Obligaţie de a face. Sentința nr. 3590/2015. Tribunalul GORJ

Sentința nr. 3590/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 3590/2015

Dosar nr._

Cod operator 2443/2442

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința nr.3590

Ședința publică din data de 17 septembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE N. C. B.

Asistent judiciar L. G.

Asistent judiciar D. C. P.

Grefier M. E.

Pe rol fiind judecarea cererii formulată de reclamanta M. S.-L. în contradictoriu cu pârâtele Grădinița cu Program Prelungit Nr.8 Târgu-J. și Grădinița nr.25 Târgu-J., având ca obiect drepturi bănești - plata dobânzii legale.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că Inspectoratul Școlar Județean Gorj a comunicat relațiile solicitate de instanța la termenul de judecată anterior prin adresa nr.R_/17.09.2015:

Tribunalul constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În consecință, în temeiul art.223 alin.3 si art.411 alin.1 pct.2 Cod de procedura civilă, lipsa părților legal citate nu va împiedica judecarea cauzei.

Fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, instanța procedează la verificarea competenței, potrivit dispozițiilor art.131 alin.1 Cod de procedură civilă și apreciază că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, în temeiul dispozițiilor art.269 alin.1 și 2 din Codul muncii și art.208 si 210 din Legea nr.62/2011.

În temeiul art.258 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art.255 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând-o admisibilă si concludenta pentru soluționarea cauzei.

Din oficiu, instanța invocă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Grădinița nr.25 Târgu-J., precum și excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile aferente perioadei 29.04._11.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat si probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, instanța o reține spre soluționare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 14.05.2015, sub nr._, reclamanta M. S.-L., în contradictoriu cu pârâtele Grădinița cu Program Prelungit Nr.8 Târgu-J. și Grădinița Nr.25 Târgu-J., a solicitat obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale pentru sumele datorate în baza sentinței nr.1211/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, precum și în baza sentinței nr.5204/11.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data pronunțării titlurilor executorii și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că prin sentințele de mai sus pârâtele au fost obligate să-i plătească diferențele de drepturi salariale neacordate ca urmare a neaplicării Legii nr.221/2008, cuvenite pentru perioada 01.10._11, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

A precizat că, deși sentințele mai sus menționate sunt irevocabile nici până în prezent nu a beneficiat de plata drepturilor salariale acordate, fiind evident că s-a produs un prejudiciu de necontestat, prin faptul că acesta a fost lipsit de folosul sumelor de bani cuvenite, în plus, față de prejudiciul creat inițial în patrimoniul personal prin plata unor salarii sub nivelul celor reglementate prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008.

A invocat incidența dispozițiilor art.166 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată [fost art.161 alin. (4)], conform cărora „întârzierea nejustificata a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.", în condițiile în care, potrivit art.161 [fost art. 156], „salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor", precum si prevederile art.278 alin. (1) [fost art. 295 alin.(1)], conform căruia:„Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile."

A apreciat că și în privința daunelor interese datorate de unitate pentru neplata drepturilor salariale sunt aplicabile dispozițiile Codului civil (Noul cod civil - Legea nr. 287/2009, republicată), și anume:

Art.1530: Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului

pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării)

obligației.

Art. 1531 (1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.

(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care

acesta este lipsit. La stabilirea prejudiciului se ține seama de reducerea unor cheltuieli

sau de evitarea unor pierderi de către creditor ca urmare a neexecutării obligației.

(3) Creditorul are dreptul și la repararea prejudiciului nepatrimonial.

Art. 1535 (1) în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic. Dacă înainte de scadență debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadență. Creditorul are dreptul, în plus, la daune-interese pentru orice prejudiciu suplimentar pe care l-a suferit din cauza neexecutării obligației.

A susținut incidența dispozițiilor art.2 din Ordonanța Guvernului nr.13/2011, potrivit cărora: „In cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea."Ordonanța Guvernului nr.13/2011 a abrogat O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, aprobată prin Legea nr. 356/2002, care stipula că „părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii pentru întârzierea la plata unei obligații bănești" - art. 1 - și că „în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală" - art. 2.

A precizat că, potrivit prevederile mai sus arătate daunele interese constau în dobânda legală, ce curge de drept, fără punerea în întârziere, de la data scadenței drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă - aceasta deoarece obligația legală de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită prin contractul individual de muncă.

În opinia reclamantei, acordarea dobânzii legale se impune pentru neplata la scadență a sumei datorate, fiind privat salariatul de folosirea sumei de bani cuprinse între data scadenței și data plății efective. Daunele-interese moratorii (dobânda legală) reprezintă o sancțiune pentru întârzierea la plată a unor obligații, dispuse de instanța de judecată în sarcina angajatorului.

Reclamanta consideră că prin obligarea pârâtelor la acordarea dobânzii legale nu se poate aprecia că s-ar ajunge la o dublă reparare a prejudiciului și la o îmbogățire fără just temei, deoarece dobânda legală are natură juridică diferită de inflație și a invocat în acest sens Decizia pronunțată în interesul legii nr.2/2014 a I.C.C.J.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.148 și art.194 Cod procedură civilă, art.156(în prezent art. 161), art.161 alin.4(în prezent art.166 alin.4), art. 268 și art.295(în prezent art.278 alin. 1) din Codul muncii, art. 1 și art.2 din O.G. nr.9/2000, art.2 din O.G. nr.13/2011 și art.1530 și urm. Cod civil, decizia nr.2/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În susținerea acțiunii, reclamanta a depus la dosar în copie certificată pentru conformitate cu originalul: sentința nr.1211/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, sentința nr.5204/11.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ .

Pârâtele nu au formulat întâmpinare în cauză Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la dezbateri.

În baza art. 248 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțieilipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Grădinița nr.25 Târgu-J. și asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 29.04._11, invocată din oficiu.

Cu referire la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Grădinița nr.25 Târgu-J., invocată din oficiu, instanța reține că este întemeiată, cu următoarea motivare:

Conform art.32 din Codul de procedură civilă, pentru ca o persoană să poată fi parte în procesul civil, pe lângă celelalte condiții de exercițiu a acțiunii civile, este necesar să aibă capacitate procesuală de folosință.

Art.56 alin.1 Cod de procedură civilă prevede că poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile.

La art.3 al aceluiași articol se prevede că lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond, absolută și peremtorie, care, prin efectul său, împiedică soluționarea cauzei pe fond.

Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual, reprezentând o condiție obligatorie pe care instanța trebuia a o analiza la data soluționării cererii introductive. Capacitatea procesuală de folosință reprezintă aplicarea pe plan procesual a capacității civile de folosință.

Persoana juridică dobândește capacitate de folosință la data înregistrării, pentru cele supuse înregistrării, ori de la data actului de dispoziție, data autorizării sau data îndeplinirii unei alte condiții prevăzute de lege(art.28 din Decretul nr.31/1954, aplicabil în speță față de prevederile art.18 din Legea nr.71/2011) și o pierde odată cu încetarea sa.

Potrivit art.40 din Decretul nr.31/1954, persoana juridică încetează a avea ființă prin comasare, divizare sau dizolvare.

În baza art.41 alin.1 din Decretul nr.31/1954, comasarea se face prin absorbirea de către o altă persoană juridică sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă.

Conform adresei nr.R_/17.09.2015 emisă de Inspectoratul Școlar Județean Gorj pârâta Grădinița Nr.25 Târgu-J. nu mai există ca unitate de sine stătătoare, întrucât a fost desființată, personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic, precum și obiectele de inventar și mijloacele fixe fiind preluate de Grădinița cu Program Prelungit Nr.8 Târgu-J., prin fuziune.

Așadar, pârâta Grădinița Nr.25 Târgu-J. a încetat să mai existe, ca urmare a fuziunii, încetând aptitudinea de a avea drepturi și obligații pe plan procesual, respectiv capacitatea procesuală de folosință.

Pentru considerentele mai sus expuse, se va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Grădinița Nr.25 Târgu-J., urmând a se respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâta Grădinița Nr.25 Târgu-J. ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitată procesuală de folosință.

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 29.04._11, invocată din oficiu:

Reclamanta solicită acordarea dobânzii legale pentru sumele datorate în baza sentinței nr.1211/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, precum și în baza sentinței nr.5204/11.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data pronunțării titlurilor executorii și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.

Titlurile executorii pentru a căror neexecutare sau executare cu întârziere s-a solicitat plata dobânzii legale sunt hotărâri pronunțate în litigii referitoare la drepturile salariale care decurg din derularea raporturilor de muncă, astfel că le sunt aplicabile dispozițiile art.278 pct. 1 din codul de procedură civilă din 1865, respectiv dispozițiile art.448 alin. (1) pct.2 din Codul de procedură civilă din 2010 și ale art.274 din Codul muncii din 2003, potrivit cărora hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect plata salariilor sau alte drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă. Prin urmare, de la data pronunțării hotărârii judecătorești debitorul era ținut a-și executa obligația stabilită în sarcina sa prin hotărâre.

În cauză, cu privire la pretențiile aferente perioadei 29.04._11, potrivit dispozițiilor art. 3 și 201 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt aplicabile prevederile Decretului nr. 167/1958, reglementare referitoare la prescripția extinctivă anterioară intrării în vigoare a Codului civil din 2009, fiind vorba de prescripții începute a fi curs mai înainte de data de 1 octombrie 2011.

Conform reglementării cuprinse în Decretul nr.167/1958, prescripția extinctivă constă în stingerea dreptului material la acțiune neexercitat în termenul de prescripție stabilit de lege și termenul de prescripție extinctivă este intervalul de timp stabilit de lege înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul la acțiune în sens material, sub sancțiunea pierderii acestui drept.

Potrivit dispozițiilor art.3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, termenul general de prescripție, aplicabil acțiunilor personale, care însoțesc drepturile subiective civile de creanță, este de 3 ani.

Același act normativ prevede în art. 7 alin. 2 că, în obligațiile care urmează să se execute la cererea creditorului, precum și în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripția începe de la data nașterii raportului de drept.

Daunele-interese moratorii sub forma dobânzii legale, pentru executarea cu întârziere a creanțelor recunoscute prin titluri executorii, au caracterul unor prestații succesive și sunt datorate pentru întreaga perioadă de executare cu întârziere și calculate pentru fiecare zi de întârziere, cu începere de la data scadenței acestor creanțe.

În acest caz sunt relevante prevederile art.12 din Decretul nr. 167/1958, fiecare zi de întârziere în executare generând o prescripție distinctă a dreptului la acțiune cu privire la aceste prestații succesive.

În speță, titlul executoriu constând în sentința nr.1211/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ s-a pronunțat la data de 29.04.2010, iar acțiunea a fost introdusă la data de 14.05.2015, astfel că s-a împlinit termenul de prescripție de 3 ani pentru dobânda ce a curs în perioada 29.04._11.

Începând cu data de 01.10.2011 a intrat în vigoare Noul Cod civil, care, prin prevederile art.2512 și art.2513, conferă un caracter relativ excepției de prescripție, aceasta putând fi invocată doar de către cel în folosul căruia curge, numai în primă instanță, prin întâmpinare, sau în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată.

Așadar, pentru dobânda solicitată începând cu data de 01.10.2011, excepția prescripției dreptului material la acțiune putea fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare, formulată în termenul prevăzut de art.201 alin. 1 Cod de procedură civilă, ori cel mai târziu la primul termen de judecată.

Față de cele arătate mai sus, va fi admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 29.04._11, invocată din oficiu.

Pe fondul cauzei, reține următoarele:

Prin sentința nr.1211/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ au fost obligați pârâții Grădinița nr.25 Târgu-J. și Consiliul Local Târgu-J. să calculeze și să plătească reclamantei M. S.-L. diferența dintre drepturi salariale cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2008 și cele efectiv încasate pentru perioada 01.10._09, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație la data plății efective. De asemenea, prin sentința nr.5204/11.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ a fost obligată pârâta Grădinița cu Program Prelungit Nr.8 Târgu-J. la emiterea unei decizii de reîncadrare salarială în temeiul Legii nr.330/2009, prin care să se stabilească drepturile salariale ale reclamantei având în vedere drepturile stabilite prin sentința nr.1211/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, a fost obligată pârâta Grădinița cu Program Prelungit Nr.8 Târgu-J. să plătească reclamantei diferența dintre drepturile salariale astfel stabilite și drepturile deja acordate pentru perioada 01.01._11, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății, iar pârâtul Consiliul Local Târgu-J. a fost obligat la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi bănești.

Sentințele menționate mai sus sunt irevocabile.

Potrivit dispozițiilor art.1082 din vechiul Cod civil, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar, conform art.1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.

În același sens sunt și prevederile art.1531 din Codul civil din 2009, conform cărora:

(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.

(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.

În baza art.1535 din Codul civil din 2009, se pot solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.

În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.

Potrivit art.1 alin.1 din O.U.G. nr.71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:

a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.

Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

În ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 01.01._12, prin art.14 alin.1 din O.G. nr.17/2012 s-a prevăzut că se va realiza în aceleași condiții cu cele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, ale cărei dispoziții se aplică în mod corespunzător.

Prin Decizia nr.2/2014 Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, si a stabilit că: “În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.

S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperita doar pierderea efectiva, în temeiul art.1 alin.(3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului Cât privește existenta unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu se poate reține că Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009 reprezintă un caz fortuit care sa răstoarne prezumția relativa de culpa a debitorului in executarea obligației, întrucât acestui element ii lipsesc doua caracteristici esențiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita așteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art.44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate si faptul ca măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.

Din conținutul acestei decizii rezultă că executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală.

Conform regulilor răspunderii delictuale, debitorul este de drept în întârziere, de la momentul săvârșirii faptei considerate a fi ilicite, fără a fi necesar să fie pus întârziere.

Astfel cum s-a reținut mai sus, pârâta Grădinița cu Program Prelungit Nr.8 Târgu-J. a fost obligată prin hotărâre judecătorească la plata unor drepturi bănești către reclamantă. O parte din sumele datorate au fost achitate cu întârziere, restul rămânând neachitat, astfel că pârâta este în culpă pentru neexecutarea, respectiv executarea cu întârziere a obligației de plată a drepturilor bănești datorate în temeiul hotărârilor judecătorești. În ceea ce privește titlul executoriu obținut în contradictoriu cu pârâta Grădinița Nr.25 Târgu-J., instanța reține obligația de plata a despăgubirilor pentru neplata/plata cu întârziere a sumelor datorate reclamantei tot în sarcina pârâtei Grădinița cu Program Prelungit Nr.8 Târgu-J., aceasta preluând în urma fuziunii drepturile și obligațiile pârâtei Grădiniței Nr.25 Târgu-J..

Hotărârile judecătorești au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar, conform art.274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în aceasta materie sunt executorii de drept. Așadar, obligațiile trebuiau executate de la momentul pronunțării sentințelor, dată de la care sentințele erau executorii de drept.

Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, se va admite în parte cererea, se va obliga pârâta Grădinița cu Program Prelungit Nr.8 Târgu-J. la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.1211/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, începând cu data de 01.10.2011 și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, precum și în baza sentinței nr.5204/11.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data pronunțării titlului executoriu și până la data plății sumelor datorate. Se va respinge cererea față de pârâta Grădinița Nr.25 Târgu-J., ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de folosință. Se va respinge cererea cu privire la pretențiile aferente perioadei 29.04._11, fiind prescris dreptul material la acțiune.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Grădinița nr.25 Târgu-J., invocată din oficiu.

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 29.04._11, invocată din oficiu.

Admite în parte cererea formulată de reclamanta M. S.-L., C.N.P._, cu domiciliul în municipiul Târgu-J., ..35, județul Gorj, în contradictoriu cu pârâta Grădinița cu Program Prelungit Nr.8 Târgu-J., cu sediul în municipiul Târgu-J., ., județul Gorj.

Obligă pârâta Grădinița cu Program Prelungit Nr.8 Târgu-J. la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.1211/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, începând cu data de 01.10.2011 și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, precum și în baza sentinței nr.5204/11.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data pronunțării sentinței și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.

Respinge cererea față de pârâta Grădinița Nr.25 Târgu-J., ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de folosință.

Respinge cererea cu privire la pretențiile aferente perioadei 29.04._11, fiind prescris dreptul material la acțiune.

Sentință executorie.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședința publică, azi, 17.09.2015, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

C. N. B.

Asistent judiciar, Asistent judiciar,

D. C. P. L. G.

Grefier,

M. E.

Red.B.C.N.

Thred.B.C.N.

16.10.2015

5 exp.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 3590/2015. Tribunalul GORJ