Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 780/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 780/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 780/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 780/2015
Ședința publică de la 18 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I.
Asistent judiciar M. D.
Asistent judiciar C. E. I.
Grefier S. P.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant P. V., R. M., R. V., R. G., S. C., V. S. PRIN SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE FORȚA LEGII și pe pârât DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPĂILULUI, având ca obiect drepturi bănești
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns cons.jr. D. A pentru reclamant care depune delegație de reprezentare, lipsind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ,după care,
Instanța, verificând competența de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. 131 Cod Procedură Civilă raportat la art. 269 Codul Muncii, constată că este competentă general, material, cât și teritorial.
Instanța pune în discuție durata estimativă a cercetării procesului, în temeiul art.238 din C.p.c.
Cons.jr.D. A pentru reclamant estimează durata soluționării dosarului ca fiind 6 luni.
Instanța, în temeiul art.238 C.p.c., estimează durata cercetării cauzei ca fiind 6 luni.
Instanța pune în discuție probele.
Cons.jr.D. A pentru reclamant solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse dosar.
Instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar pentru reclamant, în baza art.258 noul C.pc., considerând-o utilă soluționării cauzei .
Instanța invocă din oficiu excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 15.05._11 .
Cons.jr.D. A pentru reclamant solicită respingerea excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 15.05._11, invocată de instanță .
Cons.jr. D. A pentru reclamant, solicită suspendarea judecării cauzei, având în vedere faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare pentru dezlegarea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea în fond a prezentei cauze, în condițiile art. 520 alin. 4 Cod procedură civilă.
Instanța respinge cererea și acordă cuvântul pe fond.
In raport de dispozițiile art.244 noul C.p.c,instanța declară încheiată cercetarea procesului.
Cons.jr. D. A pentru reclamant solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferentă drepturilor bănești cuvenite conform sentinței nr. 1892/15.05.2009 pronunțată de Tribunalul D. ,fără cheltuieli de judecată.
Constatându-se dosarul în stare de judecată s-a reținut spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
La data de 01.09.2014, pe rolul Tribunalului D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a fost înregistrată cererea formulată de către SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE "FORȚA LEGII" pentru reclamantii membrii de sindicat P. V., R. M., R. V., R. G.-A., Ș. C., V. S., în contradictoriu cu pârât DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să fie obligata să plătească dobânda legală cuvenită pentru creanțele stabilite prin sentința definitivă și irevocabilă nr. 1892/15.05.2009 pronunțată de Tribunalul D., de data pronunțării acestei hotarâri și până la data plății efective.
În motivarea cererii, a arătat că, prin sentința irevocabilă indicată, s-a dispus obligarea paratului să calculeze și să plătească diferențele dintre drepturile cuvenite și cele încasate, actualizate la momentul plații, aceste drepturi fiind platite esalonat conf OG 71/2009.
Reclamantii au solicitat plata dobanzii aferente sumelor restante de la data pronuntarii sentintei definitive și executorii, avand in vedere dispozitiile art 1535 alin 1 Cciv si decizia nr. 2/2014 data de ICCJ.
In opinia reclamantilor dispozițiile OG 71/2009 intrata in vigoare ulterior duce doar la suspendarea executarii silite, nefiind de natură să împiedice dreptul reclamanților de a solicita repararea integrală a prejudiciului prin acordarea de daune interese. Date fiind dispozițiile art 2518 pct 1 CC, drepturile reale ale reclamantilor nefiind imprescriptibile, li se aplică termenul de prescripție de 10 ani si nu de 3 ani.
Prin decizia nr. 2/2014 ÎCCJ a statuat că pot fi acordate daune interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonata a sumelor prevăzute in titlurile executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art 1 si art 2 din OUG nr. 71/2009.
A susținut că toate aceste sume sunt purtătoare de dobânzi, ce reprezintă prețul lipsei de folosință, în temeiul art. 1530, 1535 din Noul Cod Civil, Decizia ICCJ nr. 2/2014, art 274 CM, art 29 alin 4 din OUG nr. 80/2013 rap la art 270 CM.
În scop probatoriu, a depus la dosar în copie: tabel semnături membri de sindicat; copii ale cartii de identitate, sentinta nr. 1892/15.05.2009 pronuntată in dosarul nr._ de Tribunalul D.
Reclamantul a solicitat judecarea în lipsă în temeiul art. 223 C.p.c.
Pârâta DGASPC D., legal citată, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate invocand dispoz. art 1 din OG nr. 71/2009, care permite unitatii pârâte sa esaloneze platile stabilite in titlul executoriu, acest fapt neproducand reclamantilor nici un fel de daune. Astfel pârâta consideră ca nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru nasterea dreptului la daune interese moratorii, nici condițiile generale de angajare a raspunderii civile a institutiei.
Instanta din oficiu a invocat excepția precriptiei extinctive pentru perioada 15.05._11.
Reclamantii au depus raspuns la întampinare reiterând motivele de admitere a actiunii si faptul ca decizia nr. 2/2014 a ICCJ a considerat admisibil cumulul dobanzii legale cu actualizarea sumelor cuvenite cu indicele de inflatie.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
In temeiul dispoz art 248 C., instanta va analiza cu prioritate excepția prescriptiei materiale a dreptului la actiune pentru perioada 15.05._11, invocată din oficiu:
Prevederile referitoare la principiile de aplicare în timp a legii civile, conținute de art. 6 alin. (4) din Codul civil, potrivit cărora, „prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit”.
Așadar, se observă că, prescripțiile extinctive începute înainte de 01 octombrie 2011 și neîmplinite până la această dată, reprezentând situații juridice în curs de realizare – facta pendentia - rămân supuse legii vechi, dându-se satisfacție principiului respectării așteptărilor legitime ale parților.
Legea sub imperiul căreia prescripția a început să curgă va guverna atât aspectele de drept material, cât și pe cele de drept procesual referitoare la prescripție, chiar dacă aceasta s-a împlinit după . Codului civil
Dispozițiile art.18 din Decretul nr.167/1958 rămân aplicabile în privința prescripțiilor extinctive care au început să curgă în perioada cât acest act normativ a fost în vigoare, chiar dacă procesul a început după data de 1 octombrie 2013, astfel ca instanța poate invoca din oficiu excepția prescripției extinctive
Astfel instanta va înlatura sustinerile reclamantilor privind aplicarea dispoz. art 2518 pct 1 cod civil si implicit pe cele privind termenul de prescriptie de 10 ani care ar fi aplicabil in lumina noului cod civil.
Astfel, față de data promovării acțiunii de față -01.09.2014, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 15.05._11, invocată din oficiu, și, în consecință va respinge acțiunea pentru această perioadă, având în vedere că potrivit art.283 al. 1 lit. c Codul Muncii este reglementat termenul de prescripție de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Pe fond :
Reclamantii au fost angajatii unității pârâte in perioada cu privire la care s-a pronuntat anterior Tribunalul D. în cererea de acordare a drepturilor salariale cuvenite.
Prin sentința nr. 1892/2009 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, depusă în copie la dosar, pârâta unitate școlară a fost obligată să plătească reclamantilor suma de 74 lei/lună reprezentând drepturi speciale pentru refacerea capacității de muncă și la plata sumei de 7 lei/zi, reprezentând contravaloarea unei mese calde, începând cu data angajării fiecărui reclamant în parte și până la data intervenirii unei cauze legale de modificare sau încetare a obligației, sume actualizate cu indicele de inflație a monedei naționale de la data fiecărei scadențe și până la data efectuării plății.
Problema de drept supusă analizei este de a se determina daca pentru sumele respective creditorii au dreptul la dobanzi si data de la care debitorul obligației stabilite prin sentința nr. 5006/2012 are obligația de a achita creditorilor dobânda legală pentru întârzierea în executare.
Ipoteza cauzei de față este cea avută în vedere în decizia în interesul legii nr. 2/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și publicată în Monitorul Oficial nr. 411 din 3 iunie 2014.
Reclamantii, salariati din sectorul bugetar, au solicitat în prezenta cauză acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale, pentru plata sumelor prevăzute în titlul executoriu, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale. Debitorul obligației se află sub incidența dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009.
Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat natura juridică a măsurilor dispuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 și a stabilit că aceasta are drept consecință o „suspendare legală a executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare care decurge din însuși conținutul art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență, potrivit căruia, în cursul termenului în care are loc plata eșalonată, orice procedură de executare silită se suspendă de drept”.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească poate antrena răspunderea civilă delictuală, chiar dacă izvorul obligației a cărei încălcare a fost sancționată prin hotărârea judecătorească ce reprezintă titlu executoriu este un contract.
De asemenea Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat îndeplinirea condițiilor de angajare a răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, vinovăția, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate, ținându-se cont de particularitățile executării unei obligații de plată a unei sume de bani, precum și de efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 și a stabilit că aceste condiții sunt îndeplinite.
Constatând astfel îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că:
„În aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1) alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011”.
Dezlegarea problemei de drept judecate prin decizia în interesul legii este obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, cererea privind acordarea dobânzilor este întemeiata.
In ceea ce priveste data de la care urmează sa fie acordate dobânzile, se are in vedere ca obligativitatea deciziei în interesul legii impune analiza naturii juridice a obligației de plată a dobânzii legale prin prisma instituției răspunderii civile delictuale.
Cum obligațiile constatate prin titlul executoriu trebuiau aduse la îndeplinire de bună-voie și de îndată de către debitor, rezultă că momentul nașterii dreptului la reparație este data la care hotărârea pronunțată a devenit executorie si aceasta nu a fost executata.
În cazul de față, fiind vorba de o hotărâre judecătorească pronunțată în materia conflictelor de muncă, hotărârea primei instanțe este executorie de drept la data de pronuntarii. Sub acest aspect, Tribunalul constata ca, potrivit regulii în materie, prevăzută la art.1088 alin.2 partea I tezei finale Cod civil, dobânda se acordă de la data introducerii actiunii, numai că, de la această regulă există anumite exceptii si anume: "afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept" -art.1088 alin.2 Partea a II-a a tezei finale Cod civil.
Ori, potrivit art.1079 alin.2 pct.3 Cod civil, debitorul este de drept în întârziere când obligatia nu putea fi îndeplinită decât într-un timp determinat, ce debitorul a lăsat să treacă.
Potrivit dispozitiilor art. 448 alin.1 pct.2 NCPC, hotararile primei instante sunt executorii de drept atunci cand au ca obiect plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca, iar potrivit dispozitiilor art. 622 NCPC, obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la indeplinire de buna-voie.
Aceeasi dispozitie din norma generala este preluata de legea speciala – Codul Muncii, care in art. 274 prevede ca hotararile pronuntate in fond sunt definitive si executorii de drept.
Se constata ca, prin sentinta civila ce constituie titlu executoriu, parata a fost obligata la plata unor anumite sume de bani ce au, fara indoiala, ca izvor, raporturile juridice de munca existente intre salariat si unitatea de invatamant.
Asadar, obligatia unitatii de invatamant parate de a achita sumele de bani a devenit exigibila la momentul pronuntarii hotararii de catre instanta de fond, intrucat hotararea acesteia era una executorie de drept, in conformitate cu prevederile art. 448 alin.1 pct.2 NCPC.
Dobânzile legale trebuie acordate de la data pronunțării hotărârilor judecătorești ce constituie titluri executorii si datorita faptului ca prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 nu au produs efecte în privința exigibilității creanțelor, în sensul amânării scadenței acestora.
Astfel, creanțele recunoscute în favoarea salariatilor membri de sindicat, fiind certe, lichide și exigibile, obligația de plată este cu execuție imediată, chiar de la data pronunțării hotărârilor în primă instanță, potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul muncii, republicat. Aceasta înseamnă că plata trebuia făcută la momentul nașterii raportului juridic obligațional, obligația rezultată din aceste titluri executorii nefiind afectată de vreun termen.
Mai mult, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată nu s-a negat existența și întinderea drepturilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu s-a refuzat punerea acestora în executare, ci s-a stabilit o modalitate de executare eșalonată a obligaților de plată conținute în aceste titluri.
Acest act normativ nu are semnificația exonerării debitorilor de plata daunelor-interese moratorii, întrucât art. 1082 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1530 din Codul civil din anul 2009, consacră principiul răspunderii debitorului pentru executarea cu întârziere, acesta putând fi obligat la despăgubiri, indiferent dacă a acționat cu intenție sau din culpă.
Răspunderea sa civilă va fi atrasă ori de câte ori nu se dovedește existența unei cauze străine, exoneratoare de răspundere, reprezentată fie de cazul fortuit, forța majoră, fapta creditorului însuși ori fapta unui terț pentru care debitorul nu este ținut a răspunde. În plus, pentru ca fapta unui terț să producă efectul exonerator, este necesar ca aceasta să aibă caracteristicile forței majore sau ale cazului fortuit.
Or, eșalonarea plății instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată, nu este o cauză exoneratoare de răspundere, ci constituie un eveniment pe care debitorii, deși îl puteau prevedea, nu au luat măsuri corespunzătoare, pentru a evita neexecutarea.
În acelasi sens este și jurisprudența Curții Europene Drepturilor Omului, în care s-a statuat că unei persoane care a obținut o hotărâre judecătorească executorie împotriva statului, ca urmare a soluționării unui litigiu în favoarea sa nu i se poate cere să recurgă la proceduri de executare, pentru a obține executarea, reclamantului, în calitate de creditor, fiindu-i cauzat un prejudiciu material constând în imposibilitatea de a se folosi de banii săi, deci o pierdere de profit cauzată de imposibilitatea punerii în executare, într-un termen rezonabil, a hotărârii judecătorești pronunțate în favoarea sa.
Foarte important de retinut este si faptul că, imprejurarea ca prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată, s-a prevăzut actualizarea acestor sume cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de S. nu reprezintă un impediment legal în acordarea dobânzii legale penalizatoare, cu titlu de daune-interese moratorii, deoarece prin neexecutarea integrală a obligației de plată la data la care sumele erau datorate, adică la momentul când creanțele au devenit certe, lichide și exigibile, s-a produs în patrimoniul creditorilor un prejudiciu care trebuie acoperit integral.
Totodata, actualizarea creanțelor nu asigură repararea integrală a prejudiciului produs, având o natură juridică diferită de aceea a dobânzii solicitate de reclamanți.
Astfel, actualizarea creanței cu indicele de inflație reprezintă un calcul matematic, aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la puterea lor de cumpărare. Scopul actualizării fiind acela de a menține valoarea reală a obligației monetare la data efectuării plății, aceasta se acordă cu titlu compensatoriu (damnum emergens).
În schimb, dobânda legală penalizatoare, reprezentând câștigul pe care creditorul l-ar fi obținut din investirea banilor, dacă aceștia ar fi fost plătiți la scadență, se acordă cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere și acoperă beneficiul nerealizat (lucrum cessans).
Așadar, acordarea dobânzii legale, până la data plății integrale a drepturilor stabilite prin titluri executorii, alături de actualizarea cu indicele de inflație nu conduce la o dublă reparare a prejudiciului, ci asigură o reparare integrală a acestuia, în acord cu dispozițiile art. 1084 din Codul civil din anului 1864.
In consecința, instanta urmează sa admită in parte acțiunea si sa oblige pârâta să plătească reclamanților membri de sindicat dobânda legală aferentă drepturilor bănești cuvenite conform sentinței nr. 1892/15.05.2009 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, calculată începând cu 01.09.2011 și până la data plății efective.
La pronunțarea soluției, instanța are în vedere practica unitară, actuală, în această materie, a Curții de Apel C. (dosar nr._/63/2013), precum și necesitatea unificării practicii și la nivelul Tribunalului D..
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezentate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 15.05._11 si ,în consecință, respinge acțiunea față de această perioadă.
Admite în parte acțiunea formulată de SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE "FORȚA LEGII", cu sediul în C., . nr 32,județul D., pentru reclamantii membrii de sindicat P. V., CNP_, R. M., CNP._, R. V., CNP_, R. G., CNP_, Ș. C., CNP_, și V. S., CNP_, în contradictoriu cu pârâtul DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D. cu sediul în C., . 22, judetul D..
Obligă pârâta să plătească reclamanților membri de sindicat dobânda legală aferentă drepturilor bănești cuvenite conform sentinței nr. 1892/15.05.2009 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, calculată începând cu 01.09.2011 și până la data plății efective.
Executorie.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.
Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2015
PREȘEDINTE M. I.
Asistent judiciar M. D. Asistent judiciar C. E. I.
Grefier S. P.
Red./Tehnored.M.I,CI
4 ex/16.03.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 837/2015.... → |
|---|
