Calcul drepturi salariale. Sentința nr. 3010/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3010/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 3010/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 3010/2015
Ședința publică de la 26 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V.
Asistent judiciar C. D.
Asistent judiciar I. L. F.
Grefier M. P.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant N. C. și pe pârât ., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul asistat de avocat B. D.-M. și consilier juridic Chișa D. pentru pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care reclamantul depune la dosarul cauzei o cerere prin care solicită efectuarea unei expertize prin care să se constate că semnăturile de pe actele adiționale sunt false, cerere pe care o pune în discuția părților. Reprezentantul solicită respingerea cererii reclamantului. Instanța respinge solicitarea reclamantului de efectuare a unei expertize având în vedere că anterior tocmai reclamantul a denunțat ca fiind false actele adiționale respective, motiv pentru care acestea au fost înaintate Parchetului în vederea efectuării de cercetări penale, o eventuală expertiză urmând eventual a se efectua în cauza penală. Reclamantul precizează de asemenea că își recunoaște semnătura de pe statul de salarii pe luna noiembrie 2014.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părților.
Avocat B. D.-M. pentru reclamant a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată cu cheltuieli de judecată, anularea deciziei de încetare a contractului individual de muncă și repunerea părților în situația anterioară.
Reprezentantul pârâtei a solicitat respingerea acțiunii.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea formulată la data de 19.01.2015 și înregistrată pe rolul tribunalului Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._ reclamantul N. C. a chemat în judecată pârâta . solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună anularea deciziei nr.R 6242/28.11.2014 privind încetarea de drept a contractului individual de muncă, repunerea în situația anterioară, reangajarea sa și acordarea drepturilor salariale cuvenite precum și daune morale de 20.000 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că în data de 30.11.2011 s-a încheiat între ei contractul individual de muncă nr.3779 din 30.11.2011. Ulterior, la expirarea contractului individual de muncă, după trecerea unui an de zile a încheiat un nou contract de muncă pe o perioadă nedeterminată. Surprinzător în anul 2014 a primit prin poștă decizia nr.R6242 din 28.11.2014 privind încetarea de drept a contractului individual de muncă, deși a lucrat pe 29 noiembrie 2014.
A susținut pârâtul că el a încheiat în 2012 un contract pe o perioadă nedeterminată și deși le-a solicitat acestora după primirea deciziei să-i comunice contractul respectiv aceștia i-au transmis alte documente, mai exact niște acte adiționale de care nu a avut cunoștință și care nu au fost semnate de el, o altă persoană falsificându-i semnătura. A solicitat de asemenea și anularea actelor adiționale nr.1 din 07.11.2012, nr.2 din 01.03.2013 și nr.3 din 14.11.2013.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile codului muncii.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii susținând tardivitatea iar pe fond a arătat că decizia contestată a fost emisă ca urmare a împlinirii termenului pentru care fusese încheiat contractul individual de muncă, aspect care rezultă din actul adițional nr.3 la contract unde este prevăzută ultima perioadă pentru care contractul individual de muncă fusese prelungit, respectiv cea de 1 an de la data de 01.12.2013 și până la data de 30.11.2014.
Ca urmare a expirării perioadei de valabilitate a contractului individual de muncă al contestatorului, societatea a emis decizia nr.6242 din 28.11.2014.Că, actele adiționale 1,2 și 3 la contractul individual de muncă au fost întocmite legal, ele având semnătura petentului. A menționat că petentul a mai semnat și alte acte adiționale la contractul individual de muncă, ultimul fiind semnat în data de 01.07.2014 de către acesta.
Instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
În fapt, prin cererea ce face obiectul prezentei cauze reclamantul a solicitat anularea deciziei nr.R 6242/28.11.2014 privind încetarea de drept a contractului individual de muncă, repunerea în situația anterioară, reangajarea sa și acordarea drepturilor salariale cuvenite precum și daune morale de 20.000 lei, cu cheltuieli de judecată, precum și anularea actelor adiționale la contractul individual de muncă nr.1 din 07.11.2012, nr.2 din 01.03.2013 și nr.3 din 14.11.2013, pe motiv că acestea ar fi false.
S-a susținut de către reclamant că de fapt după expirarea duratei contractului individual de muncă încheiat inițial, a fost încheiat un alt contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată astfel încât concedierea a fost nelegală.
Instanța constată că reclamantul s-a angajat în cadrul unității pârâte la data de 01.12.2011 pe o durată determinată de un an, respectiv până în data de 01.12.2012, așa cum rezultă din contractul individual de muncă înregistrat sub nr.3779 din 30.11.2011.
Ulterior, prin actul adițional nr.1 din 07.11.2012 părțile au convenit prelungirea contractului individual de muncă până în data de 01.12.2013. Prin actul adițional nr.2 din 01.03.2013 s-a convenit modificarea unor clauze ale contractului individual de muncă, în ceea ce privește obligațiile salariatului, perioada de preaviz în cazul demisiei, evaluarea salariaților. Prin actul adițional nr.3 din 14.11.2013 părțile au convenit de asemenea prelungirea contractului individual de muncă până în data de 30.11.2014, urmând să-și producă efectele începând cu data de 01.12.2013.
Se reține astfel că între reclamantul N. C. și societatea pârâtă a fost încheiat un contract individual de muncă pentru perioada 01.12._12, contract care a fost prelungit prin acte adiționale succesive, până în data de 30.11.2014, ulterior acestei date nemaifiind încheiat nici un act adițional prin care contractul individual de muncă să fie prelungit.
Nu se confirmă nici susținerea reclamantului în sensul că ar fi fost încheiat un nou contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Contractul individual de muncă se încheie în două exemplare,câte unul pentru fiecare parte, astfel că în situația încheierii unui astfel de contract între părțile litigante, reclamantul ar fi avut posibilitatea depunerii exemplarului său la dosarul cauzei pentru a-și dovedi susținerile, ceea ce nu s-a întâmplat.
Pe de altă parte, cu ocazia interogatoriului civil luat din oficiu de către instanță reclamantul a precizat că a considerat că desfășoară activitate în baza unui alt contract individual de muncă, însă nu a semnat un astfel de contract. Așadar, în lipsa semnăturii nu se poate reține încheierea unui alt contract individual de muncă.
Prin urmare, decizia contestată a fost emisă în mod legal, în baza art.56 alineat 1 litera i din codul muncii conform cărora contractul individual de muncă încetează de drept la data expirării termenului contractului încheiat pe durată determinată.
Reclamantul a solicitat totodată și anularea celor trei acte adiționale pe motiv că acestea ar fi false, la primul termen de judecată înțelegând de asemenea să denunțe ca fiind false actele adiționale respective, cerere față de care a fost întocmit un proces verbal, dispunându-se trimiterea acestora, în original, la P. în vederea efectuării de cercetări.
Față de prevederile art.307 cod procedură civilă instanța a apreciat că nu se impune suspendarea judecării cauzei, în eventualitatea constatării falsului, partea interesată având posibilitatea promovării unei cereri de revizuire. Alte motive de anulare a actelor adiționale nu au mai fost invocate de reclamant astfel că în privința falsului urmează a se pronunța organele de cercetare penală.
De altfel, chiar și în situația în care s-ar ignora încheierea celor trei acte adiționale și în special a celor două acte adiționale prin care s-a dispus prelungirea contractului individual de muncă nr. 3779 din 30.11.2011, consecința nu ar fi nicidecum reintegrarea reclamantului, devreme ce nu s-a dovedit existența unui alt contract individual de muncă încheiat pe perioadă nedeterminată. Astfel, s-ar reține doar valabilitatea contractului individual de muncă, pe care reclamantul a recunoscut că l-a semnat, contract care și-a produs efecte până în data de 01.12.2012, iar în considerarea muncii prestate acesta ar putea solicita drepturile bănești până la data de 29.11.2014 când a fost ultima zi de lucru. Ori, în cazul de față reclamantul a primit și drepturile bănești integral, figurând totodată și cu contract individual de muncă în toată această perioadă, așa cum rezultă din adeverința nr.5360 din 20.10.2014.
În ceea ce privește capătul de cerere privind daunele morale, se reține că reclamantul a solicitat acordarea sumei de 20.000 lei cu acest titlu, fără a-și motiva această cerere.
Potrivit prevederilor art.253 alin.1 din Codul muncii republicat, angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
Prin prisma acestor prevederi legale, cererea salariatului de acordare a daunelor morale este admisibilă, însă aceste daune pot fi acordate doar în condițiile în care solicitantul probează prejudiciul moral suferit.
În cauză reclamantul nu a dovedit în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate și nici legătura de cauzalitate dintre faptele imputate și impactul acestora asupra ei.
Pe de altă parte cererea de acordare a daunelor morale este o cerere accesorie, astfel că în condițiile în care s-a reținut legalitatea și temeinicia deciziei de încetare a contractului individual de muncă în mod evident nu se justifică nici acordarea unor astfel de daune.
Față de considerentele mai sus expuse, tribunalul constată că cererea este nefondată motiv pentru care va dispune respingerea acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul N. C., CNP_, cu domiciliul în comuna Căpreni, ., județul Gorj în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în C., ..10, județul D..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Iunie 2015.
Președinte, M. V. | Asistent judiciar, C. D. | Asistent judiciar, I. L. F. |
Grefier, M. P. |
Red.M.V/ 01 Iulie 2015
Ex.4
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 3895/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
