Obligaţie de a face. Sentința nr. 3373/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3373/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 07-09-2015 în dosarul nr. 3373/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr. 3373/2015
Ședința publică de la 07 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Asistent judiciar S. C.
Asistent judiciar I. R.
Grefier Șef G. A.
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamanta C. E., în contradictoriu cu
pârâta GRĂDINIȚA CU P. PRELUNGIT NR 8 TG-J., având ca obiect drepturi bănești - plata dobânzii legale
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, lipsă fiind pârâta .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reclamanta a depus la dosar copia sentinței nr. 1756/03.07.2014 pronunțată în dosarul nr._ și comunicarea acestei sentințe:
Din oficiu, în baza art. 247 alin.1 din Codul de procedură civilă, instanța a invocat excepția autorității de lucru judecat, în raport de prevederile art. 430-432 din Codul de procedură civilă, față de sentința nr. 1756/03.07.2014 pronunțată în dosarul nr._ și a acordat cuvântul părții prezente.
Reclamanta a precizat că toți colegii au câștigat aceste drepturi și este singura căreia i s-a respins . A menționat că s-a adresat Grădiniței nr25, însă aceasta a fost desființată din anul 2012, învederând că și pană în 2012 lua salariul de la Centrul financiar nr.8.Totodată, a învederat că a formulat aceste apărări în dosarul în care s-a judecat, dar nu știe de ce i s-a respins acțiunea.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față :
Prin acțiunea înregistrată la data de 30.04.2015, sub nr._, pe rolul Tribunalului Gorj - Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamanta C. E. a chemat în judecată pârâta GRĂDINIȚA CU P. PRELUNGIT NR 8 TG-J., solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, aferente drepturilor bănești cuvenite conform sentinței nr. 1211/29.04.2010, pronunțata în dosarul nr._ al Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă si Asigurări Sociale, pe ultimii ani anteriori introducerii cererii de chemare în judecată și până la data plății efective.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentința sus menționată pârâta a fost obligată să-i plătească drepturile salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr.221/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite în conformitate cu prevederile acestei legi și cele efectiv încasate în perioada 01.10._11, actualizate în funcția de rata inflației, la data plății efective .
A precizat reclamanta că, deși sentința este irevocabilă, nici până în prezent nu a beneficiat de plata drepturilor salariale dispuse de instanța de judecată, fiind evident că s-a produs un prejudiciu de necontestat, prin faptul că a fost lipsită de folosul sumelor de bani cuvenite, în plus, față de prejudiciul creat inițial în patrimoniul personal prin plata unor salarii sub nivelul celor reglementate prin Legea nr.221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 și prin Legea nr. 330/2009.
S-a învederat faptul că, în conformitate cu dispozițiile art.166 alin. 4 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată (fost art.161 alin. 4), „întârzierea nejustificata a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.", iar potrivit art.161 (fost art. 156), „salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor". De asemenea, s-a învederat că același act normativ prevedea la art.278 alin. 1 (fost art. 295 alin.1) următoarele: „Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile."
S-a apreciat că și în privința daunelor interese datorate de unitate pentru neplata drepturilor salariale sunt aplicabile dispozițiile legislației civile, respectiv cele ale Codului civil și anume:
Art.1088 din Codul civil, promulgat la data de 04 decembrie 1864 și pus în aplicare la 1 decembrie 1865, cu modificările și completările ulterioare, prevede: „ La obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele – interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară, de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate.
Aceste daune – interese se cuvin să facă ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo pagubă: nu sunt debite decât în ziua cererii de chemare în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept.”
Noul Cod Civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, cu modificările și completările ulterioare stipulează că:
Art.1530: Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului
pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării)
obligației.
Art. 1531 (1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.
(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care
acesta este lipsit. La stabilirea prejudiciului se ține seama de reducerea unor cheltuieli
sau de evitarea unor pierderi de către creditor ca urmare a neexecutării obligației.
(3) Creditorul are dreptul și la repararea prejudiciului nepatrimonial.
Art. 1535 (1) în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
(2) În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic. Dacă înainte de scadență debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadență.
(3) Creditorul are dreptul, în plus, la daune-interese pentru orice prejudiciu suplimentar pe care l-a suferit din cauza neexecutării obligației.
S-a mai învederat instanței incidența în speță a dispozițiilor art. 1 din O.G. 2/2009 și art.2 din Ordonanța Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale in domeniul bancar, potrivit cărora: „În cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea."
S-a arătat că daunele interese constau în dobânda legală, ce curge de drept, fără punerea în întârziere, de la data scadenței drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă - aceasta deoarece obligația legală de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită prin contractul individual de muncă.
A susținut reclamanta că reactualizarea sumelor datorate potrivit indicelui de inflație concomitent cu acordarea dobânzii legale nu conduce la o dublă acoperire a prejudiciului cauzat prin neplata la timp a drepturilor salariale datorate de pârâți, deoarece fiecare din cele două modalități de acoperire a prejudiciului are o finalitate distinctă – daunele interese moratorii(dobânda legală) reprezintă o sancțiune pentru întârzierea la plată a unor obligații, în timp ce reactualizarea cu indicele de inflație nu urmărește dobândirea unor sume în plus, ci aceeași valoare, calculată la momentul plății efective, menită să acopere scăderea puterii de cumpărare a salariatului.
De asemenea, reclamanta a invocat prevederile deciziei nr.2, pronunțată de Î.C.C.J. în dosarul nr.21/2013, în soluționarea recursului în interesul legii.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.194 coroborate cu dispozițiile art.148 alin.1 teza a II-a din Noul Cod de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, art.156 din Codul muncii (161 din Codul muncii republicat ), art. 161 alin.4 din Codul muncii (166 alin.4 din Codul muncii republicat), art. 268 din Codul muncii și art.278 alin. 1 din Codul muncii (art.295 alin.1 din Codul muncii republicat), art. 2 din O.G. 9/2000, art.2 din OG nr. 13/2011, art. 1088 Cod civil, art. 1530 și următoarele din Noul Cod Civil.
Prin cererea depusă la fila 14 din dosar, reclamanta a precizat că în perioada 01.10.2008 – 31.12.2009 Grădinița nr.25 Tg-J. a fost arondată Grădiniței cu P. Prelungit nr. 8 Tg-J., unitate cu personalitate juridică, iar drepturile salariale cuvenite salariaților se acordau de către aceasta. Totodată, a învederat instanței că drepturile acordate prin sentința nr. 1211/29.04.2010 îi sunt eșalonate de către Grădinița cu P. Prelungit nr. 8 Tg-J., începând cu anul 2012.
În probatoriu, reclamanta a depus la dosar, în copie, cartea de identitate, sentința nr. 1211/29.04.2010, pronunțata în dosarul nr._ al Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă si Asigurări Sociale, sentința nr. 2699/23.09.2014, pronunțata în dosarul nr._ al Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă si Asigurări Sociale, sentința nr. 1756/03.07.2014 pronunțată în dosarul nr._ , comunicarea acestei sentințe precum și adeverința nr. 782/29.04.2015 emisă de unitatea de învățământ - Grădinița cu P. Prelungit nr. 8 Tg-J., în original.
Deși legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare în cauză.
Având în vedere referatul întocmit de către grefierul desemnat cu repartizarea aleatorie(fila 18), instanța a dispus atașarea la prezentul dosar, a dosarului nr._ al Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă si Asigurări Sociale.
În conformitate cu prevederile art. 248 alin.1 din Codul de procedură civilă, instanța trebuie să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond, care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe, ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
În consecință, se va analiza cu prioritate excepția autorității de lucru judecat, invocată din oficiu de către instanță, excepție care are un caracter de ordine publică .
În conformitate cu dispozițiile art. 430 din Codul de procedură civilă:
„(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.
(2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
(3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.
(4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.
(5) Hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre.”
La art. 431 alin.1, cu privire l efectele lucrului judecat, se prevede că:
„(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.”
Potrivit dispozițiilor art. 432 din Codul de procedură civilă, excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs.
În speță reclamanta C. E. s-a mai judecat cu pârâta Grădinița cu P. Prelungit nr. 8 Tg-J., în dosarul nr._ al Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru același obiect ca și în prezentul dosar, respectiv pentru obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, aferente drepturilor bănești cuvenite conform sentinței nr. 1211/29.04.2010, pronunțata în dosarul nr._ al Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă si Asigurări Sociale, pe ultimii ani anteriori introducerii cererii de chemare în judecată și până la data plății efective, întemeindu-și acțiunea pe aceleași dispoziții legale
Dosarul sus menționat a fost soluționat prin sentința nr.1756/03.07.2014, prin care a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Grădinița cu P. Prelungit Nr. 8, în ceea ce privește sentința civilă nr. 1211/29.04.2010, excepție invocată din oficiu de către instanță și, în consecință, a fost respinsă cererea față de această pârâtă, constând în dobânda legală aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința menționată.
În considerentele sentinței instanța a reținut că, prin sentința nr. 1211/29.04.2010, a fost admisă în parte cererea reclamantei, fiind obligați pârâții Consiliul Local Tg-J. și Grădinița nr. 25 Tg-J. să calculeze drepturile salariale ale reclamantei rezultate din aplicarea Legii nr.221/2008 și să plătească acestora diferențele dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite, corespunzător activității desfășurate în cadrul unității școlare pârâte, începând cu data de 01.10.2008 și până la data de 31.12.2009, sume actualizate conform indicelui de inflație de la data datorării până la data plății efective.
De asemenea, a mai reținut instanța că acordarea dobânzii legale pentru sumele datorate prin sentința nr. 1211/29.04.2010 este accesoriul cererii formulate în dosarul nr._, iar titularul obligației de plată a drepturilor salariate solicitate este angajatorul căruia îi incumbă obligația principală, respectiv Grădinița nr. 25 Tg-J. .
Întrucât reclamanta și-a îndreptat cererea împotriva actualului angajator - Grădinița cu P. Prelungit Nr. 8 Târgu J. și nu împotriva Grădiniței nr. 25 Tg-J., care avea obligația plății drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă ale reclamantei în perioada 01.10._09, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Grădinița cu P. Prelungit Nr. 8, în ceea ce privește sentința civilă nr. 1211/29.04.2010 și, în consecință, a respins cererea față de această pârâtă.
Sentința nr.1756/03.07.2014 a rămas definitivă, nefiind declarat apel de către niciuna din părți.
Așadar, între cele două dosare există identitate de părți, obiect și cauză, fiind incidentă excepția autorității de lucru judecat, având în vedere dispozițiile art. 430 alin.1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „ hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată”.
Prin urmare, instanța reține că prin sentința nr.1756/03.07.2014 s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că Grădinița cu P. Prelungit Nr. 8 Târgu J. nu are calitate procesuală pasivă în ceea ce privește acordarea dobânzii legale pentru sumele datorate prin sentința nr. 1211/29.04.2010.
Față de considerentele expuse, instanța urmează să admită excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu și să respingă acțiunea de față, pentru autoritate de lucru judecat.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția autorității de lucru judecat, invocată din oficiu.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta C. E., cu CNP_, domiciliată în Tg-J., Aleea Teilor, ., . cu pârâta GRĂDINIȚA CU P. PRELUNGIT NR 8 TG-J., cu sediul în Târgu-J., ., județul Gorj, pentru autoritate de lucru judecat.
Cu apel în termen de 10 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 07 Septembrie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, A. B. | Asistent judiciar, S. C. | Asistent judiciar, I. R. |
Grefier Șef, G. A. | ||
Red. A.B./4 ex.
15 Septembrie 2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
