Obligaţie de a face. Sentința nr. 925/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 925/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 11935/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința civilă Nr. 925/2015
Ședința publică de la 24 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. V.
Asistent judiciar C. - M. M.
Asistent judiciar A. P.
Grefier M. Ș.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant A. I.
și pe pârât S.C. E. S.A., având ca obiect acțiune în constatare
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Asupra cauzei de față ;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus, reclamanta A. I. a chemat în judecată pe pârâta S.C. E. S.A. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că activitatea pe care a desfășurat-o în perioadele 01.11._97 și 20.03._01, se încadrează în grupa a II-a de muncă în procent de 100%, conform Ordinului 50/1990, pct. 3, Anexa 2, grupa a II-a pct 26, 34,160 și să fie obligată pârâta la eliberarea unei adeverințe în acest sens conform art. 40 alin. 2 lit. h din Codul Muncii.
În fapt, a arătat că în perioadele 01.11._97 și 20.03._01 a fost salariatul unității pârâte S.C. E. S.A. în meseria de strungar(prelucrări prin așchiere) și primitor – distribuitor, atelierul strungărie, fabrica M.E.R, conform înregistrărilor efectuate în carnetul de muncă.
A arătat că a desfășurat operații cu materiale de risc foarte ridicat și cancerigen pe baza de: fontă, alamă, bronz, cupru, aliaje pe bază de seleniu, fibră de sticlă, rășini, mică, emulsii de răcire pe bază de sodă caustică și uleiuri minerale, în urma cărora rezultau moce și praf, pulberi de metale feroase și neferoase, pulberi de abrazivi de cuarț, span incins, gaze și vapori toxici. De asemenea, menționează că ridica greutăți, manipulând manual piesele grele.
Învederează instanței că a lucrat în aceste condiții pe toată perioada contractului de muncă, în procent de 100% din programul de lucru (8 ore/zi din 8).
Ca strungar la atelierul strungărie din cadrul fabricii Mașini Electrice Rotative,a executat prin strunjire piesele motoarelor electrice, poliza, șlefuia, apoi la final lustruia piesele din metale feroase, neferoase și materiale electroizolante pe baza de mică și fibră de sticlă.
Mai arătă că, în aceeași incintă cu atelierul în care își desfășura activitatea se aflau și atelierele colectoare, bobinaj de unde rezulta praf de mică, sticlă și, de la secția vopsitorie se inhalau toate substanțele toxice deoarece instalația de ventilație nu funcționa.
Reclamantul precizează că în preajma strungarilor era un zgomot foarte puternic, amplificat și de zgomotul de la atelierul prese, precum și de la standurile de probe.
În ceea ce privește perioada 01.06._91 în care a lucrat ca primitor distribuitor în aceeași secție și același loc de muncă a arătat că activitatea sa consta în primirea materialelor, cântărirea acestora, desfacerea din ambalaje, manipularea, depozitarea lor și distribuirea pe spațiile de producție, fiind permanent în contact cu substanțele toxice .A mai arătat că transporta emulsia pe care o primea în recipiente mari, apoi o descărca în recipiente mai mici, ulterior aprovizionând fiecare loc de muncă în parte și pentru că aceasta conținea sodă caustică, fiind cancerigenă, îi provoca arsuri și eczeme la mâini .
Menționează faptul că, întreaga activitate lucrată în cadrul pârâtei s-a desfășurat în același loc, în aceleași condiții grele pe toată perioada contractului de muncă, în procent de 100% din programul de lucru (8 ore/zi din 8), vara era foarte cald neexistând niciun fel de ventilație, iar iarna era foarte frig, lucrând la temperaturi chiar sub zero grade C.
În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu un martor, nominalizând martorul S. G..
În drept au fost invocate dispozițiile Ordinului 50/1990 republicat la 31.08.1994, pct.3, Anexa 2, art.26, art.34, art.160.
În scop probator a depus la dosarul cauzei în copie:.carnetul de muncă, CI, buletine de analiză, buletine de determinări toxicologice sanitare, anexele 5,6,7 la CCM, fișă de risc profesional, buletin boală profesională coleg de muncă, adeverință de la DSP D. privind situația bolilor profesionale, sentințe judecătorești ale colegilor încadrați în grupa II-a de muncă.
Pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a învederat instanței faptul că din Secția Mecanică nici un salariat nu a fost încadrat în grupe, deoarece activitatea de prelucrări prin așchiere pe mașini unelte (strunguri) nu se găsește în anexele din Ordinului 50/1990.
În drept, au fost invocate prevederile art. 205 C proc. civ.
În cauză a fost administrată proba testimonială, fiind audiat martorul S. G., a cărui declarație a fost consemnată și atașată la dosarul cauzei.
La ultimul termen de judecată reclamantul a preciza acțiunea în sensul perioada pentru care solicită constatarea grupei de muncă este 01.11._97 și 20.03._01, nu cea menționată di eroare în acțiune.
Analizând totalitatea probelor administrate în cauză, precum și prevederile legale incidente, instanța reține următoarele:
Potrivit mențiunilor din carnetul de munca al reclamantei se reține că în perioada dedusă judecății aceasta a lucrat pentru angajatorul pârât în funcția de strungar,respectiv primitor distribuitor .
Din declarația martorului S. G. reiese că acesta, împreună cu reclamanta, au lucrat în intervalul de timp specificat în calitate de muncitori, în aceleași condiții și loc, în aceeași incintă, unul în proximitatea altuia. Îndeplineau concret sarcini și activități asemănătoare, în intervalul de timp în care au fost împreună strungari, în zgomot extrem. Prin natura lucrului erau obligați să stea în mediu toxic: pulberi de cupru, de mică, vapori de la emulsia de răcire, etc.
Martorul a mai arătat că reclamanta în perioada în care a lucrat ca primitor – distribuitor primea piesele la magazie, precum și substanțe toxice și inflamabile, care veneau în butoaie mari, erau apoi puse în găleți și distribuite în atelier, iar reclamanta inhala gazele de diluant și de la celelalte uleiuri .
A mai arătat că strungarii își ascuțeau singuri sculele rezultând praf de siliciu care era inhalat.
Nu beneficiau de instalații de anihilare a acestor pulberi.
Martorul a susținut că reclamanta și-a desfășurat activitatea în procent de 100% în aceste împrejurări, pe toată durata programului de lucru, în toate funcțiile deținute.
Au fost colegi care, în aceste condiții, au dezvoltat boli profesionale.
Aceste aspecte nu au fost combătute de către angajator, căruia îi revine sarcina probei, potrivit dispozițiile art. 272 din Codul muncii.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere circumstanțele concrete.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a Î.C.C.J. conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ordinului nr. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții expres a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.
Tribunalul va face și aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care în cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferențieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.
Martorul a obținut recunoașterea faptului că a prestat o activitate încadrându-se în grupa a II-a de muncă, din partea angajatorului pârât, cum reiese din carnetul de muncă al acestuia, depus în copie la dosar.
Dacă unor persoane care au lucrat în proximitatea reclamantului, în aceeași incintă și condiții de lucru, respirând același aer, li s-a recunoscut grupa de muncă, ar fi inechitabil ca unei alte persoane care a lucrat în mod real în condițiile specifice să nu i se poată stabili această calitate și drepturile subsecvente, din pricina unei neglijențe ce nu îi incubă.
Din carnetul de muncă al reclamantei, coroborat cu declarația martorului, rezultă funcția și condițiile de muncă ale lucrătorului, acestea încadrându-se și în ipotezele reținute de dispozițiile Ordinului nr. 50/1990, Anexa 2 pct. 26, 34 și 160.
În consecință, instanța va admite cererea precizată și va constata că activitatea desfășurată de către reclamantă în perioadele 01.11._97 și 20.03._01 se încadrează în grupa a II-a de muncă în procent de 100 % din programul de lucru, în temeiul dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990, Anexa 2 pct. 26, 34 și 160.
În temeiul art.40 alin.2 lit. h) din Codul muncii (Legea nr. 53/2003, forma republicată cu o nouă numerotare a textelor), va obliga pârâta să elibereze o adeverință în acest sens.
Opinia asistenților judiciari este conforma cu hotărârea și considerentele ei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea precizată formulată de reclamanta A. I.,CNP_, cu domicliul în C., ., ., . în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A,cu sediul în C., .. 80, jud D..
Constată că activitatea desfășurată de reclamantă în perioada 01.11._97 și 20.03._01, se încadrează în grupa a II-a de muncă conform Ord. 50/1990 anexa II,pct 26,34,160, în procent de 100%.
Obligă pârâta să elibereze reclamantei o adeverință în acest sens.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare,cererea de declarare a apelului se depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2015
PREȘEDINTE E. V.
Asistent judiciar C. - M. M.
Asistent judiciar A. P.
Grefier M. Ș.
Red.jud E.V/16 Martie 2015
4ex
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 173/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
