Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 406/2015. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 406/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 10168/63/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 406/2015

Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. S.

Asistent judiciar C. D.

Asistent judiciar A. V.

Grefier E. C.

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant U. S. INDEPENDENTE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT pentru reclamant C. T. și pe pârât I. ȘCOLAR JUDETEAN D., având ca obiect drepturi bănești.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15.01.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea în cauză la data de 29.01.2015.

Constatând dosarul în stare de judecată, s-a reținut spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față:

La data de 08.07.2014 pe rolul Tribunalului D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a fost înregistrată cererea formulată de către U. S. INDEPENDENTE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT D. pentru reclamanta C. T. prin care a chemat în judecată pe pârâtul I. ȘCOLAR JUDETEAN D., pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite conform sentinței civile nr.212/16.01.2013 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2012, de la data nașterii dreptului pe Legea 221/2008 și până la data plății efective.

În motivarea cererii, a arătat că prin sentința menționată a fost obligată unitatea școlară sa calculeze și să plătească membrilor de sindicat reclamanți, diferențele de drepturi salariale, dispuse de instanța de judecată, diferențe ce vor fi actualizate în raport de data flecarei scadente lunare până la data plații efective.

A mai arătat că, până în prezent, salariații, membrii de sindicat, nu au beneficiat de drepturile stabilite conform sentinței definitive și irevocabile, fiind prejudiciati prin lipsirea de folosul sumelor de bani dispuse de instanță, în plus față de prejudiciul inițial creat prin plata unor salarii sub nivelul celor reglementate de Legea 221/2008 iar conform art. 166 alin.4 Codul Muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului, sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

A susținut că toate aceste sume cuvenite salariaților sunt purtătoare de dobânzi, ce reprezintă prețul lipsei de folosință, așa cum sunt stabilite de Ordonanța Guvernului nr.13/2011 și dispozițiilor art. 1489 și urm. Cod Civil

A mai invocat în drept, dispozițiile art.161,166,268,278 din Codul Muncii art.1088,1530 si urmatoarele din Codul civil .

A solicitat judecarea cauzei în lipsă și a depus în susținere un set de acte: tabel cu membrii de sindicat, sentința civilă pronunțată de Tribunalul D., carte de identitate, practică judiciară.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune motivat de faptul că, se cer sume de bani pentru o perioadă pentru care operează prescripția de drept, respectiv începând cu anul 2010, raportat la data înregistrării cererii de chemare în judecată.

Pe fond ,a arătat că sumele de bani conținute de titlul executoriu se execută în temeiul OUG 92/2012, eșalonat și vor conține numai actualizarea cu indicele de inflație, așa cum prevăd dispozițiile acestei ordonanțe.

În consecință, a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de ambele părți.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârât:

Potrivit dispozițiilor art.1 din D. 167/1960, aplicabil in speța, având in vedere ca prescripția a început sa curgă sub imperiul acestei legi, dreptul la acțiune se stinge prin prescripție daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege. Potrivit art. 3 din decret termenul este de 3 ani. Cum momentul nașterii dreptului la reparație este data la care hotărârea pronunțată a devenit executorie si aceasta nu a fost executata și cum în materia litigiilor de muncă, hotărârile judecătorești sunt executorii de drept de la data pronunțării, instanța urmează sa constate ca pentru dobânzile solicitate în prezenta cauză nu a operat prescripția.

Pentru aceste considerente, excepția urmează a fi respinsă .

Pe fondul cauzei:

Reclamanta este angajata unității de învățământ pârâte.

Prin sentința civilă irevocabilă nr. 212/16.01.2013 pronunțată de către Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2012 depusă în copie la dosar, pârâtul a fost obligat să plătească reclamanților, printre care și reclamanta din cauza de față, drepturi salariale restante, corespunzător activității desfășurate, pe perioada 08 10_09, sume ce urmează să fie actualizate.

Problema de drept supusă analizei este de a se determina daca pentru sumele respective creditorii au dreptul la dobânzi si data de la care debitorul obligației stabilite prin sentința nr. 212/16.01.2013 pronunțată de Tribunalul D. are obligația de a achita creditorilor dobânda legală pentru întârzierea în executare.

Ipoteza cauzei de față este cea avută în vedere în Decizia în interesul legii nr. 2/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și publicată în Monitorul Oficial nr. 411 din 3 iunie 2014.

Reclamanta– salariată din sectorul bugetar - a solicitat în prezenta cauză acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale, pentru plata sumelor prevăzute în titlul executoriu, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale. Debitorul obligației se află sub incidența dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009.

Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat natura juridică a măsurilor dispuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 și a stabilit că aceasta are drept consecință o „suspendare legală a executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare care decurge din însuși conținutul art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență, potrivit căruia, în cursul termenului în care are loc plata eșalonată, orice procedură de executare silită se suspendă de drept”.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească poate antrena răspunderea civilă delictuală, chiar dacă izvorul obligației a cărei încălcare a fost sancționată prin hotărârea judecătorească ce reprezintă titlu executoriu este un contract.

De asemenea Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat îndeplinirea condițiilor de angajare a răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, vinovăția, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate, ținându-se cont de particularitățile executării unei obligații de plată a unei sume de bani, precum și de efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 și a stabilit că aceste condiții sunt îndeplinite.

Constatând astfel îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că:

„În aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1) alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011”.

Dezlegarea problemei de drept judecate prin decizia în interesul legii este obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, cererea privind acordarea dobânzilor este întemeiata.

In ceea ce privește data de la care urmează sa fie acordate dobânzile se are in vedere ca obligativitatea deciziei în interesul legii impune analiza naturii juridice a obligației de plată a dobânzii legale prin prisma instituției răspunderii civile delictuale.

Cum obligațiile constatate prin titlul executoriu trebuiau aduse la îndeplinire de bună-voie și de îndată de către debitor, rezultă că momentul nașterii dreptului la reparație este data la care hotărârea pronunțată a devenit executorie si aceasta nu a fost executata.

În cazul de față, fiind vorba de o hotărâre judecătorească pronunțată în materia conflictelor de muncă, hotărârea primei instanțe este executorie de drept la data de pronunțarii, in speta, de la data 16.01.2013.

Sub acest aspect, Tribunalul constata ca, potrivit regulii în materie, prevăzută la art.1088 alin.2 partea I tezei finale Cod civil, dobânda se acordă de la data introducerii actiunii, numai că, de la această regulă există anumite exceptii si anume: "afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept" -art.1088 alin.2 Partea a II-a a tezei finale Cod civil.

Ori, potrivit art.1079 alin.2 pct.3 Cod civil, debitorul este de drept în întârziere când obligatia nu putea fi îndeplinită decât într-un timp determinat, ce debitorul a lăsat să treacă.

Potrivit dispozitiilor art. 448 alin.1 pct.2 NCPC, hotararile primei instante sunt executorii de drept atunci cand au ca obiect plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca, iar potrivit dispozitiilor art. 622 NCPC, obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la indeplinire de buna-voie.

Aceeasi dispozitie din norma generala este preluata de legea speciala – Codul Muncii, care in art. 274 prevede ca hotararile pronuntate în fond sunt executorii de drept.

Se constata că, prin sentința civilă ce constituie titlu executoriu, paratul a fost obligat la plata unor anumite sume de bani ce au, fara indoiala, ca izvor, raporturile juridice de munca existente intre salariat si acesta.

Asadar, obligatia unitatii părâte de a achita sumele de bani a devenit exigibilă la momentul pronunțării hotărârii de către instanța de fond, întrucât hotărarea acesteia era una executorie de drept, în conformitate cu prevederile art. 448 alin.1 pct.2 NCPC.

Dobânzile legale trebuie acordate de la data pronunțării hotărârilor judecătorești ce constituie titluri executorii si datorită faptului că prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 71/2009 nu au produs efecte în privința exigibilității creanțelor, în sensul amânării scadenței acestora.

Astfel, creanțele recunoscute în favoarea salariatilor membri de sindicat, fiind certe, lichide și exigibile, obligația de plată este cu execuție imediată, chiar de la data pronunțării hotărârilor în primă instanță, potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul muncii, republicat. Aceasta înseamnă că plata trebuia făcută la momentul nașterii raportului juridic obligațional, obligația rezultată din aceste titluri executorii nefiind afectată de vreun termen.

Mai mult, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată nu s-a negat existența și întinderea drepturilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu s-a refuzat punerea acestora în executare, ci s-a stabilit o modalitate de executare eșalonată a obligaților de plată conținute în aceste titluri.

Acest act normativ nu are semnificația exonerării debitorilor de plata daunelor-interese moratorii, întrucât art. 1082 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1530 din Codul civil din anul 2009, consacră principiul răspunderii debitorului pentru executarea cu întârziere, acesta putând fi obligat la despăgubiri, indiferent dacă a acționat cu intenție sau din culpă.

Răspunderea sa civilă va fi atrasă ori de câte ori nu se dovedește existența unei cauze străine, exoneratoare de răspundere, reprezentată fie de cazul fortuit, forța majoră, fapta creditorului însuși ori fapta unui terț pentru care debitorul nu este ținut a răspunde. În plus, pentru ca fapta unui terț să producă efectul exonerator, este necesar ca aceasta să aibă caracteristicile forței majore sau ale cazului fortuit.

Or, eșalonarea plății instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată nu este o cauză exoneratoare de răspundere, ci constituie un eveniment pe care debitorii, deși îl puteau prevedea, nu au luat măsuri corespunzătoare, pentru a evita neexecutarea.

În acelasi sens este și jurisprudența Curții Europene Drepturilor Omului în care s-a statuat că unei persoane care a obținut o hotărâre judecătorească executorie împotriva statului, ca urmare a soluționării unui litigiu în favoarea sa nu i se poate cere să recurgă la proceduri de executare, pentru a obține executarea, reclamantului, în calitate de creditor, fiindu-i cauzat un prejudiciu material constând în imposibilitatea de a se folosi de banii săi, deci o pierdere de profit cauzată de imposibilitatea punerii în executare, într-un termen rezonabil, a hotărârii judecătorești pronunțate în favoarea sa.

Foarte important de reținut este si faptul că, împrejurarea ca prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată s-a prevăzut actualizarea acestor sume cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de S. nu reprezintă un impediment legal în acordarea dobânzii legale penalizatoare, cu titlu de daune-interese moratorii, deoarece prin neexecutarea integrală a obligației de plată la data la care sumele erau datorate, adică la momentul când creanțele au devenit certe, lichide și exigibile, s-a produs în patrimoniul creditorilor un prejudiciu care trebuie acoperit integral.

Totodata, actualizarea creanțelor nu asigură repararea integrală a prejudiciului produs, având o natură juridică diferită de aceea a dobânzii solicitate de reclamanți.

Astfel, actualizarea creanței cu indicele de inflație reprezintă un calcul matematic, aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la puterea lor de cumpărare. Scopul actualizării fiind acela de a menține valoarea reală a obligației monetare la data efectuării plății, aceasta se acordă cu titlu compensatoriu (damnum emergens).

În schimb, dobânda legală penalizatoare, reprezentând câștigul pe care creditorul l-ar fi obținut din investirea banilor, dacă aceștia ar fi fost plătiți la scadență, se acordă cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere și acoperă beneficiul nerealizat (lucrum cessans).

Așadar, acordarea dobânzii legale, până la data plății integrale a drepturilor stabilite prin titluri executorii, alături de actualizarea cu indicele de inflație nu conduce la o dublă reparare a prejudiciului, ci asigură o reparare integrală a acestuia, în acord cu dispozițiile art. 1084 din Codul civil din anului 1864.

In consecința, instanța urmează sa admită acțiunea si sa oblige pârâtul la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente drepturilor bănești, cuvenite și neachitate, conform sentinței civile nr.212/16.01.2013, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._/63/2012, dobânzi ce vor fi calculate începând cu data de 16.01.2013(data pronunțătii hotărârii) până la achitarea integrală a drepturilor bănești respective.

La pronunțarea soluției, instanța are în vedere practica unitară, actuală, în această materie, a Curții de Apel C., precum și necesitatea unificării practicii și la nivelul Tribunalului D..

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezentate .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de U. S. INDEPENDENTE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT D., cu sediul în C., ..6, jud.D. pentru reclamanta C. T. ,având CNP_ în contradictoriu cu pârâtul I. ȘCOLAR JUDEȚEAN D. cu sediul în C., ..6, jud.D. .

Obligă pârâtul să plătească reclamantei dobânda legală aferentă drepturilor bănești cuvenite conform sentinței nr. 212/16.01.2013 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr ._/63/2012 calculată începând cu data de 16.01.2013 și până la data plății efective.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Declarația de apel se va depune la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2015.

Președinte Asistenți judiciari Grefier

G. S. C. D. A. V. E. C.

Red.Jud.GS/As jud CD

4 ex/06.02.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 406/2015. Tribunalul DOLJ