DRU/16.05.2011, Procesul verbal nr. 207/DRU/27.05.2011, cerere olografă a reclamantului din 19.05.2011, ștat de funcții iulie 2015, carte de identitate provizorie, acte adiționale nr 2/8.02.2012 și 5/21.12.2012,comunicare 1684/SP/24.04.2014, adresa nr 1282/SP/24.04.2014.
Din analiza actelor existente la dosar instanța constată următoarele:
Reclamantul D. M. a avut raporturi de muncă cu pârâta C. Națională de Acreditare a Spitalelor în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată înregistrat sub nr 118/8.06.2011, pentru funcția de consilier gradul 1 A.
Încheierea acestui contract individual de muncă pe durată determinată de 3 ani a avut la bază dispozițiile art 8 alin 2 lit c din HG 1148/2008 privind componenta, atribuțiile și modul de organizare și funcționare ale Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor, iar nu dispozițiile înscrise în art 12 alin 2, art 82 și 83 Codul Muncii, care constituie dispoziția generală în raport de legea specială înscrisă în hotărârea de guvern mai sus menționată.
Reclamantul M. D. a semnat și a primit o copie a contractului individual de muncă nr 118/8.06.2011, împrejurare care face dovada că acest contract s-a încheiat pe o durată determinată de 3 ani, valabilitatea sa încetând de drept la expirarea termenului și anume 10.06.2014.
In derularea contractului individual de muncă nr 118/8.06.2011, au intervenit două acte adiționale nr 2/8.02.2012 și nr 5/21.02.2012 care au vizat schimbarea locului de muncă, însă prin aceste acte adiționale părțile au menținut celelalte dispoziții ale acestuia, inclusiv durata determinată de 3 ani.
In temeiul art 248 cod pr civilă, instanța se va pronunța mai întâi, asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâta CoNAS în întâmpinare pe care o va admite cu următoarea motivare:
Exercitarea dreptului de acces liber la justiție poate fi supusă unor condiționări legale, cum sunt și termenele stabilite pentru introducerea cererilor, menite să asigurare stabilirea în termen rezonabil a drepturilor încălcate precum și stabilitatea raporturilor juridice. Legiuitorul are dreptul potrivit dispozițiilor art 126 alin 2 din Constituție, de a opta pentru instituirea unor termene diferite și considerarea deosebirilor ce există între natura și obiectul diferitelor litigii. Aceasta nu contravine principiului constituțional al egalității în drepturi, întrucât așa cum a statuat în mod constant Curtea și jurisprudența sa, acest principiu nu presupune uniformitate, astfel că în situații obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferențiat( a se vedea Decizia nr 342/2006 a Curții Constituționale MO/nr 403/2006).
Prescripția extinctivă reprezintă practic o sancțiune îndreptată împotriva pasivității titularului dreptului.
Potrivit art 211 lit b din Lg 62/2011, legea dialogului social " constatarea nulității unui contract individual de muncă poate fi cerută de părți pe întreaga perioadă în care contractul respectiv se aplică".
Art 268 alin 1 lit d din Codul muncii stabilește:
(1) cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate:
d) pe toată durata existentei contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulități unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia;".
Contractul individual de muncă nr 118/8.06.2011 a încetat de drept, la expirarea celor 3 ani pentru care a fost încheiat, la 10.06.2014 în temeiul art 55 lit a coroborat cu art 56 alin 1 lit i din Codul Muncii.
Reclamantul M. D. a formulat cerere de chemare în judecată la data de 09.07.2014, depășind termenul existentei acestui contract individual de muncă.
Admițând această excepție a prescripției dreptului material la acțiune privind nulitatea clauzei ce vizează durata contractului, instanța urmează să respingă acest capăt de cerere.
In ceea ce privește anularea Ordinului Președintelui nr 142/6.06.2014 și obligarea angajatorului la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat în situația în care nu ar fi fost concediat, precum și reintegrarea pe postul deținut anterior concedierii cu repunerea părților în situația anterioară sau obligarea pârâtei la încheierea contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, instanța le consideră neîntemeiate urmând să le respingă pentru următoarele considerente:
Ordinul Președintelui CoNAS nr 142/6.06.2014 a constatat încetarea de drept a contractului individual de muncă nr 118/8.06.2011, iar reclamantul M. D. nu a prezentat motive, în fapt au în drept, privind nelegalitatea lui.
Fiind încetat de drept contractul individual de muncă al reclamantului, angajatorul nu poate fi obligat la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și celelalte drepturi și reintegrarea pe postul deținut anterior concedierii cu repunerea părților în situația anterioară concedierii.
De asemenea, având în vedere acordul părților la încheierea contractului individual de muncă nr 118/8.06.2011 pentru durata de 3 ani, instanța printr-o hotărâre judecătorească nu poate confirma existenta unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată ale cărui condiții esențiale,pentru încheierea valabilă a acestuia, nu sunt îndeplinite.
Așa cum au arătat prezentul contract individual de muncă s-a încheiat pe durată determinată în temeiul unei HG 1148/2008 privind componenta, atribuțiile și modul de organizare și funcționare ale Comiiei Naționale de Acreditare a spitalelor, nu în temeiul art 12 alin 2, art 82 și 83 din Codul muncii.
Funcția pentru care reclamantul s-a înscris și a promovat concursul nu a fost modificată prin actele adiționale nr 2/8.02.2012 nr 5/21.12.2012, astfel încât instanța nu poate obliga angajatorul să-i încheie un contract individual de muncă pe durată nedeterminată.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă în întâmpinare privind capătul doi din cerere și în consecință, îl va respinge.
Respinge acțiunea formulată de contestatoarea D. M., cu domiciliul în C., ., ., . în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR, cu sediul în București, . 202 A, sector 6 și cu privire la celelalte capete de cerere.
Executorie.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, apel care se depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 15 aprilie 2015.
PREȘEDINTE M. F.
Asistent judiciar G. A. D. Asistent judiciar I. G.
Grefier C. O.
4 ex
Red.Jud.M.F.
Tehnored.M.J.
21.04.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 2077/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
