Obligaţie de a face. Sentința nr. 3289/2015. Tribunalul GORJ

Sentința nr. 3289/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 03-09-2015 în dosarul nr. 3289/2015

Dosar nr._

Cod operator 2443/2442

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinta Nr. 3289/2015

Ședința publică de la 03 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. T.

Asistent judiciar G. N.

Asistent judiciar M. Ș.

Grefier L. M. B.

Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanții F. A. A. în contradictoriu cu pârâta CS J. R., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru reclamanți avocat P. M., cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind reprezentantul pârâtului.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța a acordat cuvântul pe fond părților.

Apărătorul reclamanților a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față:

Prin cererea formulată la data de 31.03.2015 și înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale reclamanții F. A. A. au chemat în judecată pârâtul CS J. R., solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună obligarea acestuia la plata drepturilor salariale neîncasate în baza convențiilor civile încheiate între ei și pârât.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că pârâta nu i-a achitat suma de 12.000 lei aferentă unei perioade de 6 luni.

În ceea ce privește natura juridică a convențiilor civile, reclamanții au arătat că acestea sunt veritabile contracte de muncă în sensul art.10 indice 1 din codul muncii. A susținut că ceea ce diferențiază clar un contract individual de muncă de o convenție civilă de prestări servicii este raportul de subordonare a salariatului față de angajator; contractul individual de muncă trebuie privit ca acea convenție în temeiul căreia o persoană fizică denumită salariat se obligă să presteze o anumită activitate pentru și sub autoritatea unui angajator persoană fizică sau juridică, care la rândul ei se obligă să plătească remunerația, denumită salariu și să asigure condiții adecvate desfășurării activității menținerii securității și sănătății în muncă.

Pârâtul, legal citat nu a formulat întâmpinare și nici nu și-a trimis reprezentant în instanță.

În cauză a fost încuviințată și administrată pentru reclamanți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și din oficiu instanța a pus în discuție și a dispus emiterea unei adrese către pârât în scopul obținerii de relații cu privire la drepturile salariale solicitate, demers rămas însă fără nici un rezultat.

Analizând cererea reclamanților, raportat la probatoriul administrat și dispozițiile legale aplicabile în cauză, instanța constată și reține următoarele:

În fapt, prin cererea ce face obiectul prezentei cauze, reclamanții au solicitat obligarea pârâtului CS J. R. la plata sumei de 12.000 lei aferentă unei perioade de 6 luni.

Conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, între părțile litigante au fost încheiate convenții de prestări servicii după cum urmează:

- convenția nr.439 din 28.08.2013 încheiată între reclamant și CS J. R., pe perioada 01.08._14, prin care acesta se obliga să presteze activitate-fotbal și antrenament în schimbul sumei de 1700 lei salariu lunar și 300 lei indemnizație efort;

- Aceste convenții sunt asimilate contractelor individuale de muncă, astfel că se reține incidența în cauză a dispozițiilor codului muncii.

Potrivit art.159 alineat 2 din Codul muncii „Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani”. De asemenea, art.272 din Legea nr.53/2003 prevede că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.

În speță, pârâtul CS J. R. nu a formulat întâmpinare și nici nu a depus vreo dovadă prin care să combată susținerile reclamanților în sensul că nu le-au fost achitate drepturile salariale menționate.

Ori, plata salariului se dovedește conform art.168 din Legea nr.53/2003, prin semnarea ștatelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit, documente care se păstrează și se arhivează de către angajator și care nu au fost furnizate instanței de către pârât, deși i s-a solicitat acest lucru .

În speță, pârâtul nu a depus la dosarul cauzei nici un înscris prin care să dovedească plata drepturilor salariale solicitate de reclamanți, deși sarcina probei revine în primul rând angajatorului conform textului legal mai sus evocat și cu toate că instanța a solicitat acestuia să comunice înscrisuri care să dovedească plata drepturilor salariale.

În atare situație, apar ca fiind credibile susținerile reclamanților cu privire la neplata drepturilor salariale, astfel că instanța va admite acțiunea și va obliga pârâtul să plătească reclamantului suma aferentă unei perioade de 6 luni.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de către reclamanții F. A. A., CNP_, A. I. S., CNP_, cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat P. M., cu sediul în Tg-J., ., ., ., în contradictoriu cu pârâtul CS J. R., cu sediul în R., ., județul Gorj.

Obligă pârâta să plătească reclamantului următoarele drepturi în sumă de 1200 lei aferentă unei perioade de 6 luni, reprezentand salariul lunar si prima de efort.

Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la sediul Tribunalului Gorj.

Pronunțată în ședința publică la 03.09.2015 la Tribunalul Gorj

Președinte,

L. T.

Asistent judiciar,

G. N.

Asistent judiciar,

M. Ș.

Grefier,

L. M. B.

M.Ș. 15 Septembrie 2015/MȘ/ex.3

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 3289/2015. Tribunalul GORJ