Contestaţie act. Sentința nr. 970/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 970/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 6223/95/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 970/2015
Ședința publică de la 26 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. R.
Asistent judiciar I. R. G.
Asistent judiciar C. P.
Grefier R. R.
Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul Corodați A. în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, pârâta fiind reprezentată prin consilier juridic Sorei C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri formulate si nici alte probe de administrat, tribunalul constata cauza in stare de judecata si reține cauza spre soluționare acordând cuvântul părților.
Reprezentanta pârâtei, consilier juridic C. S., a solicitat respingerea contestației pentru motivele inserate în întâmpinare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.6223 /95/2014, reclamantul Corodați A. a chemat în judecată pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, solicitând instanței, ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună anularea deciziei nr. 23 din data de 10.07.2014, ca fiind nelegala si netemeinica precum și obligarea pârâtei sa emită o noua decizie prin care sa se stabilească cuantumul compensației pentru atingerea integrității, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în baza Legii 346/2002 ( art.43-45) privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale a solicitat la C. Județeană de Pensii Gorj compensația pentru atingerea integrității, depunând anexate la cerere documente medicale privind boala profesionala,acte eliberate de angajatorul unde a fost angajat si a căpătat boala profesionala ,decizia asupra capacității de munca emisa de medical asigurătorului (C. Județeană de Pensii Gorj),prin care s-a stabilit procentul incapacității adaptive si cuantumul compensației, adresa angajatorului din care rezulta refuzul de a completa .semna si stampila cererea tip-Anexa 13 din Ordinul nr.450/825/06.06.2006.
A menționat reclamantul că îndeplinește toate condițiile prevăzute de Legea 346/2002, secțiunea 5, art.43-45 pentru acordarea compensației pentru atingerea integrității. Legea 346/2002 in secțiunea 5, art.43-45 reglementează compensațiile pentru atingerea integrității ,iar la art.44 se arata ca acestea se acorda la solicitarea persoanei îndreptățite pe baza deciziei medicului asigurătorului cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la ar.43. In actele medicale depuse se arata boala profesionala dobândita si angajatorul unde a fost dobândita ,iar in decizia medicului asigurătorului (C. Județeană de Pensii Gorj ) se stabilește procentul de reducere a capacității de munca ( incapacitate adaptive ) si cuantumul compensației.
Tot reclamantul a precizat faptul din actele depuse de la angajator rezulta si faptul ca s-a plătit pentru acesta CAS.
In drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii 346/2002 si toate reglementările legale in materie.
Reclamantul a depus la dosar, în copie xerox, următoarele înscrisuri: decizia nr. 23/10.07.2014 emisă de C. de Pensii Gorj, cartea de identitate, decizia asupra capacității de muncă nr. 6782/23.10.2012, fișa de semnalare BP1, proces verbal nr. 44/28.06.2012, fișa de declarare a cazului de boală profesională BP 2 nr.55/28.06.2012, adeverința nr. 979/06.06.2013, bilet de externare din data de 27.06.2012.
Pârâta C. Județeană de Pensii Gorj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A menționat pârâta cu privire la decizia contestata că reclamantul, prin cererea înregistrata la nr._/05.03.2014 a solicitat, din nou, acordarea compensației pentru atingerea integrității ca urmare a bolii obținute.
A învederat instanței faptul ca pe rolul Curții de Apel C. se afla dosarul nr._ ce are ca obiect contestarea deciziei nr. 16/19.06.2013, prin care a fost respinsa acordarea compensației pentru atingerea integrității.
Tot pârâta a menționat faptul că decizia nr. 23/10.07.2014 a fost emisa ca urmare a depunerii de către reclamant a unei noi cererii la care a anexat noi documente emise, respectiv fisa de declarare a cazului de boala 12/09.01.2014 si procesul verbal de cercetare a cazului de boala nr. 12/09.01.2014 .
S-a relatat de către pârâtă faptul că având in vedere ca reclamantului i-a fost admisa acțiunea la Tribunalul Gorj în dosar nr._, iar reclamantul era îndreptățit la o singură compensație pentru atingerea integrității conform Legii 346/2002 se impune suspendarea prezentei cauze până la soluționarea și în apel a dosarului mai sus menționat.
De asemenea a susținut pârâta că în urma verificării dosarului întocmit in acest sens a constatat ca cererea tip anexa 13 din Ordinul 450/825/06.06.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 345/2002,este incompleta, in sensul ca nu este semnata si stampilata de către angajatorul unde a dobândit boala profesionala. De asemenea, s-a constatat ca nu a fost întocmit proces verbal de cercetare a cazului de boala așa cum prevăd dispozițiile art. 151 si următoarele din HG nr. 1425 din 11.10.2006 de aprobare a Normelor de aplicare a prevederilor Legii securității si sănătății in munca nr. 319/2006. cu toate ca angajatorul este in flinta si la aceasta data Având in vedere aceste aspecte pârâta a emis decizia nr. 16/19.06.2013 prin care a fost respinsa cererea formulata de petent privind acordarea compensației pentru atingerea integrității, decizie ce formează obiectul dosarului menționat mai sus..
Ulterior, reclamantul prin cererea nr._/05.03.2014 a solicitat, din nou, acordarea compensației pentru atingerea integrității, motiv pentru care a fost emisa decizia nr. 23/10.07.2014.
Raportat la documentele emise, Direcția de Sănătate Publica Gorj avea obligația de a respecta prevederile legale in vigoare la întocmirea procesului verbal de cercetare a cazului de boala si a fisei BP2. respectiv art. 152-154 si art. 161 din HG nr. 1425/2006, cu modificările si completările ulterioare.
" ART. 152 Cercetarea se face în prezența angajatorului sau a reprezentantului acestuia ori, după caz. a persoanelor fizice autorizate în cazul profesiilor liberale, conform art. 34 alin. (2) din lege.
ART. 153 Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective și se finalizează cu redactarea și semnarea procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, prevăzut în anexa nr. 20.
ART. 154 Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională este semnat de toți cei care au luat parte Ia cercetare, conform competențelor, menționându-se în mod special cauzele îmbolnăvirii, responsabilitatea angajatorilor și măsurile tehnice și organizatorice necesare, pentru prevenirea unor boli profesionale similare".
Cu toate ca legea prevede obligativitatea anumitor înscrisuri se poate retine ca medicul specialist de medicina muncii din cadrul Direcției de Sănătate Publica Gorj avea obligația sa întocmească procesul verbal de cercetare a bolii profesionale in care sa se consemneze circumstanțele care au dus la îmbolnăvirea profesionala, raportul de cauzalitate dintre fapta si îmbolnăvire (prejudiciul).
A menționat pârâta că, conform prevederilor art. 34 alin. (2) dîn Legea nr.319/2006 coroborate cu prevederile art. 154 din HG nr. 1425/2006. cu modificările si completările ulterioare, semnătura angajatorului, indiferent cine ar fi acesta, este necesara, deoarece orice boala profesionala se reflecta asupra contribuției la accidente de munca si boli profesionale pe care angajatorul respectiv o plătește la Bugetul de stat.
Raportat la cele menționate mai sus a precizat pârâta că aceasta in calitate de asigurător nu poate sa stabilească si sa efectueze plați atât timp cat documentele justificative nu sunt întocmite conform prevederile legale in vigoare. In acest sens sunt prevederile art. 18 lit.z din HG nr. 118/2012 "stabilesc și plătesc drepturile conform legii pentru beneficiarii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale și acordă prestațiile aferente conform prevederilor legale;"".
Prevederile art. 161 din HG nr. 1425/2006 nu sunt incidente in cauza deoarece . care se susține ca s-a produs îmbolnăvirea, nu a fost desființată Ia momentul precizării diagnosticului de boală profesională.
Pârâta a susținut faptul că un alt motiv pentru care reclamantul nu este îndreptățit a beneficia de compensația asupra integrității, consta in faptul ca este pensionar la limita de vârsta prin decizia nr._/01.08.1994 si nu se încadrează in dispozițiile art.5 din Legea 346/2002. care dispune: "Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:
a) persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum și funcționarii publici:
b) persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi. cu ale persoanelor prevăzute la lit. a);
- șomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii; ucenicii, elevii și studenții, pe toată durata efectuării practicii profesionale."
Întrucât Legea 346/2002 este guvernata de principiul constituirii fondului inițial de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, conform art.l 13, a arătat pârâta ca reclamantul nu a contribuit niciodată la acest fond de risc întrucât este pensionar din anul 1994 si nu a avut calitatea de asigurat așa cum dispune art. 5, din legea menționata mai sus, fond ce a fost constituit începând cu 01.01.2003, conform art. 113 din Legea 346/2002.
In conformitate cu art. 12 din Legea 346/2002 "dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se naște de la data stabilirii raporturilor de asigurare și încetează odată cu aceste raporturi."
Analizând probatoriul administrat în cauză, Tribunalul constată că acțiunea reclamantului este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 23/10.07.2014, C. Județeană de Pensii Gorj a respins cererea formulată de reclamantul Corodați A., privind solicitarea compensației pentru atingerea integrității, cu motivarea că solicitantul nu era asigurat al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale în perioada în care a lucrat în mediu nociv, el fiind pensionar din anul 1994.
Reclamantul a contestat această decizie considerând că îndeplinește toate condițiile cerute de lege pentru a beneficia de compensația pentru atingerea integrității. De altfel, precizează reclamantul că pârâta a mai pronunțat anterior o decizie prin care a respins solicitarea sa, iar acestă hptărâre a fost anulată de instanță.
La rândul său, pârâta C. Județeană de Pensii Gorj a învederat faptul că reclamantul a mai solicitat anterior acordarea compensației pentru atingerea integrității, cerere ce formează obiectul dosarulzui nr._ aflat în apel pe rolul Curții de apel C.. De asemenea, a precizat că decizia nr. 23/10.07.2014 a fost emisă ca urmare a depunerii unei noi solicitări de către reclamant.
Instanța reține că prin cererea de chemare in judecată ce a format obiectul dosarului nr. sub nr._, reclamantul Corodați A. a chemat în judecată pârâta C. Județeană de Pensii Gorj și a solicitat anularea deciziei nr.16/19.06.2013 ca fiind nelegală și netemeinică, să fie obligată pârâta C. Județeană de Pensii Gorj să-i plătească o compensație în cuantum de 6 salarii medii brute pe economie. De asemenea, a solicitat obligarea Casei Județene de Pensii Gorj la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii a arătat că, în baza Legii 346/2002 (art. 42-44) privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, a solicitat Casei Județene de Pensii Gorj compensația pentru atingerea integrității, a depus anexate la cerere documentele medicale privind boala profesională, acte eliberate de angajatorul unde a fost angajat și a căpătat boala profesională, decizia asupra capacității de muncă emisă de medicul asigurătorului (C. Județeană de Pensii Gorj) prin care s-a stabilit procentul incapacității adaptive și cuantumul compensației, adresa angajatorului din care rezultă refuzul de a completa, semna și ștampila cererea tip - Anexa 13 din Ordinul nr. 450/825/06.06.2006 și consideră că îndeplinește toate condițiile prevăzute de Legea 346/2002, secțiunea 5, art. 42-44 pentru acordarea compensației pentru atingerea integrității.
A susținut că solicitarea cererii tip - Anexa 13(completarea și ștampilarea ei de către angajatorul unde am lucrat și am dobândit boala profesională) s-a făcut mult mai târziu decât apariția Legii 346/2002 și după ce au fost acordate foarte multe compensații la persoane cu boli profesionale, fără a se impune prezentarea acestei cereri tip(anexa 13).
S-a mai arătat că Legea 346/2002, în secțiunea a 5-a, art.42-44 reglementează compensațiile pentru atingerea integrității, iar, la art. 43, se arată că acestea se acordă la solicitarea persoanei îndreptățite pe baza deciziei medicului asigurătorului cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art.42 . In actele medicale depuse se arată boala profesională dobândită și angajatorul unde a fost dobândită, iar, în decizia medicului asigurătorului (C. Județeană de Pensii Gorj), se stabilește procentul de reducere a capacității de muncă (incapacitate adaptivă) și cuantumul compensației. Din actele depuse de la angajator rezultă și faptul că s-a plătit C.A.S.
Prin sentința nr. 1590/26.06.2014, a fost admisă acțiunea reclamantului, a fost anulată decizie nr. 16/19.06.2013, a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie prin care să stabilească cuantumul compensației pentru atingerea integrității și să plătească această compensație reclamantului.
Instanța a reținut că prin decizia nr.16/19.06.2013, C. Județeană de Pensii Gorj a respins cererea reclamantului Corodați A., privind acordarea compensației pentru atingerea integrității, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile legale, în sensul că cererea tip - anexa 13 din Ordinul nr.450/825/06.06.2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.346/2006, modificat și completat de Ordinul nr._, nu este completată, semnată și stampilată de către angajatorul unde a dobândit boala profesională.
Potrivit prevederilor art.42 din Legea nr.346/2002 republicată, „au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20-50%”, iar, în conformitate cu prevederile art.43 din Legea nr.346/2002 republicată „compensația se acordă la solicitarea persoanei îndreptățite, pe baza deciziei medicului asigurătorului, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art.42”.
Cu privire la modalitatea concretă de cercetare a cazului de boală profesională și întocmirea actelor necesare în vederea emiterii unei decizii de acordare a compensației pentru atingerea integrității se reține că, în aplicarea prevederilor Legii nr.346/2002 a fost emis Ordinul nr.450/2006, care la art. 66 prevede următoarele:
,,(1)În vederea obținerii compensației pentru atingerea integrității, persoana asigurată depune în termenul legal o cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, conform anexei nr. 13 la prezentele norme metodologice.
(2) Compensația pentru atingerea integrității se acordă de casa teritorială de pensii care a înregistrat cererea, urmând ca decontarea să se facă cu casa teritorială de pensii care a înregistrat accidentul de muncă/boala profesională, după caz, în baza dosarului în copie, pe care se va menționa "conform cu originalul".,,.
Conform art.67 din Ordinul nr.450/2006:
,,(1) În termen de 15 zile de la depunerea cererii, medicul expert al asigurătorului stabilește prin decizie procentul de pierdere a capacității de muncă, în funcție de care casa teritorială de pensii stabilește cuantumul compensației pentru atingerea integrității.
(2) Compensația pentru atingerea integrității se acordă o singură dată în baza deciziei medicului expert al asigurătorului care efectuează o singură expertiză medicală pentru asigurații care au fost înregistrați cu un FIAM/BP2, după caz.
(3) În cazul asiguraților care, în momentul expertizării au mai multe boli profesionale, medicul expert emite o singură decizie, iar compensația pentru atingerea integrității se acordă o singură data,,.
Potrivit art.118 din Legea nr.346/2002 această lege se completează cu dispozițiile Legii securității și sănătății în muncă nr.319/2006.
Procedura de semnalare ,cercetare si declarare a bolilor profesionale este reglementata de art. 149-164 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006, legea securității si sănătății in munca, norme aprobate prin H.G nr. 1425/2006 .
Raportat la dispozițiile art.34 alineat 3 din această lege și art.151 și următoarele din H.G. nr.1425/2006 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006, declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare, în prezența angajatorului sau a reprezentantului acestuia, cercetarea având drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective și se finalizează cu redactarea și semnarea procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, prevăzut în anexa nr.20.
Tribunalul a reținut că reclamantul Corodați A. a lucrat la fostul Combinat de Lianți si Azbociment Târgu-J. (in prezent S.C Lafarge Romcim S.A), Punct de Lucru Târgu-J., la Secția Azbociment, din 05.02.1973 și până la data de 30.04.1991 și au fost parcurse toate etapele prevăzute de lege, fiind emise toate documentele cerute de lege.
Astfel, a fost completata de către medicul de medicina muncii fisa de semnalare a bolii profesionale-azbestoză(BP1), medicul de medicina muncii din cadrul Direcției de Sănătate Publică Gorj l-a examinat pe reclamant, a stabilit diagnosticul de boală profesională-azbestoză si a completat fisa de semnalare a bolii profesionale (BP2.
De asemenea, reclamantul a înaintat Casei Județene de Pensii Gorj anexa 13 din Normele Metodologice de aplicarea a Legii 346/2002, împreună cu documentele care sa vina in sprijinul evaluării incapacității de munca, iar Serviciul de expertiză medicală a capacității din cadrul Casei Județene de Pensii Gorj a emis decizia asupra capacității de munca nr.6782/23.10.2012 (fila nr.11 din dosar) prin care s-a stabilit pentru reclamant un procent de pierdere a capacității de munca de 30-35% .
Instanța a reținut că în mod corect, în aplicarea prevederilor art.161 din HG nr. 1425/2006, cercetarea bolii profesionale nu s-a făcut în prezenta angajatorului, întrucât din 30.04.1991, reclamantul nu mai lucrează la locul de munca unde a contactat boala profesională, respectiv Combinatul de Lianți si Azbociment Târgu-J.(ulterior Romcim S.A, respectiv Lafarge Ciment S.A.)-Secția Azbociment, iar Secția Azbociment a fost preluată de o altă societate S.C. Fibrocim S.A., din 1999, în prezent, Lafarge Ciment S.A. nemaiavând ca obiect de activitate prelucrarea si manipularea fibrelor de azbest, după cum rezultă din certificatul constatator din data de 14.08.2013 emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București. Conform art.161 din H.G. nr.1425/2006, ce prevăd că ,,În cazul in care unitatea la care s-a produs îmbolnăvirea a fost desființata sau nu mai exista la momentul precizării diagnosticului de boala profesionala, cazul respectiv se poate declara prin fisa de declarare BP2 pe baza documentelor prevăzute la art. 159, cu excepția procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala.”
Cum Lafarge Ciment S.A., succesorul fostului angajator al reclamantului, nu mai are in obiectul de activitate prelucrarea si manipularea fibrelor de azbociment, nu se poate susține că această societate este ultimul angajator unde a lucrat reclamantul și unde există factorii de risc ai bolii profesionale, pentru a fi aplicabile prevederile art.162 din H.G. nr.1425/2006.
În concluzie, nu era necesar procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, neexistând un angajator care să îndeplinească condițiile prevăzute de art.162 din HG nr.1452/2006, si, în consecință, nici semnarea anexei nr.13 de către angajator nu era necesară.
Pe de altă parte, anexa 13 era un act premergător emiterii deciziei asupra capacității de muncă, conform art.67 alin.2 din Legea nr.346/2002, compensația pentru atingerea integrității acordându-se în baza deciziei medicului expert al asigurătorului. Deci, ca urmare a emiterii deciziei asupra capacității de muncă, pârâta trebuia să acorde compensația, fără a mai putea invoca documentația incomplete.
Sentința este definitive, apelul declarant de pârâtă fiind respins prin decizia nr.4465/03.12.2013 a Curții de Apel C., decizie prin care se arată că prin decizia nr. 6782/23.10.2012, C. Județeană de Pensii Gorj a stabilit că reclamantul este îndreptățit la acordarea compensației prevăzută de art. 43 și urm. Din Legea nr. 346/2002, în cuantum de 6 salarii medii brute pe economie. Prin urmare s-a stabilit în mod definitive faptul că reclamantul este îndreptățit la acordarea compensației în cuantum de 6 salarii medii brute pe economie.
Cum potrivit art. 44 alin. 1 din Legea nr. 346/2002, compensația pentru atingerea integrității reprezintă o sumă fixă în bani și se acordă integral, o singură dată, fără a afecta celelalte drepturi sau indemnizații la care este îndreptățit asiguratul, instanța urmează să respingă contestația formulată de reclamant împotriva deciziei nr. 23/10.07.2014, chiar dacă pârâta a respins cererea reclamantului având în vedere alte considerente. O soluție contrară ar determina însă încălcarea dispozițiilor art. 44 alin. 1 din Legea nr. 346/2002.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul Corodați A. CNP_, domiciliat în comuna R., ., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, cu sediul în Tg-J., ., jud. Gorj.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 26.02.2015 la Tribunalul Gorj.
Președinte, L. R. | Asistent judiciar, I. R. G. | Asistent judiciar, C. P. |
Grefier, R. R. |
L.R/R.R.
4 ex. 09 Martie 2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
