Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 619/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 619/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 11653/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 619/2015
Ședința publică de la 10 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F.
Asistent judiciar G. A. D.
Asistent judiciar I. G.
Grefier C. O.
Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamantul P. P., în contradictoriu cu pârâtul I. NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ȘI ÎNCERCĂRI PENTRU ELECTROTEHNICA - ICMET, având ca obiect drepturi bănești
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul, prin avocat D. T., în substituire avocat G. T. și pârâtul, prin consilier juridic F. R...
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, din oficiu, verificând competența de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. 284 Codul muncii raportat la dispozițiile art. 131 alin. 1 NCPC, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză și aduce la cunoștința părților faptul că pot soluționa litigiul pe cale amiabilă, sau faptul că pot apela la procedura de mediere.
Instanța pune în discuție excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârât în întâmpinare.
Pârâtul, prin consilier, învederează faptul că, față de modificarea acțiunii, nu mai susține excepția prescripției.
Se face estimarea duratei procesului, cu consultul părților. În acest sens, instanța acordă cuvântul pe probe.
Reclamantul, prin avocat, depune delegație de substituire și solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Pârâtul, prin consilier, depune delegație de reprezentare și un set de înscrisuri, care se comunică în ședință reclamantului, prin avocat și solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și cu înscrisurile depuse la termenul prezent.
Reclamantul, prin avocat, învederează faptul că nu solicită acordarea unu nou termen de judecată pentru observarea înscrisurilor depuse de pârât în ședință.
În funcție de probele propuse, reclamantul, prin apărător apreciază că dosarul poate fi soluționat în termen de 2 luni, iar pârâta, prin consilier, apreciază durata procesului la 3 luni.
Instanța estimează durata aproximativă a procesului la 3 luni.
Părțile, prin reprezentanți, învederează faptul că nu mai au alte cereri de formulat.
În raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța declară încheiată cercetarea procesului și constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, acordă cuvântul asupra dezbaterilor pe fondul cauzei.
Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și modificată și obligarea pârâtului la restituirea sumelor reținut cu titlu de diminuări salariale lunare pe perioada 04.09.2011 – 30.04.2012, conform motivelor arătate în cererea de chemare în judecată, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul, prin consilier, solicită respingerea acțiunii, conform motivelor arătate în întâmpinare, învederând faptul că reclamantul a făcut parte din Comitetul de Direcție al instituției care a decis diminuarea salariilor și a fost de acord cu această decizie.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 4.09.2014 reclamantul P. P. a chemat în judecată pârâtul I. Național de Cercetare dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnică – ICMET C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata drepturilor salariale – restante – diminuări salariale lunare pe perioada 1.11.2010 – 30.04.2012, sume reactualizate cu indicele de inflație la data plății efective și a cheltuielilor de judecată.
In motivarea acțiunii a arăta că este salariatul unității pârâte începând cu data de 01.09.1996, în funcția de director marketing producție în baza unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată.
Începând cu luna mai 2010, pârâtul a operat diminuări salariale, nu procente diferite, de la o lună la alta, motivate de situația financiară, respectiv venituri, fond de salarii, raporturi la manoperă și încadrarea în prevederile BVC, întemeiate pe dispozițiile art 5 pct 4 (3) din CCM la nivel de unitate care prevăd că "… în cazurile în care veniturile realizate nu conduc la acoperirea integrală a fondului de salarii pentru perioada de raportare, salariile de bază ale salariaților, inclusiv a celor cu funcții de conducere, se diminuează cu procentul de nerealizare."
Consideră că pârâtul nu și-a respectat obligația anunțată prin CCM, iar prin neplata drepturilor salariale i-a fost provocat un prejudiciu material.
Pentru a dovedi acțiunea reclamantul a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: carte de identitate, carnet de muncă, act adițional CCM 2/2007, act adițional CCM 3/2008, decizii de diminuare salarială, practică judiciară.
In drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art 11.33. din CCM la nivel de unitate și art 163 – 166, 269 Codul Muncii.
Pârâtul ICMET C. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, pentru perioada 1.11.2010 – 4.09.2011 iar pe fond respingerea acțiunii cu motivarea că acordarea salariului este o formă de acord global colectiv, iar în conformitate cu art 74 alin (49 Codul Muncii " Orice modificare e unică din elementele prevăzute la alin (2) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, în termen de 15 zile de la data încunoștiintării în scris a salariatului, cu excepția, situațiilor în care o asemenea modificare rezultă ca posibilă din lege sau din contractul colectiv de muncă aplicabil".
Pentru a dovedi întâmpinarea pârâtul a depus la dosar copii de pe fluturașii de salariu, practică judiciară, procese verbale.
La data de 27.12.2014 reclamantul P. P. a depus cerere de precizarea acțiunii în sensul că își restrânge pretențiile pentru perioada 4.09.2011 – 30.04.2012, situație în care pârâtul ICMET C. nu a mai susținut excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 1.10.2010 – 3.09.2011.
Analizand fondul cauzei, respectiv, indreptatirea reclamantului la plata diferentelor de drepturi salariale aferente perioadei 10.03._12, Tribunalul constata urmatoarele:
In conformitate cu dispozitiile art. 159 CM, salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
La randul sau, contractul individual de munca ce intervine intre angajat s angajator nu poate contine clauze contrare Codului Muncii, legilor speciale sau contractului colectiv de munca (la nivel national, la nivel de ramura, la nivel de unitate).
Observand contractul colectiv de munca la nivelul ramurii de cercetare-dezvoltare-proiectare pe anul 2005, inregistrat sub nr. 1221/25.05.2005 – filele 55 verso si 56 dosar, contractul colectiv de munca la nivel de unitate, inregistrat sub nr._/21.12.2006, - filele 36 verso si 37 dosar si, respectiv, contractul colectiv de munca la nivelul ramurii cercetare-proiectare pe anii 2010 - 2015 nr. 614/04.01.2011 - fila 44, 44 verso dosar, se constata ca, fara exceptie, acestea au dedicat cate un un intreg capitol reglementarii salarizarii.
Astfel, in toate aceste contracte se prevede ca angajatorul nu poate negocia salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut pe unitate, in continuare prevazandu-se si cuantumul acestui salariu.
De asemenea, in aceste contracte – ce reprezinta legea partilor in ceea ce priveste salarizarea, s-a prevazut, in mod expres, ca " Formele de organizare a muncii și de salarizare ce urmează să se aplice fiecărei activități se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau, după caz, instituție.
Formele de organizare a muncii și de salarizare ce se pot aplica sunt următoarele:
a) în regie sau după timp;
b) în acord;
c) pe bază de indicatori
d) alte forme specifice unității.
2) Organizarea muncii și salarizarea în acord pot avea loc într-una din următoarele forme:
a) acord direct;
b) acord progresiv;
c) acord indirect;
(3) Acordul direct, progresiv sau indirect se poate aplica individual sau colectiv.
(4) Formele de organizare a muncii si de salarizare ce ar urma sa se aplice fiecarei activitati si loc de munca se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
De asemenea, in contractele colective la nivel de ramura se prevede in mod expres ca "salariile vor fi acordate . cu procentul de realizare a programului de activitate al fiecarui compartiment si, dupa caz, al unitatii."
Astfel cum reiese din analiza inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, salarizarea reclamantului a fost facuta in mod legal, in concordanta cu prevederile contractului colectiv la nivel de ramura si al celui la nivel de unitate.
Astfel, din fluturasii de salariu atasati dosarului cauzei se observa ca veniturile drepturilor salariale incasate lunar de catre reclamant nu s-au situat sub nivelul salariului de baza minim brut pe unitate.
In ceea ce priveste posibilitatea angajatorului de acorda salariul in cota procentuala, in functie de procentul de realizare a programului de activitate al unitatii, Tribunalul apreciaza ca aceasta modalitate este perfect legala, fiind stabilita prin negociere cu ocazia incheierii contractului colectiv de munca la nivel de ramura, respectiv, a contractului colectiv de munca la nivel de unitate.
Astfel, art. V.4. din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate (fila 37 dosar) este foarte clar in aceasta privinta, prevazand in mod expres ca " plata salariilor la compartiment se va face in functie de venitul realizat, fara a inregistra pierderi, cu conditia ca regia generala sa nu depaseasca valoarea aprobata.
In cazurile in care veniturile realizate de compartiment nu conduc la acoperirea integrala a fondului de salarii necesar compartimentului pentru perioada de raportare, salariile de baza ale salariatilor, inclusiv ale celor cu functie de conducere, se diminueaza cu procentul de nerealizare.
Plata salariilor personalului din serviciile functionale se va face la nivelul mediu de realizare a veniturilor din ICMET".
Se retine, de asemenea, faptul ca aceste clauze contractuale NU au fost modificate prin actele adiționale ulterioare, modificările vizând cu totul alte aspecte.
Așadar, Tribunalul nu poate avea in vedere susținerea reclamantului, referitoare la modificarea unilaterala a salariului, fara negociere, de catre angajator, fara o negociere prealabila, in cauza fiind evident ca diminuarile salariale au fost facute in baza prevederilor contractului colectiv de munca, negociat si acceptat de partile contractante, printre care si reprezentantii salariatilor (Sindicatul Liber ICMET, Sindicatul Liber NMP, Sindicatul Independent LIT si Sindicatul Independent ICMET – fila 27 dosar).
Totodată, privitor la cuantumul salariului plătit reclamantului, Tribunalul retine ca salariile de baza de încadrare sunt prevăzute in anexele referitoare la grila de salarizare (filele 67-72 dosar), acestea prevăzând un salariu de baza minim si un salariu de baza maxim, dar si programul complet de lucru – de 171,33 ore.
Așadar, se constata ca, in speța, reclamantul, in calitatea sa de angajat al paratului, beneficiază de un salariu determinabil, aferent muncii prestate în acord, al cărui cuantum (variabil, dar care nu poate cobori sub minimul prevăzut in contractul colectiv la nivel de unitate) depinde de realizarea programului complet de lucru si de veniturile realizate de unitate.
Acordul global reprezintă o formă de organizare și de retribuire a muncii prin care se leagă nemijlocit mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea și importanța muncii prestate.
Salarizarea in acord global presupune determinarea salariului potrivit unei formule matematice, care respecta principiul economic universal al corelației dintre salariu si productivitatea muncii (W), conform căruia creșterea salariului poate fi cel mult egala cu creșterea W, in caz contrar reducându-se profitul.
Salarizarea in acord global colectiv presupune salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale lunare, fiind diferita fata de salarizarea cu retribuția tarifara.
In literatura de specialitate s-a precizat ca, in situația salarizării pe bază de cote procentuale sau remiză, salariul se calculează ca o cotă procentuală din volumul (de regulă exprimat valoric) rezultatului activității (vânzări, livrări etc.).
Sarcinile lunare sunt considerate ca norme de munca, depășirea sau nerealizarea sarcinilor condiționând in mod direct proporțional veniturile obținute.
Observând înscrisurile aflate la filele 75-89 ale dosarului, se constata ca, in perioada dedusa judecații, procentul de realizare a programului de activitate al unitații nu a fost de 100%, ci mai mic, salariații beneficiind de plata salariilor in cota procentuala egala cu procentul de realizare a programului de activitate al unitații, in conformitate cu prevederile art. V.6 alin.1 si 2 CCM.
De asemenea, analizând fluturașii de salariu aflați la file 48 - 50, se retine ca reclamantul nu a realizat programul de lucru complet, ci durate inferioare.
Nu in ultimul rand, Tribunalul are in vedere faptul ca, potrivit contractului colectiv la nivel de ramura aferent anilor 2010 – 2015, dar si celui anterior, acordarea diferențelor de drepturi salariale solicitate de reclamant nu este posibila decât . si anume, atunci când programul de lucru stabilit a fost realizat in procent de 100%, insa acordarea drepturilor salariale in același procent nu a fost posibila datorita nerealizării veniturilor unitarii in cuantumul necesar. D. in aceasta situație, salariile se acorda in același procent cu realizarea încasărilor, pentru toți salariații, fara ca salariile acordate sa scadă sub nivelul salariului de baza minim prevăzut in grila de salarizare, cota-parte a salariilor astfel neacordate urmând a se plăti in perioada următoare, când veniturile permit aceasta, dar nu mai târziu de 3 luni (art. V.6. alin.3 din contractele colective).
Mai mult decât atât prin înscrisurile depuse de către pârât s-a făcut dovada că acesta a participat la ședințele de analiza realizării indicatorilor economici din cadrul Comitetului Director, fiind de acord cu măsurile de diminuarea salariilor raportat la procentul de realizare a beneficiilor.
Având in vedere toate aceste considerente, instanța constata ca plata salariului in cota procentuala este legala, fiind prevăzuta in contractul colectiv de munca, negociat cu salariații, prin reprezentanții acestora – sindicatele, neputându-se retine ca diminuarea salariului a fost făcuta in mod unilateral, fara o prealabila negociere, astfel cum nefondat a susținut reclamantul.
In consecința, Tribunalul va respinge acțiunea reclamantului, ca neîntemeiata.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea precizată de reclamantul P. P., cu domiciliul în C., . nr 46, județul D. cu domiciliul procedural ales în C., . 7, . C . în contradictoriu cu pârâtul I. NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ȘI ÎNCERCĂRI PENTRU ELECTROTEHNICA – ICMET cu sediul în C., . A, județul D..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, apel ce se depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 10 Februarie 2015.
PREȘEDINTE M. F.
Asistent judiciar G. A. D.
Asistent judiciar I. G.
Grefier C. O.
4 ex
Red.Jud.M.F.
Tehnored.M.J.
17.02.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 3193/2015.... → |
|---|
