Contestaţie act. Sentința nr. 2492/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2492/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 9380/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr.2492
Ședința publică de la 26 mai 2015 Completul constituit din:
PREȘEDINTE N. C. B.
Asistent judiciar L. G.
Asistent judiciar D. C. P.
Grefier M. E.
Pe rol fiind pronunțarea în cauza privind pe reclamantul B. P. împotriva pârâtei P. C. Albeni.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.
Cauza a fost dezbătută în fond la data de 21.05.2015, când cei prezenți au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi(încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință), și instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 26.05.2015, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj la data de 15.12.2014, sub nr._, reclamantul B. P. a chemat în judecată pârâta P. C. Albeni, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta la încheierea unui contract de muncă în conformitate cu O.M.M.F.P.S. nr.1616/02.06.2011 privind modelul-cadru oficial al contractului individual de muncă prevăzut în anexa la O.N.M.S.S. nr.64/2003, raportat la dispozițiile din Codul muncii actualizat, anularea dispoziției nr.307/05.11.2014, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să i se acorde sporul de vechime în procent de 25%, cât și sporul de 15% pentru solicitare neuropsihică și condiții de muncă deosebite, prin aplicarea acestora la salariul brut lunar stabilit prin H.G. nr.871/2013 in cuantum de 900 lei, acordarea acestor sporuri retroactiv, de la data angajării - 01.10.2014, dată de la care se impune și achitarea contribuțiilor la bugetul de stat, la nivelul veniturilor cu sporurile adăugate.
In motivarea cererii a arătat că la data de 30.09.2014 a încheiat cu pârâta, conform Legii 448/2006, contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată nr.3, prin care a fost încadrat în funcția de asistent personal al fiului său B. C.-P., CNP_. Acesta este încadrat în gradul de handicap grav, fiind suferind de boala Longdon Down, oligofrenie cu tulburări de comportament. A formulat cerere prin care a solicitat încadrarea în calitatea de asistent personal, ca urmare a pensionării soției sale B. E., care a deținut această funcție până la data angajării sale, beneficiind legal de sporul de vechime adăugat la salariul minim, așa cum rezultă din adeverința nr. 5029/30.09.2014. În mod nejustificat, odată cu data angajării, deși în contract s-a menționat că beneficiază de sporul de vechime, acesta nu a mai fost acordat, reprezentanții angajatorului motivând că ar fi fost inclus în salariul brut de 900 lei, or, în mod evident, baza a fost ilegal redusă pentru ca sporul de vechime să poată fii inclus, fapt ce contravine dispozițiilor art. 164 din Codul muncii „ (2) Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe țară". După data încasării remunerației pentru lunile octombrie și noiembrie, în cuantum de 670 lei lunar, conform fluturașilor de salarii, a constatat că nu se face nici un fel de mențiune cu privire la sporul de vechime sau alte sporuri prevăzute de lege, deși acestea trebuiau acordate conform Legii 488/2006, care potrivit art.37, reglementează în mod expres drepturile în calitatea sa de asistent personal, respectiv: (1) Pe perioada îngrijirii și protecției persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de muncă, asistentul personal are următoarele drepturi: a) salariu de bază stabilit potrivit dispozițiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, precum și spor de vechime și alte sporuri aferente acordate în condițiile legii; b)program de lucru care să nu depășească în medie 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână;c)concediu anual de odihnă, potrivit dispozițiilor legale aplicabile personalului încadrat în instituții publice.
A mai arătat că, atât mențiunile cuprinse în art.2 din dispoziția nr.307, cât și cele din adresa nr. 6903/25.11.2014 sunt contradictorii, incorecte și contrare normelor legale în materie, reprezentând un abuz și chiar o umilire la adresa persoanelor aflate în astfel de situații, care, pe lângă faptul că sunt efectiv victime ale sorții, devin și victime ale unui sistem față de care dacă nu protestezi sau dacă nu-1 contești, nu respectă, nu susține și nu protejează nimic și pe nimeni aflat în asemenea situații, aspect dovedit încă odată și prin modul evaziv și superficial în care a fost întocmit contractul de muncă, contract care nu respectă condițiile imperative de formă și text prevăzute de lege, reflectând parcă tratamentul sfidător al reprezentanților statului față de asemenea situații speciale.
Totodată, a menționat că, potrivit dispozițiilor art.14, 17, 19 și urm., 164 din Codul muncii, a constatat că numeroase aspecte legale nu au fost respectate, sens în care a formulat o solicitare către ITM Gorj pentru clarificarea situației privind aplicarea la salariul minim pe economie a sporului de vechime, iar din răspunsul acestei instituții, la punctul 2 din adresa nr._/14.11.2014, reiese foarte clar că: drepturile bănești cuvenite cu titlu de spor de vechime se calculează prin aplicarea procentului de spor de vechime la salariul de încadrare actual (respectiv 900 lei, dacă angajații au salariile stabilite la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.), respectiv situația sa.
În concluzie, rezultă foarte clar că sporurile de orice natură, inclusiv cel de vechime în procent de 25%, trebuie adăugate la salariul de bază, atunci când acest salariu este la nivelul salariului minim pe economie la nivel național, respectiv de 900 lei la acest moment, și nu inclus în acesta cum ilegal și incorect a procedat angajatorul. Acest aspect rezultă foarte clar și dintr-un motiv logic-această situație ar determina venituri egale între o persoană –debutant in câmpul muncii- și o alta cu 30 de ani vechime, cum este situația sa, tocmai in acest scop legiuitorul reglementând expres dreptul acordării sporului de vechime si a altor sporuri pentru exercitarea funcției de asistent personal, respectând principiul recompensării vechimii în muncă și a condițiilor in care-și desfășoară activitatea.
In drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 448/2006, art. 12-19, art.164 și urm. Codul muncii, H.G. 871/2013.
P. C. Albeni a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii. A susținut că a încheiat contract individual de munca reclamantului, așa cum prevede legislația în vigoare, în speță Codul muncii, fapt pentru care solicită respingerea capătului de cerere privind obligarea angajatorului la încheierea unui contract de muncă.
A arătat că prin dispoziția nr. 243 din 30.09.2014 s-a dispus angajarea cu contract de munca pe perioada nedeterminata a reclamantului, ca asistent personal al persoanei cu handicap grav B. C. P., cu un salariu de 900 lei/lunar, începând cu data de 01.10.2014, dispoziție ce a suportat modificare si completare prin dispoziția nr. 307/5.11.2014, pe considerentul ca in prima dispoziție nu s-a detaliat din ce este compus salariul de 900 lei, astfel că dispoziția 307/05.11.2014 este legala si întemeiata. Prin HG 871/2013, art.2 se specifica ca pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baza, potrivit încadrării nu poate fi inferior nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat în plata, prevăzut la art.1. În salariu de baza, conform Ordonanței de Urgenta nr.1/2010, art. 1 alin 4, intră si sporurile, iar salariul se stabilește efectiv la nivelul salariului din decembrie 2009 la care se adaugă sporurile. In decembrie 2009 un asistent personal avea salariul de încadrare de 600 lei. La acestea se adaugă sporul de vechime si se stabilește salariul de baza care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut. În consecința, reclamantul a fost încadrat cu un salariu minim de 900 lei, prin aplicarea prevederilor din anexele la O.G. 10/2008, care stabilesc salariul de 578 lei, la care s-a adăugat spor vechime de 25 %, rezultând un salariu de baza de 723 lei, însă, conform H.G. nr. 871/2013 art.2, nivelul salariului de baza nu poate fi mai mic de 900 lei. Prin adresa nr. 6903 din 25 .11.2014 s-a răspuns notificării reclamantului in sensul ca sunt aplicabile prevederile H.G. nr. 871/2013 si ale art. 164 alin 3 din Codul muncii, la litera f din CIM nr. 3 din 30.09.2014 se specifica în mod clar ca salariul minim brut pe tara este de 900 lei, iar la alte elemente constitutive s-a precizat sporul de vechime de 25 %. Orice cetățean român angajat cu CIM are dreptul la spor de vechime si erau obligați prin lege sa-1 menționeze in contract, numai ca sporul de vechime in sectorul bugetar este inclus in salariul de baza, in cazul de fata este inclus în suma de 900 lei. Mențiunile cuprinse in art.2 din Dispoziția 307 si cele din adresa nr. 6903/25.11.2014 nu sunt contradictorii si nu reprezintă un abuz si nici umilire la adresa persoanelor așa cum specifica reclamantul in acțiune . De asemenea, punctul 2 din adresa ITM nu reprezintă un răspuns clar, iar, cat privește sporul in procent de 15 % pentru solicitare neuropsihică, acesta se aplica asistenților personali profesioniști, iar in cazul de fata nu este vorba de asistent personal profesionist.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că sunt nefondate apărările pârâtei, că este ușor de observat, la o simplă vedere, că nu este respectat modelul-cadru al contractului individual de muncă, că modul de stabilire a salariului s-a făcut cu încălcarea art. 164 din Codul muncii, ceea ce rezultă chiar din argumentele pârâtei și adresa I.T.M.. A mai susținut că este ilogic ce susține pârâta, respectiv faptul că sporul de vechime s-a inclus in salariul de bază, stabilit la nivel național la suma de 900 lei, iar, pe de altă parte, invocă salariul unui asistent personal la nivelul anului 2009, când salariul minim brut pe țară era de 600 lei, conform H.G. nr.1051/2008, la care, așa cum susține pârâta se adăuga ,, sporul cuvenit la fiecare,,.
În probațiune, reclamantul a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: contractul individual de muncă nr.3/30.09.2014, fișa postului, fluturașii de salariu pentru lunile octombrie 2014 si noiembrie 2014, cartea de identitate . nr._, cartea de identitate . nr._, certificat încadrare în grad de handicap nr.699/03.02.2010, dispoziția nr.307/05.11.2014, dispoziția nr.243/30.09.2014, adeverința nr.5029/30.09.2014, adresa nr._/14.11.2014 emisă de ITM Gorj, adresa nr. 6903/25.11.2014 emisa de P. C. Albeni, modelul-cadru al contractului individual de muncă, adeverința nr.l din 03.09.2014 emisă de S.C. Bengești-Gilortul S.R.L. și carnetul de muncă . nr._.
Pârâta a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, statele de plată întocmite reclamantului în perioada octombrie 2014-martie 2015.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin dispoziția nr.243 din data de 30.09.2014 emisă de Primarul C. Albeni s-a dispus angajarea reclamantului B. P. ca asistent personal al persoanei cu handicap grav B. C.-P., începând cu data de 01.10.2014, cu un salariu de 900 lei lunar(fila 15 din dosar).
La aceeași dată, între reclamantul B. P. și pârâta P. C. Albeni s-a încheiat contractul individual de muncă nr.3/30.09.2014, prin care reclamantul a fost angajat, pe perioadă nedeterminată, ca asistent personal al fiului său, B. C.-P., persoană cu handicap grav(filele 6-7 din dosar).
În ceea ce privește salariul reclamantului, la lit.F din contract s-a menționat că salariul de bază lunar minim brut pe țară este de 900 lei și că reclamantul beneficiază de spor de vechime de 25%.
Prin dispoziția nr.307/05.11.2014 emisă de Primarul C. Albeni s-au stabilit drepturile salariale ale reclamantului ca fiind: salariul corespunzător postului, conform O.U.G. nr.10/2008, anexa IV/11B de 578 lei, spor de vechime de 25%, iar, în baza art. 1 alin.2 din H.G. nr.871/2013, s-a stabilit salariul lunar minim brut al reclamantului la suma de 900 lei(fila 14).
Reclamantul contestă această dispoziție, susținând că în mod nelegal nu i s-a acordat sporul de vechime de 25%, ce se aplica la salariul lunar minim brut pe economie de 900 lei, și nici sporul de 15% pentru solicitare neuropsihică și condiții de muncă deosebite, prevăzut de art.37 alin.1 lit.a din Legea nr.448/2006.
Legea nr.448/2006 reglementează drepturile și obligațiile persoanelor cu handicap, dreptul la un asistent personal fiind prevăzut la art.35 din lege.
În ceea ce privește drepturile asistentului personal al persoanei cu handicap, în același act normativ, la art.37, se prevede că:
,,(1) Pe perioada îngrijirii și protecției persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de muncă, asistentul personal are următoarele drepturi:
a) salariu de bază stabilit potrivit dispozițiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, precum și spor de vechime și alte sporuri aferente acordate în condițiile legii;
b) program de lucru care să nu depășească în medie 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână;
c) concediu anual de odihnă, potrivit dispozițiilor legale aplicabile personalului încadrat în instituții publice;
d) transport urban gratuit, în condițiile prevăzute la art. 23;
e) transport interurban, în condițiile prevăzute la art.24.,,.
Astfel, conform art.37 alin.1 din lege, asistentul personal are dreptul la salariu de bază stabilit potrivit dispozițiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, precum și spor de vechime și alte sporuri aferente acordate în condițiile legii.
În ceea ce privește salariul de bază al asistentului personal cu studii medii din unitățile de asistență socială, se retine că acesta, ca si asistentul personal al persoanei cu handicap, face parte din categoria personalului din sectorul bugetar, fiind de esența regimului juridic al drepturilor salariale ale personalului bugetar că aceste drepturi se stabilesc prin lege.
După . 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice(01.01.2010), prin art.30 din lege s-au introdus în salariul de bază sporurile acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului.
La art.5 alin.3 din O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, s-a prevăzut că ,,În salariile de bază ale funcțiilor de execuție și ale funcțiilor de conducere este cuprins în toate cazurile sporul de vechime în muncă în cuantumul avut în luna decembrie 2009,,.
Prevederile de mai sus, aplicabile pentru anul 2010, au fost reluate prin art. 1 alin.5 din Legea nr.285/2010, care a stabilit salariile din sectorul bugetar în anul 2011, fiind prevăzut expres că în salariul de bază sunt cuprinse sporurile și indemnizațiile, care, potrivit Legii 330/2009, făceau parte din salariul de bază.
Așadar, potrivit legii, salariul de bază brut este compus din salariul de încadrare(în care sunt incluse sporurile cu caracter permanent, printre care sporul de vechime în muncă) și alte sporuri și indemnizații prevăzute de lege.
În ceea ce privește anul 2012, prin Legea nr.283/2011, de aprobare cu modificări și completări a O.G. nr.80/2010, s-a introdus art.II, care la art.2 alin.2 a prevăzut că: ,, În anul 2012 cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții,,.
În baza art.2 din O.U.G. nr.84/2012, în anul 2013, prevederile art. 2 din art. II din O.G. 80/2010, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.283/2011, s-au aplicat corespunzător si in anul 2013.
În anul 2014, în baza art.1 alin.2 din O.U.G. nr.103/2013, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Așadar includerea sporului de vechime în salariul de încadrare s-a aplicat si ulterior anului 2011, inclusiv in anul 2014, când s-a emis dispoziția de încadrare criticată de reclamant.
Reclamantul contestă această includere, apreciind că sporul de vechime trebuie să i se calculeze separat, prin adăugarea la un salariu de bază cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, or în sectorul bugetar, salariul de bază include sporul de vechime.
Prin art.1 alin.2 din H.G. nr.871/2013 s-a stabilit salariul minim brut pe țară garantat în plată la suma de 900 lei, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,357 lei/oră.
La art.2 s-a prevăzut că, pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la art.1.
Potrivit art. 162 alin.2 din Codul muncii, angajatorul nu poate negocia și stabili prin contractul individual de muncă salarii de bază sub nivelul salariului de bază minim brut orar pe tară. Conform art.164 alin.3 din Codul muncii, angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.
Prin stabilirea și acordarea salariului de bază brut lunar la 900 lei, în care s-a inclus sporul de vechime, nu s-au încălcat prevederile art.1 alin.2 si art.2 din H.G. nr.871/2013, și nici dispozițiile art.164 alin.3 din Codul muncii, salariul de bază, potrivit încadrării, același cu salariul brut lunar stabilit reclamantului, fiind egal cu salariul de bază minim brut pe țară.
În ceea ce privește sporul de suprasolicitare neuropsihică și condiții de muncă, la art. 47 alin.1 lit.b din Legea nr.448/2006 se prevede acordarea unui spor de 15% calculat la salariul de bază, pentru suprasolicitare neuropsihică și condiții de muncă deosebite, dar pentru asistentul personal profesionist, care, potrivit art. 5 pct. din Legea nr.448/2006 este persoana fizică atestată care asigură la domiciliul său îngrijirea și protecția adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condițiile precizate de lege.
Reclamantul nu este asistent personal profesionist în sensul prevederilor anterior enunțate, astfel că nu este îndreptățit la acordarea sporului solicitat.
Cât privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei la încheierea unui contract de muncă în conformitate cu O.M.M.F.P.S. nr.1616/02.06.2011 privind modelul-cadru oficial al contractului individual de muncă prevăzut în anexa la O.N.M.S.S. nr.64/2003, raportat la dispozițiile din Codul muncii actualizat, instanța reține că este întemeiat.
Prin Ordinul nr.64/ 28 februarie 2003 emis de Ministerul Muncii si Solidarității Sociale, in vigoare din 4 martie 2013, s-a aprobat modelul-cadru al contractului individual de muncă.
La art.1 s-a prevăzut că se aprobă modelul-cadru al contractului individual de munca, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.
Potrivit art. 2 din același ordin, contractul individual de munca încheiat între angajator și salariat va cuprinde în mod obligatoriu elementele prevăzute în modelul-cadru.
Prin Ordinul nr.76/2003 emis de Ministerul Muncii și Protecției Sociale si Ordinul nr.1616/2011 emis de Ministerul Muncii, Familiei si Protecției Sociale s-a completat si modificat modelul-cadru al contractului individual de muncă prevăzut in anexa la Ordinul nr.64/2003.
Analizând conținutul contractului individual de muncă încheiat între părți și modelul-cadru al contractului individual de muncă, anexă la Ordinul nr.64/2003 cu modificările si completările ulterioare, instanța constată că nu a fost respectat modelul-cadru al contractului individual de muncă, lipsind elemente obligatorii, cum ar fi: mențiuni privind obiectul contractului, locul de muncă, condițiile de muncă, concediul de odihnă, salariul de bază brut lunar, perioada de probă, perioadă de preaviz, drepturile si obligațiile generale ale părților etc.
Respectarea modelului-cadru privind contractul individual de muncă este obligatorie pentru angajator, conform art.2 din Ordinul nr.64/2003, astfel că solicitarea reclamantului este întemeiată.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, se va admite în parte cererea, se va obliga pârâta să încheie cu reclamantul contractul individual de muncă conform modelului –cadru al contractului individual de muncă prevăzut în anexa la Ordinul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr. 64/2003, cu modificările și completările ulterioare. Se vor respinge celelalte capete de cerere, ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamantul B. P., CNP_, cu domiciliul în comuna Albeni, ., județul Gorj, împotriva pârâtei P. C. Albeni, cu sediul în ..
Obligă pârâta să încheie cu reclamantul contract individual de muncă conform modelului-cadru al contractului individual de muncă prevăzut în anexa la Ordinul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr. 64/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Respinge celelalte capete de cerere, ca neîntemeiate.
Sentință executorie.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj
Pronunțată în ședința publică, azi, 26.05.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte,
C. N. B.
Asistent judiciar, Asistent judiciar,
D. C. P. L. G.
Grefier,
M. E.
B.C.N./ 27.06.2015/ 5 exp.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2850/2015. Tribunalul GORJ | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
