Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2070/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2070/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 3/63/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 2070/2015
Ședința publică de la 05 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F.
Asistent judiciar G. A. D.
Asistent judiciar I. G.
Grefier C. O.
Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamanții D. M. C., N. A., G. C., N. V., G. M., S. C., B. M., I. M., V. M., NICULEANU E. - PRIN N. V. I., N. R., R. C., P. C. I. G., I. P., N. C., S. I., F. C., B. D., R. C. - PRIN N. V. I., intervenient A. G., în contradictoriu cu pârâții M. P.- P. DE PE L. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, pârât P. DE PE L. CURTEA DE APEL C., pârât P. DE PE L. TRIBUNAUL D., pârât M. FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect drepturi bănești
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, din oficiu, verificând competența de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. 284 Codul muncii raportat la dispozițiile art. 131 alin.1 NCPC, constată că este necompetentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, având în vedere prevederile art.127 alin.1 NCPC și excepția necompetenței teritoriale facultative invocată de pârâții M. P. - P. de pe lângă Înalta Curte de Casația și Justiție și P. de pe lângă Curtea de Apel C. și rămâne în pronunțare pe excepția necompetenței teritoriale facultative.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 5.01.2015 reclamanții D. C. M.,N. A., N. V. I. și alții prin reprezentantul legal N. V. au chemat în judecată pîrîtii M. P.- P. DE PE L. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, pârât P. DE PE L. CURTEA DE APEL C., pârât P. DE PE L. TRIBUNALUL D., pârât M. FINANȚELOR PUBLICE pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispusă obligarea pârâtelor la acordarea diferenței de salariu reprezentând includerea premiului anual și salariul lunar începând cu data de 1.01.2011 și în continuare, până la includerea acestuia în salariu, reactualizat în funcție cu indicele de inflație la data plătii efective și la daune interese moratorii, respectiv despăgubiri egale începând cu data de 1.01.2011 potrivit OG 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești în vigoare până la data de 1.09.2011, când a devenit aplicabilă OG 13/2001 privind dobânda legală.
Se solicită obligarea pârâtului Ministerului Finanțelor Publice să asigure sumele necesare acordării acestor drepturi salariale.
In motivarea acțiunii au arătat că acest drept a fost câștigat și nu mai poate fi desființat retroactiv, Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii a arătat că: " dreptul la acordarea premiului anual nu a fost înlăturat prin abrogarea art 25 din Legea cadru 330/2009, ci reprezintă, în continuare, o creanță certă, lichidă și exigibilă a angajatului asupra angajatorului său, modificată fiind, în concret numai modalitatea de acordare și anume eșalonat și succesiv, în cursul anului 2011, respectiv prin creșterea, în mod corespunzător a cuantumului salariului/soldei/indemnizației de bază.
Dispozitivul deciziei ICCJ nr 21/2013 nu prevede imposibilitatea acordării acestui drept salarial ci, stabilește că "….în interpretarea și aplicarea art 8 din Lg 285/2010 privind salarizarea în anul 2010 a personalului plătit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevăzut de art 25 din Legea cadru nr 330/ 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a fost inclus în majorările salariale stabilite, pentru anul 2011, potrivit dispozițiilor art 1 din Lg n 285/2010, nemaiputând fi acordat în forma supusă vechii reglementări".
De asemenea, art 8 din Lg 285/2010 privind salarizarea pentru an ul 2011 a personalului plătit din fonduri publice a prevăzut că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar.
Lipsirea de dreptul de a primi sumele de bani aferente unui drept câștigat reprezintă o ingerință ce a avut ca efect privarea de acest bun în sensul celei de a doua fraze a primului paragraf la art 1 din Protocolul nr 1.
De asemenea, acțiunea este motivată și în considerarea soluției date de Comisia Europeană în Cauza C – 310, având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare formulată în temeiul art 267 din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene de Curtea de Apel Bacău privind interpretarea art 15 din Directiva Consiliului nr 2000/43/ CE cu privire la punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane indiferent de originea salarială sau etnică și a art 17 din Directiva Consiliului nr 2000/78/CE de crearea unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea și ocuparea forței de muncă.
Pentru a dovedi acțiunea reclamanții au depus la dosar tabel nominal,hotărârea Curții C 310/2011.
In drept, și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art 25 din Lg 330/2009, Lg 284/2010, art 1 din codul civil, art 15 al 2,20,41,44,124,125 din Constituția României, art 1 din primul protocol adițional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Directiva Consiliului 2000/78/CE, Lg 47/1992 și Decizia nr 2/2014 a ICCJ.
La data de 9.01.2015, A. G. R. a formulat cerere de intervenție în interes propriu pentru același obiect și părți.
Pârâtul M. P. - P. de pe lângă ICCJ a formulat întâmpinare prin care a invocat în temeiul art 127 alin(1) și (3) cod pr civilă excepția necompetentei teritoriale a Tribunalului D. motivat de faptul că o parte din reclamanți sunt salariați ai Parchetului de pe lângă Tribunalul D..
De asemenea, se invocă excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât în absenta procedurii prealabile cerute de art 7 din Lg 285/2010, acțiunea nu poate fi primită,iar cererea de intervenție în interes propriu trebuie încuviințată în principiu în temeiul disp. art 61 alin (2), art 62 și art 64 cod pr civilă.
Pe fondul cauzei se solicită respingerea acțiunii cu motivarea că modul de stabilire a salariului pentru anul 2011 a fost prevăzut de Legea 284/2010 și 285/2010.
Art 1 din Lg 285/2010 prevede că:
(1) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/ salariile funcției de bază/ indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporului, indemnizațiilor și compensațiilor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel, cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010,se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la data de 31.12.2010".
Art 8 din Lg 285/2010 menționează că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar.
In lipsa unor prevederi exprese premiul anual aferent anului 2010 nu poate fi inclus în salariu.
Recursul în interesul legii, soluționat de ICCJ și prin decizia nr 21/18.11.2013 a stabilit că premiul anual pentru anul 2010 a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011 prin art 1 din Lg 285/2010 și numai poate fi acordat în forma supusă vechii reglementări.
Se susține că decizia instanței supreme nu arată că acesta va fi inclus, ci arată fără dubiu că a fost inclus în salariu.
Stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului și în acest sens, au fot elaborate note politice salariale prin legile 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Lg 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Premiul anual nu constituie un drept fundamental, ci drepturi salariale suplimentare, iar legiuitorul este în drept să-l verifice în diferite perioade de timp, să le suspende și chiar să le anuleze(Decizia Curții Constituționale nr 108/14.02.2006 publicată în MO al României, Partea I, nr 212 din 8 martie 2006 sau Decizia Curții Constituționale 1.250/7.10.2006 publicată în MO al României, Partea I nr 764/16.11.2010)
Faptul că Lg 285/2010 – în art 8 – prevede că în 2011 nu e realizează plata premiului anual aferent anului 2010 nu poate fi considerată o afectare a unui drept câștigat, însă modifică momentul în care respectivul drept poate fi plătit.
De asemenea, nu este încălcat principiul neretroactivității legii și nici prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului.
In final, se arată că nu este întemeiată nici capătul de cerere privind actualizarea sumelor de bani cu rata inflației sau a dobânzii legale.
In drept și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art 205 din Lg 134/2010 privind codul de pr civilă.
Pârâtul M. P. – P. de pe lângă Curtea de Apel C. a depus întâmpinare prin care a invocat alături de excepția necompetentei teritoriale prev. De art 127 cod pr civilă și apărările celuilalt pârât M. P. – P. de pe lângă ICCJ și excepția prescripției dreptului material la acțiune începând cu 1.11.2011 și a dreptului accesoriu, având în vedere că acțiunea a fost înregistrată la 5.01.2015 având în vedere dispozițiile art 2503,2512 și 2513 cod civil, att 171 Codul muncii și 268 Codul muncii potrivit cărora cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
In temeiul art 248 cod pr civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției necompetentei teritoriale invocată de pîrîtii M. P. – P. de pe lângă ICCJ și parchetul de pe lângă Curtea de Apel C., pe care o va admite cu următoarea motivare:
Dispozițiile art 127 cod pr civilă, stabilește competenta facultativă având în vedere calitatea reclamantului:
"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într - o cerere de competenta instanței la c are își desfășoară activitatea, va sesiza una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu Curtea de apel din a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.
(2) In cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă", potrivit legii.
(3) Dispozițiile alin (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor":
Având în vedere aceste dispoziții se va admite excepția și se va declina competenta de soluționare a cauzei la Tribunalul Argeș.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetentei teritoriale facultative invocată de pârâții M. P. - P. de pe lângă Înalta Curte de Casația și Justiție și P. de pe lângă Curtea de Apel C..
Declină competența de soluționarea cauzei privind pe reclamanții D. M. C., N. A., G. C., N. V., G. M., S. C., B. M., I. M., V. M., NICULEANU E. - PRIN N. V. I., N. R., R. C., P. C. I. G., I. P., N. C., S. I., F. C., B. D., R. C. - PRIN N. V. I., intervenient A. G., în contradictoriu cu pârâții M. P.- P. DE PE L. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, pârât P. DE PE L. CURTEA DE APEL C., pârât P. DE PE L. TRIBUNAUL D., pârât M. FINANȚELOR PUBLICE în favoarea Tribunalului Argeș.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 05 mai 2015.
PREȘEDINTE M. F.
Asistent judiciar G. A. D.
Asistent judiciar I. G.
Grefier C. O.
8 ex
Red.Jud.M.F.
Tehnored.M.J.
09.06.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
