Obligaţie de a face. Sentința nr. 3127/2015. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 3127/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 3127/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 3127/2015

Ședința publică de la 18 Iunie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE M. G.

Asistent judiciar C. E. I.

Asistent judiciar M. C. S.

Grefier L. R. M.

Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamantele P. M. L., T. I. M., G. V. L., B. M., B. E. S. în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D. și C. JUDEȚEAN D., având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat I. – G. O. pentru reclamante și consilier juridic G. C. T. pentru pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului D., lipsind pârâtul C. Județean D..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care învederează faptul că pârâții au depus întâmpinări la precizarea cererii de chemare în judecată, la data de 18.05.2015, respectiv 28.05.2015, prin Serviciul Registratură, după care:

Consilier juridic T. pentru pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului D. depune la dosarul cauzei delegație.

Avocat O. pentru reclamante depune declarații de renunțare la judecata cauzei și solicită să se ia act de aceste cereri.

Având cuvântul, consilier juridic T. pentru pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului D. arată că este de acord și solicită instanței să ia act de cererile de renunțare la judecată formulate de reclamante.

Instanța reține cauza în pronunțare pe cererile de renunțare la judecata cauzei.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Pe rolul Tribunalului D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a fost înregistrată la data de 09.01.2015 acțiunea formulată de reclamanții P. M. L., T. I. M., G. V. L., B. M., B. E. S., în contradictoriu cu pârâții Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului D. și C. Județean D., prin care reclamanții au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta DGASPC la nominalizarea reclamantelor și stabilirea posturilor ocupate ce pot beneficia de spor pe locuri le de muncă din ultimii trei ani și în continuare, cu aprobarea nominalizării de către pârâtul C. Județean D., precum și obligarea la plata despăgubirilor constând în diferențele salariale dintre drepturile efectiv încasate și cele cuvenite ca urmare a acordării acestui spor, actualizate cu dobânda legală aferentă de la data nașterii dreptului până la data plății efective. De asemenea, au solicitat obligarea pârâtului C. Județean D. la alocarea către DGASPC D. a sumelor necesare plății diferențelor solicitate .

În fapt, reclamanții au susținut că sunt angajați cu contracte individuale de muncă în cadrul pârâtei, având funcțiile de educatori specializați, kinetoterapeuți principali, respectiv inspector special gr. I.

Au susținut că, deși și-au desfășurat activitatea 100% din programul de lucru în condiții de muncă deosebit de periculoase, constând în recuperare neuromotorie și neuropsihomotorie cu surse de radiații, nu au beneficiat de sporul specific, așa cum prevede Ordinul nr. 547/2010, Legea 31/1991, Legea 284/2010 anexele I-VIII.

Condițiile de muncă erau grele, cu efort fizic mare, în condiții nefavorabile de microclimat, în condiții de zgomot și radiații peste limita maximă admisă și de suprasolicitare nervoasă .

Au susținut că nominalizarea personalului și expertizarea locurilor de muncă s-a efectuat anual, pe cale amiabilă, angajatorul fiind cel care a solicitat expertizarea locurilor de muncă.

Învederează instanței că o parte a colegilor din alte județe au fost nominalizați ca și personal ce și-a desfășurat activitatea în condiții periculoase de muncă, primind și sporul specific .

În susținere au invocat prevederile art. 6 și 7 din Ordinul 547/2010 și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu martori și interogatoriul pârâților.

Au anexat copie a contractelor individuale de muncă și acte adiționale, fișe de retribuție salariu, cărți de identitate, dispoziții emise de pârâta DGASPC D., cerere a reclamanților către pârâți,procedura urmată la nivelul județului Gorj( buletin de determinare prin expertizare a locurilor de muncă, adresa nr. 4397/24.02.2014 a Consiliului Județean Gorj,adresa nr. 34/07.01.2014, referat ).

Reclamanții au solicitat judecarea în lipsă.

În drept, au invocat Ordinul 547/2010, Legea 31/1991, Legea 284/2010 anexele I – VIII, Codul muncii.

La data de 24.02.2015 reclamanții au depus precizare la cererea de chemare în judecată, în sensul că renunță la al doilea capăt de cerere, arătând că în concret solicită obligarea pârâtei DGASPC D. la întreprinderea demersurilor legale de expertizare a locurilor de muncă ocupate de reclamante și ulterior la nominalizarea reclamantelor și stabilirea posturilor ocupate de reclamante ce pot beneficia de spor pe locuri de muncă cu luarea în considerare a rezultatelor buletinelor de determinare și obligarea pârâtului C. Județean D. la aprobarea nominalizării conform art. 7 alin 3 din anexa III a Legii 284/2010.

La data de 17.03.2015 pârâtul C. Județean D. a depus întâmpinare prin care a invocat, pe cale de excepție, lipsa calității sale procesual pasive, având în vedere prevederile art. 3 alin 2 anexa 1 din HG NR. 1434/2004 . A susținut că în litigiile de muncă calitatea procesuală pasivă este deținută de către instituția care a încheiat contract individual de muncă cu angajatul, în speță pârâta DGASPC D.. În acest sens a invocat și Decizia nr. 10/2011 Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A învederat că pârâta DGASPC D. este ordonator de credite și că potrivit art. 7 alin. 3 din anexa III Legea 284/2010 ,, Locurile de munca, categoriile de personal, mărimea concreta a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților salariaților, in limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la baza buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate in acest sens. "

Pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând faptul că art. 21 din Legea nr. 284/2010, care prevedea că "Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară - administrație, sănătate, învățământ, justiție, cultură, diplomație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională sau autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate" ,a fost suspendat succesiv prin Legea 283/2011, OUG nr. 84/2012,OUG. 103/2013 și OUG 83/2014.

Pârâtul a învederat instanței că reclamanții beneficiază de spor pentru condiții deosebite .

În drept, a invocat prevederile art.205-206 C..

A solicitat judecare cauzei în lipsă.

La data de 04.04.2015 reclamanții au depus răspuns la întâmpinare, prin care au reiterat susținerile din precizarea la acțiune, solicitând respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond admiterea acțiunii precizate.

Pârâta DGASPC D. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată precizată, invocând și excepția prematurității acțiunii, învederând că art. 21 din Legea 284/2010 a fost suspendat prin apariția succesivă a anumitor acte normativ și faptul că atâta timp cât nu a fost elaborat Regulamentul care să stabilească locurile de muncă așa cum sunt prevăzute în anexa III A Legii nr. 284/2010, acțiunea este prematură.

În drept, a invocat prevederile art. 204 alin 2 și urm. din C..

A solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Pârâtul C. Județean D. a depus întâmpinare la precizarea acțiunii, prin care a solicitat instanței să ia act de cererea de renunțare a reclamanților la al doilea capăt de cerere, iar în ceea ce privește capătul de cerere referitor la expertizarea, nominalizarea și stabilirea posturilor consideră cererea ca fiind prematur introdusă. Pârâtul a reiterat și excepția lipsei calității procesuale pasive.

În drept, a invocat prevederile art. 204-205 C..

Reclamanții au depus la data de 18.06.2015 cerere de renunțare la judecată.

Analizând totalitatea probelor administrate în cauză, precum și prevederile legale incidente, instanța, în baza art. 406 Codul de procedură civilă, potrivit căruia "reclamantul poate să renunțe oricând la judecată în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecata, fie prin cerere scrisa", urmează să ia act de cererile de renunțare formulată de reclamanți.

Opinia asistenților judiciari este conform cu hotărârea și considerentele prezentate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Ia act că reclamanții P. M. L. – CNP_, T. I. M. – CNP_, G. V. L. - CNP_, B. M. – CNP_, B. E. S. – CNP_, cu domiciliul ales la cabinet individual de avocat "O. I. G.", cu sediul în C., ., .. 3, ., renunță la judecarea cauzei în contradictoriu cu pârâții Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului D.,cu sediul în C., .. 22, jud. D. și C. Județean D. cu sediul în C., Palatul Administrativ, ., jud. D..

Cu recurs în 30 zile de la comunicare.

Cererea de declarare a recursului se va depune la Tribunalul Dol.

Pronunțată în ședința publică de la 18 Iunie 2015.

PREȘEDINTE,

M. G.

Asistent judiciar, C. E. I.

Asistent judiciar, M. C. S.

Grefier, L. R. M.

Red. Jud. M.G. /asist.jud. S.M.C.

5 ex./29.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 3127/2015. Tribunalul DOLJ