Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1301/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1301/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 7892/95/2014
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 1301/2015
Ședința publică de la 13 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V.
Asistent judiciar C. D.
Asistent judiciar I. L. F.
Grefier M. P.
Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul C. P. în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, având ca obiect
contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat reclamantul, lipsă fiind reprezentantul pârâtei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care s-a constatat că la dosarul cauzei s-a depus răspunsul solicitat prin adresă la termenul anterior de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța a acordat cuvântul pe fond părților.
Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea deciziei casei Județene de Pensii Gorj precum și a Hotărârii Comisiei Centrale de Contestații.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._, reclamantul C. P. în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr._ din data de 18.07.2014 emisă de C.J.P. Gorj și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii cu privire la cererea de pensionare a reclamantului prin care să se valorifice perioada lucrată în grupa I de muncă, menționată în adeverința nr. 4003/25.07.2007, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamantul a arătat că în perioadele 05.11.1973 – 21.06.1975 și 15.12.1976 – 11.09.1986 a fost angajat cu contract individual de muncă la . SA Gorj, sectorul prelucrări mecanice a carburilor metalice sintetizate în grupa I de muncă, în procent de 100% conform Hotărârii Consiliului de Administrație, aspecte ce rezultă din adeverința nr. 4003 eliberată de CN ,,ROMARM” SA filiala . SA Gorj la data de 25.07.2007.
Prin decizia nr._ din data de 18.07.2014 emisă de C. Județeană de pensii reclamantului i s-a respins cererea de pensionare pentru limită de vârstă, neluându-se în considerare adeverința menționată mai sus, deși prin Ordinul nr. 50/1990 anexa nr.1 pct.105 se menționează că activitatea pe care a desfășurat-o în cadrul acestei unități se încadrează în grupa I de muncă.
S-a menționat că adeverința nr. 4003/25.07.2007 este legală și poate fi valorificată pentru reducerea vârstei de pensionare.
Reclamantul a precizat că a contestat decizia la Comisia Centrală de Contestații cu motivarea că nu a fost valorificată adeverința nr. 4003/25.07.2007, însă nu a primit nici un răspuns.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 263/2010și Ordinul nr. 50/1990.
În dovedirea celor precizate mai sus, reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele: decizia nr._/18.07.2014, adeverința nr. 4003/25.07.2007, carte de identitate, carnet de muncă.
La data de 11.12.2014 pârâta C. Județeană de Pensii Gorj a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
În fapt, pârâta a precizat că a fost respinsă cererea de acordare a pensiei pentru limită de vârstă formulată de către reclamant, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.55 din Legea nr.263/2010.
S-a menționat că nu au fost valorificate perioadele 05.11.1973 – 21.06.1975 și 15.12.1976 – 11.09.1986 ca fiind lucrate în grupa I de muncă, deoarece activitatea în meseriile avute nu se regăsesc la pct.105 din anexa 1 la Ordinul nr. 50/1990. Totodată, nominalizarea reclamantului în grupa superioară de muncă nu este în conformitate cu prevederile pct. 6 din Ordinul nr. 50/1990.
Pârâta a precizat că la soluționarea cererii s-au avut în vedere prevederile art. 158 alin.2 din Legea nr.263/2010.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța constată și reține următoarele :
Prin decizia nr._ din 18.07.2014 C. Județeană de Pensii Gorj a respins cererea reclamantului C. P. de pensionare, pe motiv că nu se valorifică grupa din adeverința nr.4003/2007 întrucât meseria nu se regăsește în Ordinul 50/1990 anexa 1 punct 105.
Reclamantul a contestat decizia la Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, contestație care i-a fost respinsă prin Hotărârea nr._ din 23.02.2015 .
Motivul prezentei contestații îl constituie neluarea în considerare de către C. Județeană de Pensii a perioadelor 05.11._75 și 15.12._86 menționate în adeverința nr.4003/2007 emisă de UM Sadu SA, ca fiind lucrată în grupa a I-a de muncă în procent de 100%.
Instanța reține că, potrivit art.52 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege.
În cazul pensiei pentru limită de vârstă, persoanele care au realizat vechime în muncă în grupa a I-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, după cum rezultă din prevederile art.158 alin.1 din Legea nr.263/2010(,, perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a I-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare.,,).
Prevederile art.158 alin.2 din Legea nr.263/2010 stabilesc că adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
În anexa 14 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt arătate mențiunile pe care trebuie să le cuprindă adeverința ce atestă încadrarea in grupa I sau a II a de muncă, respectiv denumirea societății unde si-a desfășurat activitatea salariatul, meseria/funcția acestuia, grupa I sau a II-a de muncă in care a fost încadrat, perioada în care a desfășurat activitate in grupa de munca, procentul încadrării în grupa de munca, actul administrativ emis de unitate, conform prevederilor Ordinului ministrului muncii și ocrotirilor sociale, al ministrului sănătății și al președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidență a intrărilor în subteran etc.), temeiul juridic al încadrării în grupa I sau a II-a de muncă.
În speță, instanța constată că prin adeverința nr.4003 din 25.07.2007 eliberată de CN Romarm SA se atestă că reclamantul a lucrat în perioadele 05.11._75 și 15.12._86 în grupa a I-a de muncă, în procent de 100%, conform Ordinului nr.50/1990 anexa nr.1 punct 105.
C. Județeana de Pensii Gorj nu a valorificat adeverința depusă de către reclamant la dosarul de pensionare pe motiv că meseria nu se regăsește în Ordinul 50/1990 anexa 1 punct 105.
Tribunalul reține că potrivit art.6 din ordinul nr.50/1990 nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective.
Mai mult, prin decizia nr.258/20.09.2004, pronunțată în complet format din 9 judecători, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că Ordinului nr.50/1990 nu i se poate restrânge aplicarea numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Ca urmare, o atare interpretare se impune cu atât mai mult cu cât, forma dobândită de Ordinul nr.50/1990 prin modificările și completările ulterioare a fost menită să elimine inconsecvențele și inechitățile existente.
Astfel, prin restrângerea sferei de aplicare a ordinului și crearea de categorii distincte de beneficiari în raport cu situația pe care aceștia o aveau atunci când i s-au adus modificări și completări, s-ar crea discriminări acolo unde s-a urmărit tratarea egală și nediferențiată a tuturor celor care au activat în condiții similare de muncă, indiferent de perioada în care au lucrat.
De asemenea, nu se poate reține caracterul limitativ al Ordinului nr.50/1990, deoarece principiul de bază al încadrărilor în grupe superioare de muncă nu este regăsirea în liste, ci încadrarea se face pe baza condițiilor de muncă deosebite și a uzurii capacității de muncă a persoanelor care lucrează în același climat nefavorabil.
Prin decizia nr.87/1999 a Curții Constituționale s-a statuat că nu există nicio rațiune pentru care să se mențină un tratament discriminatoriu pentru persoanele care au activat în aceleași funcții, cu privire la beneficiul grupei superioare de muncă.
În situația în care s-ar acorda accesul la o grupă superioară de muncă doar pentru persoanele trecute în forma inițială a Ordinului nr.50/1990 nu s-ar realiza o rezolvare echitabilă a persoanelor îndreptățite, ci s-ar crea un nou criteriu discriminatoriu, în contradicție cu dispozițiile cu valoare de principiu ale Codului muncii, dar și în contradicție cu art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, alături de inechitatea de tratament creată printr-o normă juridică.
Verificarea modalității în care a fost consemnată încadrarea într-o grupă de muncă excede litigiului având ca obiect contestarea deciziei de pensionare, adeverința având deplina putere doveditoare până la desființarea ei, pe căile legale. C. Județeană de Pensii nu este în măsura să cenzureze cuprinsul adeverinței în litigiul de asigurări sociale, întreaga responsabilitate pentru realitatea celor consemnate în adeverințele emise cu privire la încadrarea în grupe de muncă revenind emitenților acestora.
Pe de altă parte, conform carnetului de muncă reclamantul a fost angajat pe funcția de strungar, în adeverința nr.4003/2007 fiind atestat faptul că acesta a lucrat în sectorul de prelucrări mecanice a carburilor metalice sinterizate, unde a executat operații mecanice de șlefuire, lustruire, ajustare, finisare a pieselor speciale pentru industria de apărare din carburi metalice sinterizate. La punctul 105 din anexa 1 la ordinul nr.50/1990 se menționează „fabricarea de pulberi metalice sau nemetalice, prin sinterizare a diferitelor piese și prelucrarea mecanică a pieselor sinterizate”. Prin urmare, activitatea prestată în concret de reclamant în perioadele menționate se încadrează în prevederile punctului 105 din anexa 1 la ordinul nr.50/1990.
Astfel, motivul pentru care adeverința în cauză nu a fost luată în considerare de către pârâta C. Județeană de Pensii Gorj nu are susținere legală.
Tribunalul constată totodată că reținerea stagiului de cotizare în grupa a I-a de muncă pentru perioadele menționate ar fi avut efecte asupra reducerii vârstei standard de pensionare.
Sunt de menționat în acest sens prevederile art.39 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, conform cărora:
(1) Reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care au desfășurat activități încadrate prin lege în condiții deosebite de muncă se face corespunzător timpului efectiv lucrat în aceste condiții, din vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6 la lege, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) din lege.
(2) Se asimilează stagiilor realizate în condiții deosebite de muncă și vechimea în muncă realizată în grupa I sau a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cu excepția celor încadrate în condiții special”. Așadar, interesul reclamantului în ceea ce privește contestarea deciziei de pensionare este pe deplin justificat.
Față de considerentele de fapt si de drept mai sus expuse, tribunalul va admite cererea reclamantului, va dispune anularea deciziei nr._ din 18.07.2014 emisă de C.J.P. Gorj și a Hotărârii nr._ din 23.02.2015 a Comisiei Centrale de Contestații. Va obliga C.J.P. Gorj să emită reclamantului o nouă deciziei de pensie cu luarea în calcul a perioadelor 05.11.1973 – 21.06.1975 și 15.12.1976 – 11.09.1986 ca fiind lucrată în grupa I de muncă în procent de 100%.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de către reclamantul C. P., având CNP_, cu domiciliul în comuna Peștișani, ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtele C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, cu sediul în Tg-J., ., județul Gorj și COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII cu sediul în București, ., sector 2.
Anulează decizia nr._ din 18.07.2014 emisă de C.J.P. Gorj și Hotărârea nr._ din 23.02.2015 a Comisiei Centrale de Contestații.
Obligă C.J.P. Gorj să emită reclamantului o nouă deciziei de pensie cu luarea în calcul a perioadelor 05.11.1973 – 21.06.1975 și 15.12.1976 – 11.09.1986 ca fiind lucrată în grupa I de muncă în procent de 100%.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Martie 2015.
Președinte, M. V. | Asistent judiciar, C. D. | Asistent judiciar, I. L. F. |
Grefier, M. P. |
Red. M.V.
4 ex. /19 Martie 2015
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 766/2015.... | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 2501/2015.... → |
|---|
