Obligaţie de a face. Sentința nr. 868/2015. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 868/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 868/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința civilă Nr. 868/2015

Ședința publică de la 24 Februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE E. V.

Asistent judiciar C. - M. M.

Asistent judiciar A. P.

Grefier M. Ș.

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant A. I., reclamant A. A., reclamant B. C., reclamant C. G., reclamant C. F. și pe pârât SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA - SUCURSALA ELECTROCENTRALE IȘALNIȚA, având ca obiect obligație de a face

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Asupra cauzei de față ;

Prin cererea înregistrată la data de 26.02.2014, reclamanții A. I., A. A., B. C., C. G., C. F. au chemat în judecată pârâta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA - SUCURSALA ELECTROCENTRALE IȘALNIȚA,pentru a fi obligată să vireze în contul Casei Județene de Pensii D. contribuția bănească aferentă perioadei 01.04._03 în cuantumul prevăzut de lege pentru activitatea în grupă de muncă pe perioada menționată.

Prin sentința civilă nr. 18/2014 pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția I civilă în dosarul nr._ s-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului D.- Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Prezentul litigiu este un litigiu de muncă, derivat din contractele individuale de muncă încheiate de reclamanți cu angajatorul, competența materială a soluționării cauzei în primă instanță aparținând tribunalului și nu curții de apel, conform art 269 C.muncii raportat la art 95 C..

Competența materială este o competență de ordine publică, conform art 129 alin 2 pct 2 C.pc, iar necompetența materială trebuie invocată de judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt citate, conform art 130 alin 2 C..

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ .

La data de 29.04.2014 reclamanții au depus la dosar o cerere de completare și modificare a cererii de chemare în judecată arătând că prin decizia nr. 5031/2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ instanța de recurs a recunoscut faptul că în perioada 01.04._03 aceștia au desfășurat activitate în grupă specială de muncă, obligând angajatorul, pârâta din prezenta cauză, să le elibereze o adeverință care să ateste acest fapt .

Au mai arătat că pârâta s-a conformat acestor dispoziții, le-a eliberat adeverințe, însă fără a menționa faptul că în această perioadă a virat contribuția aferentă către Casa Județeană de Pensii,iar aceste adeverințe nu le sunt luate în considerare la Casa de Pensii .

Au precizat că din acest motiv au formulat prezenta acțiune, respectiv ca pârâta să le plătească și să le vireze contribuțiile pentru asigurări sociale aferente perioadei 01.04._03, în cuantumul prevăzut de lege.

În drept, au invocat disp Legii nr. 226/2006.

În temeiul art 204 C., și-au completat cererea în sensul că au solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 lei pentru fiecare dintre reclamanți, deoarece prin refuzul pârâtei de a plăti și vira contribuțiile pentru asigurările sociale aferente perioadei 01.04._03 către CJP D., reclamanții fiind privați de dreptul de a li se recalcula pensia cu luarea în considerare a perioadei în care au desfășurat activitatea în condiții speciale, precum și pentru faptul că au fost supuși unui stres continuu de la deschiderea procesului ce a făcut obiectul dosarului nr._ , cât și al prezentului dosar.

Au depus la dosar în copie următoarele acte:decizia nr. 5031/2012 a Curții de Apel C., cererea nr. 8917/2014,adeverința nr. 377/2014.

Pârâta a depus întâmpinare în care a invocat excepția autorității de lucru judecat, în raport de dis part 430 alin 2,431 și 432 NCPC motivat de faptul că atât Curtea de Apel, cât și Tribunalul în dosarul nr._ s-au pronunțat asupra cererii reclamanților de obligare a unității la plata contribuțiilor aferente grupei speciale de muncă, respingând-o .

A mai arătat că unitatea s-a conformat dispozitivului deciziei civile nr. 5031/2012 a Curții de Apel C. eliberând adeverințe reclamanților că au lucrat în condiții speciale de muncă în procent de 100% în perioada 01.04._03 .Au mai arătat că reclamanții nu au făcut dovada producerii vreunui prejudiciu sau a faptului că adeverințele au fost refuzate de Casa de pensii, nefiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale care să atragă răspunderea societății.

Având în vedere scopul reparator, moral, acordarea daunelor morale trebuie să se întemeieze pe o legătură de cauzalitate dovedită între vătămarea pretinsă de către salariat și fapta angajatorului, de natură a produce pretinsa vătămare. Astfel, reclamanții nu au probat existența și întinderea prejudiciului moral, a existenței și întinderii vătămării, nefiind suficientă simpla susținere a acestora.

A depus la dosar în copie următoarele acte:sentința civilă nr. 9065/2011 pronunțată de Tribunalul D.- Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._ .

La data de 13.06.2014 reclamanții au depus la dosar o completare la acțiune prin care au solicitat obligarea angajatorului la plata a 100 lei/zi întârziere pentru fiecare persoană în parte până la achitarea de către angajator a contribuției bănești către Casa de Pensii D. aferente grupei de muncă specială pe perioada 01.04._03.

Au depus la dosar în copie următoarele acte:cererea reclamantului C. F. către Casa Județeană de Pensii D. ,dovezi de înregistrare la Casa Județeană de Pensii D..

La termenul d e judecată din 19.09.2014 instanța a luat act că reclamanții au solicitat să fie reprezentați de către reclamantul B. C. și s-au depus la dosar următoarele acte:adresa nr._/2014 ,decizia de pensionare nr._/2014.

La termenul de judecată din 31.10.2014 instanța a dispus efectuarea unei adrese la pârâtă pentru a comunica dacă a virat contribuțiile de asigurări sociale aferente perioadei 01.04._03, pentru care prin decizia nr. 5031/2012 a Curții de Apel C. s-a recunoscut reclamanților activitatea ca fiind încadrată în condiții speciale de muncă, în procent de 100%,relații comunicate cu adresa nr. 3909/2014.

La termenul de judecată din 28.11.2014 instanța a pus în discuție excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă în întâmpinare, precum și excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată din oficiu.

La 03.12.2014 instanța a repus cauza pe rol pentru suplimentarea probatoriului.

La termenul de judecată din 23.01.2015 instanța a dispus atașarea spre observare a dosarului nr._ al Tribunalului D.- Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Analizând cu prioritate,conform art 248 NCPC, excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă în întâmpinare, precum și excepția prescripției invocate din oficiu,instanța a reținut următoarele:

Cu privire la excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă în întâmpinare, instanța constată că este neîntemeiată și urmează să o respingă, întrucât cele două cereri ce fac obiectul dosarelor_ și, respectiv al prezentului dosar, nu au avut nici același obiect și nici aceeași cauză juridică,chiar dacă au avut aceleași părți.

Astfel, în dosarul_ reclamanții din prezenta cauză au solicitat în contradictoriu cu pârâta din prezenta cauză recunoașterea perioadei 01.04._03 ca fiind lucrată în condiții speciale de muncă, conform Legii nr. 226/2006, precum și eliberarea unei adeverințe în acest sens.

Tot în acest dosar la data de 19.05.2010 reclamanții au depus o precizare la acțiune în care au solicitat și obligarea pârâtei să depună declarațiile rectificative privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.

Prin sentința civilă nr. 9065/2011 s-a respins acțiunea reclamanților, iar prin decizia nr. 5031/11.04.2012 a Curții de Apel C. s-a admis recursul formulat de reclamanți împotriva acesteia, s-a modificat sentința, s-a admis în parte acțiunea precizată, s-a constatat că reclamanții au lucrat în condiții speciale de muncă în procent de 100% în perioada 01.04._03, a fost obligată pârâta să elibereze reclamanților o adeverință în acest sens și s-a respins cererea reclamanților privind depunerea declarațiilor rectificative.

În ceea ce privește capătul de cerere a reclamanților privind depunerea declarațiilor rectificative, din considerentele deciziei se reține că instanța a recurs a respins această cerere, cu motivarea că recurenții nu justifică interes în susținerea, promovarea acestei cereri, câtă vreme intimata va fi obligată să elibereze adeverințe referitoare la condițiile speciale de muncă.

În prezenta cauză reclamanții au solicitat prin cererea modificată obligarea pârâtei SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA - SUCURSALA ELECTROCENTRALE IȘALNIȚA să le plătească și să le vireze contribuțiile pentru asigurări sociale aferente perioadei 01.04._03, în cuantumul prevăzut de lege,precum și obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 lei pentru fiecare dintre reclamanți, deoarece prin refuzul pârâtei de a plăti și vira contribuțiile pentru asigurările sociale aferente perioadei 01.04._03 către CJP D., reclamanții au fost privați de dreptul de a li se recalcula pensia cu luarea în considerare a perioadei în care au desfășurat activitatea în condiții speciale, precum și pentru faptul că au fost supuși unui stres continuu de la deschiderea procesului ce a făcut obiectul dosarului nr._ , cât și al prezentului dosar.

Potrivit art. 7 alin 2 din legea nr. 263/2010 "În situația în care se constată erori în cuprinsul declarațiilor prevăzute la alin. (1), indiferent de cauzele producerii acestora, și/sau modificări ale datelor pe baza cărora se stabilesc stagiul de cotizare și punctajul mediu anual ale asiguratului, persoanele juridice ori fizice prevăzute la alin. (1) sunt obligate să întocmească și depună o declarație nominală de asigurare rectificativă ".

Potrivit art. 40 alin 1 lit. f C.muncii angajatorul are obligația "să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii"

Prin urmare, observând aceste dispoziții legale, instanța constată că nu este identitate între obligația angajatorului de a depune declarații rectificative, precum și obligația acestuia de a plăti contribuțiile către stat, contribuții aferente perioadei în care salariații și-au desfășurat activitatea în condiții speciale.

În consecință ,în baza art 430 și urm NCPC, instanța va respinge excepția autorității de lucru judecat.

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată din oficiu, instanța o va respinge, întrucât, potrivit art 31 alin 1 din Legea nr. 263/2010"Contribuția de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) sau de la data încheierii contractului de asigurare socială", iar, în speță, reclamanților li s-a recunoscut perioada 01.04._03 ca fiind lucrată în condiții speciale de muncă, în procent de 100%, prin decizia Curții de Apel C. nr. 5031 abia la 11.04.2012,iar conform art 43 din același act normativ "În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat de persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. IV și alin. (2), casele teritoriale de pensii procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite, conform dispozițiilor legale privind executarea creanțelor bugetare" și potrivit art 91 alin 1 C.pr.fiscală" Dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepția cazului în care legea dispune altfel".

Prin urmare de la data recunoașterii grupei de muncă și până la data formulării prezentei acțiuni nu a fost depășit termenul prevăzut de aceste dispoziții legale,motiv pentru care instanța va respinge excepția prescripției.

Pe fond:

Potrivit art 1 alin 5 din Leega nr. 226/2006 "Pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 și data intrării în vigoare a prezentei legi nu se datorează diferența dintre cota de contribuție de asigurări sociale datorată de angajator pentru condiții speciale de muncă și cea declarată de către acesta."

Având în vedere aceste dispoziții legale și ținând cont că perioada 01.04._03 pentru care reclamanții solicită obligarea pârâtei la plata contribuțiilor pentru asigurări sociale datorată de angajator pentru condiții speciale de muncă este cuprinsă în intervalul prevăzut de Legea nr. 226/2006 pentru care nu se datorează diferența dintre cota de contribuție de asigurări sociale datorată de angajator pentru condiții speciale de muncă și cea declarată de către acesta, iar reclamanții nu au contestat că angajatorul nu ar fi plătit contribuția de asigurări sociale declarată,instanța constată că nu este întemeiat acest capăt de cerere al reclamanților și, în consecință, îl va respinge.

Pe cale de consecință, instanța va respinge și capătul de cerere privind obligarea angajatorului la plata a 100 lei/zi întârziere pentru fiecare reclamant în parte până la achitarea de către angajator a contribuției bănești către Casa de Pensii D. aferente grupei de muncă specială pe perioada 01.04._03.

În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 lei pentru fiecare dintre reclamanți, instanța constată că reclamanții nu au făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor cerute de art 253 C.muncii pentru antrenarea răspunderii angajatorului – fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită a angajatorului și prejudiciu, vinovăția angajatorului - în sensul că reclamanții nu au făcut dovada existenței prejudiciului moral pretins ,respectiv a atingerii aduse unor valori sau atribute personale, nepatrimoniale care să justifice obligarea unității pârâte la despăgubiri.

Față de cele expuse mai sus, instanța va respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă și excepția prescripției invocată din oficiu și va respinge acțiunea precizată formulată de reclamanți,ca neîntemeiată.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă și excepția prescripției invocată din oficiu.

Respinge acțiunea precizată formulată de reclamanții A. I.,cu domiciliul C., ., ., ., A. A.,cu domiciliul în C., .. 93, ., jud D., B. C.,cu domiciliul în C., .. 8, . ., C. G.,cu domiciliul în C., Lăpușului, nr. 1,., ., C. F.,cu domiciliul în C., C. B., ., jud D. în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA - SUCURSALA ELECTROCENTRALE IȘALNIȚA, cu sediul în C., . 101, jud D..

Cu apel în 10 zile de la comunicare, cererea de declarare a apelului se depune la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2015

PREȘEDINTE E. V.

Asistent judiciar C. - M. M.

Asistent judiciar A. P.

Grefier M. Ș.

Red.jud.E.V./26.03.2015/8ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 868/2015. Tribunalul DOLJ