Contestaţie act. Sentința nr. 991/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 991/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 991/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr.991
Ședința publică de la 26 februarie 2015
Completul constituit din:
Președinte N. C. B.
Asistent judiciar D. C. P.
Asistent judiciar L. G.
Grefier M. E.
Pe rol fiind judecarea cererii formulate de reclamantul Timișanu I. împotriva pârâtei C. Județeană de Pensii Gorj, având ca obiect drepturi asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat M. G. pentru reclamantul Timișanu I. și consilier juridic S. C. pentru pârâta C. Județeană de Pensii Gorj.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care a arătat instanței că la data de 10.02.2015, reclamantul a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol, după care:
Instanța pune în discuție cererea de repunere a cauzei pe rol.
Avocat M. G. pentru reclamantul Timișanu I. solicita admiterea cererii de repunere a cauzei pe rol.
Reprezentantul pârâtei, consilier juridic S. C., arată că este de acord cu cererea reclamantului.
Instanța, având în vedere dispozițiile art.413 alin.2 Cod procedură civilă, constata că au încetat motivele care au condus la suspendarea cauzei, admite cererea și dispune repunerea cauzei pe rol. Totodată, acorda cuvântul părților în probațiune.
Avocat M. G. pentru reclamantul Timișanu I. depune la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, carnetul de muncă . nr._, adeverința nr.985/07.06.2013 emisă de S.C. Lafarge Ciment S.A. și practică judiciară și a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Reprezentantul pârâtei, consilier juridic S. C., arată că este de acord cu proba solicitată de reclamant prin apărătorul său ales. Totodată, a învederat instanței că a observat actele depuse la dosar de către apărătorul reclamantului și nu solicită acordarea unui nou termen de judecată în acest sens.
În temeiul art.258 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art.255 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind ca este admisibilă si concludentă pentru soluționarea cauzei, după care:
Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat și probatorii de administrat în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, constatând cercetarea judecătorească încheiată și cauza în stare de judecată, în baza art. 392 Cod de procedură civilă, declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul părților în ordinea și în condițiile prevăzute la art. 216 Cod de procedură civilă.
Avocat M. G., pentru reclamantul Timișanu I., solicita admiterea contestației așa cum a fost formulată. Totodată, solicita obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentanta pârâtei solicita respingerea contestației, conform motivelor inserate în întâmpinare.
Instanța, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art.394 Cod de procedură civilă, declară închise dezbaterile pe fondul cauzei și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de29.07.2014, sub nr._, reclamantul Timișanu I., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, a contestat decizia nr.36/15.07.2014, solicitând ca prin sentința ce va pronunța sa fie anulată decizia si să fie obligată pârâta să emită o noua decizie prin care sa se stabilească cuantumul compensației pentru atingerea integrității si sa i se plătească aceasta compensație.
În motivarea cererii a arătat că, în baza Legii 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale(art.43-45), a solicitat la C. Județeană de Pensii Gorj compensația pentru atingerea integrității, a depus anexate la cerere documente medicale privind boala profesionala, acte eliberate de angajatorul unde a fost angajat și a dobândit boala profesionala, decizia asupra capacității de munca emisa de medical asigurătorului (C. Județeană de Pensii Gorj), prin care s-a stabilit procentul incapacității adaptive si cuantumul compensației, adresa angajatorului din care rezulta refuzul de a completa, semna si stampila cererea tip-Anexa 13 din Ordinul nr.450/825/06.06.2006, astfel încât consideră că îndeplinește toate condițiile prevăzute de Legea 346/2002, secțiunea 5, art.43-45, pentru acordarea compensației pentru atingerea integrității. Legea 346/2002 în secțiunea 5, art.43-45 reglementează compensațiile pentru atingerea integrității, iar la art.44 se arata ca acestea se acorda la solicitarea persoanei îndreptățite pe baza deciziei medicului asigurătorului cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la ar.43.
De asemenea, a arătat reclamantul, în actele medicale depuse se arată boala profesionala dobândita si angajatorul unde a fost dobândita, iar in decizia medicului asigurătorului (C. Județeană de Pensii Gorj ) se stabilește procentul de reducere a capacității de munca ( incapacitate adaptive ) si cuantumul compensației și că din actele depuse de la angajator rezulta ca s-a plătit CAS-ul.
Pârâta C. Județeană de Pensii Gorj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. A arătat că, în dovedirea cererii nr.1600/25.10.2012, reclamantul a depus fisa de declarare a cazului de boala BP2 nr.62/19.07.2012 și procesul verbal de cercetare a cazului de boala emise de Direcția de Sănătate Publica Gorj. Urmare a acestui moment, instituția pârâtă a emis decizia nr.17/19.06.2013, prin care a respins cererea de acordarea compensației pentru atingerea integrității.
Ulterior, prin adresa nr.511/21.01.2014, Direcția de Sănătate Publica a anulat aceasta fisa BP2 nr. 62/2012, fiind emisa alta fisa de boala si alt proces verbal de cercetare a cazului de boala, care de aceasta data a fost semnat de unitatea angajatoare, dar cu obiecțiuni.
Având în vedere aceasta situație, cât și cererea reclamantului înregistrată la nr._/05.03.2014, instituția pârâtă a emis decizia ce face obiectul contestație, respectiv decizia nr. 36/15.07.2014 prin care a fost respinsa cererea reclamantului de acordarea compensației pentru atingerea integrității, cu motivarea ca acesta este pensionar din anul 1992, astfel că nu era asigurat al sistemului pentru accidente de munca si boli profesionale (Legea nr. 346/2002 a intrat in vigoare in ceea ce privește contribuțiile in acest sistem cu 01.01.2003). Un alt motiv al respingerii cererii reclamantului de acordarea compensației pentru atingerea integrității îl reprezintă faptul că nu se poate stabili legătura de cauzalitate intre boală și locul de muncă, deoarece in procesul verbal de constatare a bolii se consemnează ca nu se poate face cercetarea la fata locului, deoarece secția azbociment a fost vânduta. De altfel, din carnetul de munca rezulta ca reclamantul este pensionar prin decizia nr._/20.04.1992, fapt pentru care nu se încadrează in dispozițiile art.5 din Legea-346/2002, care dispune: "Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:
a)persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de
durata acestuia, precum și funcționarii publici;
b)persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul
autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori
dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în
condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a);
c) șomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii.
Totodată, în conformitate cu art. 12 din Legea 346/2002 "dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se naște de la data stabilirii raporturilor de asigurare și încetează odată cu aceste raporturi."
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că anexa 13 a fost semnată de angajator ulterior deciziei nr.17/2013(ce a fost contestată în dosarul nr._ ), motiv pentru care nici nu mai este invocată de pârâtă în decizia contestată ca motiv al respingerii cererii.
A mai arătat că toate documentele impuse de Legea nr.346/2002 au fost depuse la casa de pensii, că angajatorul a atestat că i s-au reținut și virat contribuția pentru pensie suplimentară și CAS, că boala profesională se poate constata și după încetarea raporturilor de muncă, iar compensația se plătește din fondul asigurărilor sociale la care reclamantul a contribuit, că avea calitatea de asigurat, calitate pe care o are si după ieșirea la pensie.
Prin încheierea de ședință din data de 4 decembrie 2014 instanța a dispus suspendarea judecării cauzei, în baza art.413 alin.1 pct. 1 Cod de procedură civilă, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ . În acest dosar reclamantul a contestat decizia nr.17/19.06.2013 prin care i s-a respins cererea de acordare a compensației pentru atingerea integrității.
Prin decizia nr.218/20.01.2015 pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel C. a admis apelul si a respins cererea ca rămasă fără obiect, decizia fiind definitivă, astfel că, la data de 26.02.2015, instanța a admis cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de reclamant.
În susținerea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: decizia nr.36 din 15.07.2014 emisă de C. Județeană de Pensii Gorj, buletinul de identitate . nr._, adeverința nr.1488/06.09.2012 emisa de Lafarge Ciment(România), adeverința nr.985/07.06.2013 emisa de Lafarge Ciment(România, decizia asupra capacității de muncă nr.6775/23.10.2012 emisă de C. Județeană de Pensii Gorj, fișa de semnalare BP1, bilet de externare, proces verbal nr.22 de cercetare a cazului de boală profesională, decizia nr.2579/17.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, carnetul de muncă . nr._, adeverința nr.985/07.06.2013 emisă de S.C. Lafarge Ciment S.A., precum și practică judiciară.
Instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la C. Județeană de Pensii Gorj sub nr._/05.03.2014, reclamantul Timișanu I. a solicitat acordarea compensației pentru atingerea integrității, ca urmare a bolii profesionale(azbestoză).
Prin decizia nr.36/15.07._, C. Județeană de Pensii Gorj a respins cererea reclamantului, cu motivarea că solicitantul nu era asigurat al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale în perioada în care susține că a lucrat in mediul nociv, acesta fiind pensionar pentru limită de vârstă din 1992, și pe considerentul că nu se poate dovedi legătura de cauzalitate între boala profesională și locul de muncă.
Instanța va analiza legalitatea și temeinicia deciziei, raportat la motivele invocate in cuprinsul său.
Dreptul la compensația pentru atingerea integrității, ca drept de asigurări sociale, este reglementat în Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Din analiza prevederilor Legii nr.346/2002 rezultă că pentru acordarea compensației este necesar ca solicitantul să fi avut calitatea de asigurat al sistemului de asigurări pentru boli profesionale si accidente de muncă instituit prin această lege, în temeiul căreia se datorau contribuții de asigurare si accidente de muncă, pentru constituirea fondurilor necesare acoperirii costului prestațiilor și serviciilor pentru cazurile asigurate.
Astfel, potrivit art. 5 alin.1 din lege, sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:
a) persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum și funcționarii publici;
b) persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a);
c) șomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;
d) ucenicii, elevii și studenții, pe toată durata efectuării practicii profesionale.
Conform art. 9 din această lege, raporturile de asigurare, rezultate în temeiul prezentei legi și din contractele de asigurare, se stabilesc între:
a) angajatori și asigurător, pentru persoanele asigurate prevăzute la art. 5 și 7;
b) asigurați și asigurător, pentru persoanele asigurate prevăzute la art. 6.
(2) Calitatea de asigurat se dobândește, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data: încheierii contractului individual de muncă, stabilirii raporturilor de serviciu în cazul funcționarilor publici, validării mandatului pentru persoanele care desfășoară activități în funcții elective, numirii în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, depunerii adeziunii în cazul membrilor cooperatori, începerii practicii profesionale pentru șomeri, ucenici, elevi și studenți sau încheierii contractului individual de asigurare, după caz.
Potrivit art.12 dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se naște de la data stabilirii raporturilor de asigurare și încetează odată cu aceste raporturi.
Potrivit art.18 asigurații sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale au dreptul la următoarele prestații și servicii:
a) reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă;
b) reabilitare și reconversie profesională;
c) indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă;
d) indemnizație pentru trecerea temporară în alt loc de muncă și indemnizație pentru reducerea timpului de muncă;
e) compensații pentru atingerea integrității;
f) despăgubiri în caz de deces;
g) rambursări de cheltuieli.
Conform art. 42 din lege, au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20-50%.
La art.43 se prevede: ,,Compensația se acordă la solicitarea persoanei îndreptățite, pe baza deciziei medicului asigurătorului, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 42,,.
Art.80 alin.1 din lege prevede că datorează contribuții de asigurare pentru accidente de munca și boli profesionale următorii:
a) angajatorii, pentru asigurații prevăzuți la art. 5 și 7;
b) persoanele fizice, pentru asigurații prevăzuți la art. 6.
Art.81 prevede că se stabilește contribuția astfel încât sa acopere costul prestațiilor și serviciilor pentru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca și a bolilor profesionale, precum și cheltuielile administrative.
Conform art.91 din lege:
Veniturile bugetului asigurărilor pentru accidente de munca și boli profesionale se constituie din:
a) contribuțiile persoanelor juridice și fizice care încheie asigurarea;
b) dobânzi și majorări pentru plata cu întârziere a contribuțiilor;
c) alte venituri, potrivit legii.
În speță, reclamantul a lucrat la fostul Combinat de Lianti si Azbociment Târgu-J. (în prezent S.C Lafarge Romcim S.A), la Secția Azbociment, în perioadele 19.01._81 si 05.06._92, din data de 20.04.1992 fiind propus la pensie pentru limită de vârstă, după cum rezultă din carnetul de muncă al reclamantului(filele 42-57) si adeverința nr.1488/06.09.2012(fila 5).
Reclamantul și-a încetat activitatea ce a generat boala profesională cu mult timp înainte să intre în vigoare Legea nr.346/2002 și să se nască sistemul de asigurare instituit prin aceasta, neavând astfel calitatea de asigurat al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale stabilit prin Legea nr.346/2002. Neavând această calitate, nu au fost virate nici contribuțiile prevăzute de aceasta lege, pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru accidente de munca și boli profesionale.
Prin urmare, reclamantul nu este îndreptățit la compensația pentru atingerea integrității prevăzută de Legea nr.346/2002.
Calitatea de asigurat în sistemul public de pensii și plata contribuțiilor de asigurări sociale nu sunt de natură să înlăture cele reținute, fiind necesara calitatea de asigurat a reclamantului în sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale stabilit prin Legea nr.346/2002, cele două sisteme de asigurare fiind diferite.
Referitor la acordarea compensației altor persoane, instanța reține că soluțiile la care face trimitere reclamantul nu pot obliga la o soluție identică, întrucât instanța este chemată să aplice legea în cazul concret, la speța dedusă judecății, cu particularitățile sale, practica judiciară neconstituind izvor de drept.
Cel de-al doilea motiv de respingere a cererii invocat de pârâtă prin decizia contestată nu se mai impune a fi analizat, având în vedere considerentele mai sus expuse.
În consecință, este neîntemeiată cererea privind anularea deciziei contestate, emiterea unei noi decizii de stabilire a cuantumului compensației si plata compensației.
În baza art.453 alin.1 Cod de procedură civilă, reținând culpa procesuală a reclamantului, ce a declanșat o procedură judiciară finalizată cu respingerea pretențiilor sale, acesta nu este îndreptățit la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamantul Timișanu I., CNP_, cu domiciliul în comuna R., ., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, cu sediul în Tg-J., ., județul Gorj.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 26.02.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte,
C. N. B.
Asistent judiciar, Asistent judiciar,
D. C. P. L. G.
Grefier,
M. E.
B.C.N./28.03.2015/4 exp.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
