Obligaţie de a face. Sentința nr. 2005/2015. Tribunalul GORJ

Tribunalul GORJ - Sentințe și decizii de dreptul muncii / 2015

Sentința nr. 2005/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 4395/95/2014**

Dosar nr._

Cod operator 2443/2442

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința nr. 2005/2015

Ședința publică de la 27 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. B.

Asistent judiciar S. C.

Asistent judiciar I. R.

Grefier Șef G. Ș.

Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamanții P. I. și P. D., în contradictoriu cu pârâții I. JUDEȚEAN DE JANDARMI JUDEȚEAN „T. V.” GORJ și C. DE P. SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE BUCUREȘTI, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că s-a solicitat judecata în lipsă.

Constatând încheiată cercetarea procesului, instanța a reținut cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 17.06.2014, reclamanții P. I. și Pupăza D. au chemat în judecată pârâții I. Județean de Jandarmi „T. V.” Gorj și C. de P. Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați pârâții la eliberarea unei adeverințe din care să reiasă cuantumul primelor/premierilor ce au fost acordate, drept recompensă, în perioada aferentă duratei cât au fost în serviciul activ, respectiv: (1974- 2006, în cazul reclamantului P. I.), (1977- 2004, în cazul reclamantului Pupăza D.), în baza Ordinelor de Zi, respectiv Dispozițiilor Inspectorului Șef, care nu se regăsesc în statele de plată lunare a drepturilor bănești, cu precizarea că plata acestora s-a făcut pe state separate.

În motivarea acțiunii, reclamanții P. I. si Pupăza D., au arătat că au fost ofițeri activi lucrând până la pensionare în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean „T. V.” Gorj.

Au precizat că după . OUG nr. 1/2011, s-a demarat din oficiu, la nivelul I.J.J „ T. V.” Gorj, acțiunea de eliberare a adeverințelor cu veniturile realizate de fiecare ofițer de jandarmi pensionar, în vederea revizuirii și recalculării pensiilor militare, ocazie cu care în veniturile realizate, nu au fost incluse primele și premiile acordate drept recompensă în perioadele cât am fost în activitate. Premiile s-au acordat în baza unui ordin de zi pe unitate semnat Inspectorul Șef, ordin care era înaintat către Direcția/Serviciul Financiar, care întocmea statele de plată. După primirea banilor, ordinele de zi pe unitate se predau la Direcția/Serviciul Management Resurse Umane, unde lucrători desemnați, menționau în dosarul personal al fiecărei persoane, respectiv Fișa de Recompense și Sancțiuni, suma de bani primită, data primirii și numărul ordinului de zi în baza căruia s-a efectuat premierea.

Au menționat că aceste documente erau clasificate, având termen de păstrare permanent în arhivele unităților M.A.I., așa cum se precizează și în cuprinsul art. 1 din O.U.G. 1/2011, „(1) Pensiile prevăzute la art. 1 Ut. a) si b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu pana la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari. (2) Obligația identificării si transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, in vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publica si siguranța naționala in cadrul cărora beneficiarul si-a desfășurat activitatea. (3) Instituțiile prevăzute la alin. (2) transmit datele necesare revizuirii la casele de pensii sectoriale, cel mai târziu pana la data de 31 octombrie 2011. (4) În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru care, pana cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioara anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie. (5) Evoluția salariului mediu brut/net pe economie si a salariului minim pe economie este prevăzută în anexa nr. 2”.

Obligația identificării și transmiterii caselor de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzută la art. 1 alin. 2 din OUG. nr. 1/2011 revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, în cadrul căreia beneficiarul și-a desfășurat activitate. S. de care acestea nu s-au achitat.

Au solicitat reclamanții restituirea sumelor ce reprezintă contribuția la asigurările sociale pentru primele/premierile acordate fiecărui reclamant, în cursul perioadelor arătate mai sus. Trebuie avut în vedere că din aceste sume au fost calculate și virate la bugetul de stat, toate contribuțiile legale, prevăzut de legea în vigoare la acea dată, prin urmare, solicitând instanței să pronunțe și o hotărâre prin care să fie vizate și aceste sume, la zi, sume ce le-au fost reținute, nelegal, începând cu momentul publicării OUG nr. 1/2011 în Monitorul Oficial, iar nu în ultimul rând, pârâtele să fie obligate și la plata cheltuielilor de judecată constituind în onorariu de avocat, înțelegând să atașeze chitanțele aferente acestora.

În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 18 din O.U.G. nr. 1/2011 cu anexa 3 a acesteia, art. 8 lit. c din anexa 3 ce prevede la art. 8 (1) Veniturile brute/nete, după caz, realizate lunar, utilizate la calculul punctajului lunar cuprind drepturile salariale și cele asimilate acestora, încasate de beneficiari conform legislației în vigoare la data acordări lor, respectiv: (....) c) primele/premiile din cursul anului si cele anuale, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată; art. 194 C.proc.civ., Legea 119/2010, Legea nr. 554/2004 - art. 8 alin. (1).

S-a anexat la acțiune împuternicire avocațială, în original, a domnului av. dr. O. C. și delegație de substituirea doamnei av. V. C. - avocat titular acțiune, copii ale prezentei acțiuni, câte un exemplar pentru fiecare pârâtă, și unul pentru instanță; chitanță de plată a taxei judiciare de timbru, în cuantum de 50 lei, aferente fiecărui reclamant; practică judiciară, constând în copii conforme cu originalul a sentinței civile 3003/26.06.2013 a Tribunalului B.; sentința civilă 510/05.03.2012 a Tribunalului Dâmbovița; decizia 2615/14.05.2012 a Curții de Apel Suceava, câte una pentru fiecare pârâtă, plus un exemplar pentru instant; copii conforme cu originalul de pe Deciziile nr._ (aferente O.U.G. nr. 1/2011, Legii 119/2010, Legii 164/2001) - în cazul reclamantului P. I.; copie conformă cu originalul de pe decizia_/9.10.2013; în cazul reclamantului Pupăza D., toate în atâtea exemplare câți pârâți sunt, plus unul pentru instanță; dovada îndeplinirii procedurii prealabile în cazul celor doi reclamanți, respectiv, răspunsul primit de reclamanți de la pârâta I. de Jandarmi Județean „T. V.” Gorj.

Pârâtul I. de Jandarmi Județean Gorj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanții P. I. și P. D., în contradictoriu cu pârâtele I.J.J. Gorj și C. de P. Sectorială a M.A.I.

În motivare, pârâtul a arătat că față de obiectul cauzei dedus judecății a învederat instanței următoarele excepții:

Excepția lipsei procedurii prealabile.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, „înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept ai său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, in termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".Astfel, legiuitorul a înțeles să stabilească, în sarcina persoanei care se consideră vătămată prin emiterea unui act administrativ, obligația de a formula plângere prealabilă anterior învestirii instanței cu soluționarea cererii de anulare a actului contestat, îndeplinirea întocmai a acestei obligații fiind una dintre condițiile sine qua non ale admisibilității în principiu a acțiunii. „Din interpretarea acestor dispoziții legate, rezultă că sesizarea autorității publice emitente sau a autorității ierarhic superioare este o etapa prealabilă obligatorie sesizării instanței de contencios, reprezentând o cerință pentru sesizarea instanței care se adaugă celorlalte condiții de exercitare a acțiunii, fiind o condiție specială care atunci când nu este îndeplinită în termenul legal, soluția care se impune este respingerea acțiunii cu inadmisibila astfel cum s-a, statuat atât de practica judiciară în materie cât si în doctrină” ( Decizia civilă a Î.C.C.J. nr. 231/18.01.2011).

Mai mult decât atât, potrivit prevederilor imperative ale art. 8 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează obiectul acțiunii judiciare în această materie, „persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale”.

Așadar, persoana vătămată trebuie să formuleze plângerea prealabilă anterior învestirii instanței pentru avea posibilitatea legală de a deduce judecății cererea vizând anularea unui act administrativ.

Aceeași concluzie se desprinde și din prevederile art. 11 alin. 1 lit. a), c) și d) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care statuează că cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual se pot introduce în termen de 6 luni fie de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă, fie de la data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, fie de la data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. 1 lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a plângerii prealabile, neexistând vreo altă prevedere derogatorie de la acest regii juridic, care să permită introducerea unei astfel de cerere de chemare în judecată anterior formulării plângeri prealabile. în același sens dispun și prevederile art. 12 teza a II-a și a III-a din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care statuează obligația reclamantului de a anexa la acțiune copia actului administrativ pe care îl atacă, precum și „orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile”. Mai mult, „este inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ formulată în temeiul Legii nr. 554/2004, pentru care nu s-a efectuat, anterior sesizării instanței, procedura prealabilă prevăzută de art. 7 alin, (1) din aceeași lege, în sensul de a se solicita autorității emitente revocarea în tot sau în parte actului administrativ atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării acestuia „(Decizia civilă Î.C.C.J. nr. 150/18.01.2006). De asemenea, s-a solicitat instanței să se constate faptul că, astfel cum a exemplificat, această materie, jurisprudența instanțelor judecătorești, în mod special a instanței supreme, este unitară constantă, fără a lăsa urme de îndoială asupra problematicii abordate.

În concluzie, pârâtul a solicitat să se rețină că „articolul 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede ca o condiție obligatorie, anterior introducerii acțiunii la instanța de contencios administrativ, parcurgerea procedurii prealabile administrative, urmărindu-se astfel evitarea unor litigii prin posibilitatea pentru emitentul actului de a-l revoca dacă va considera că este nelegal și încă nu a intrat în circuitul civil, iar pentru destinatarul actului de a aprecia, după ce primește răspuns de la autoritatea publică respectivă, dacă se mai impune promovarea unei acțiuni în justiție ( Decizia civilă a Î.C.C.J. nr. 994/15.02.2007).

Cu privire la solicitarea de către reclamanți a unor adeverințe de la pârâta I.J.J. Gorj în cursul lunii aprilie și mai 2014, prin care doreau să le fie comunicate drepturile bănești, inclusiv primele aferente perioadei 1974 - 2006 respectiv 1977- 2004, s-a arătat că li s-a răspuns prin adresele nr._ din 30.05.2014 respectiv nr._ din 28.04.2014, însă acest înscris nu constituie procedură prealabilă, nu intră sub incidența prevederilor legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nefiind un act administrativ.

Această solicitare de eliberare a unor adeverințe constituie o petiție având alt regim juridic, intrând sub incidența prevederilor O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Excepția tardivității acțiunii raportat la tardivitatea plângerii prealabile.

Că, excepția tardivității cererii de chemare în judecată urmează să fie reținută de către instanță, în raport de promovarea cererii de chemare în judecată, având în vedere că în conformitate cu prevederile O.M.A.I. nr. S/45 din 25.02.2011 privind unele termene și măsuri pentru desfășurarea activității de întocmire completare sau eliberare a documentelor doveditoare privind veniturile lunare realizate și a activității de verificare a efectuării revizuirii pensiilor recalculate, normă juridică care a avut aplicabilitate până la data de 31.07.2011, ulterior s-a prelungit până la 31.12.2011.

Având în vedere prevederile aceste norme juridice, reclamanții P. I. și P. D. au adresat petiții în luna aprilie și mai 2014, prin care a solicitat eliberarea unor adeverințe, înscriși care li s-a eliberat de către C. Financiar cu nr._ din 30.05.2014 și_ din 28.04.2014, împrejurare față de care opinia pârâtei I.J.J. Gorj este că termenul de promovare al acțiuni poate fi tardiv.

În temeiul art. 11 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ cu modificările și completările ulterioare, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.

Ținând cont de aceste considerente, în temeiul art. 245-248 Cod procedură civilă, pârâtul a solicitat admiterea excepțiilor, ca fiind absolute și imperative și pe cale de consecință, respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

Ca și temei de fapt, pe fondul cauzei, a învederat următoarele:

Referitor la acțiunea reclamanților P. I. și P. D. a arătat pârâtul faptul că, aceasta nu a respectat prevederile art. 194 Cod procedură civilă în sensul că în cererea de chemare în judecată au fost invocate texte din lege care, în opinia sa sunt cunoscute și de instanța de judecată, această acțiune a având ca temei de drept în anul 2011, prevederile O.M.A.I. nr. S/45 din 25.02.2011 privind unele termene și măsuri pentru desfășurarea activității de întocmire completare sau eliberare a documentelor doveditoare privind veniturile lunare realizate și a activității de verificare a efectuării revizuirii pensiilor recalculate, însă această activitate nu s-a demarat din oficiu, așa cum învederează reprezentantul reclamanților ci ca urmare acestei norme juridice, unde erau prevăzute termene.

În conformitate cu prevederile art. 19 din O.U.G. nr. 1 din 28.01.2011 (*actualizată*) privind stabil unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine public siguranță națională pârâta I.J.J. Gorj a înaintat toată documentația atât pentru reclamanții, cât și pentru persoane către C. de P. Sectorială a Ministerului Afacerilor.

Totodată, a învederat faptul că reclamanții P. I. și P. D. au primit adeverințele solicitate și, pe cale de consecință, cele reținute în sarcina pârâtei I.J.J. Gorj, nu subzistă, aspect ce rezultă din adresele compartimentelor de profil existente la nivelul unității. Cât privește obligarea pârâtei I.J.J. Gorj să elibereze adeverințe reclamanților P. I. și P. D., acestea au fost eliberate conform procedurilor de linie. Din adresa Biroului Resurse Umane nr._ din 16.07.2014, reiese că în dosarele de personal nu a fost consemnat cuantumul primelor/premiilor ele fiind acordate ca recompensă, cuantumul acestora stipulat în statul de plată care este document clasificat. Cât privește perioada în care reclamanții au fost cadre militare active ale unității, nu acea perioadă care este stipulată în cererea de chemare în judecată.

Din adresa Compartimentului Financiar nr._ din 16.07.2014 reiese că celor doi reclamanți li s-a eliberat adeverințele solicitate în urma consultării documentelor din arhivă existente la nivelul unității.

Depunerea de către reprezentanții reclamanților a unor hotărâri judecătorești, nu înseamnă că și în pricina de față este la fel, ele putând fi luate ca o practică judiciară, însă nefiindu-le opozabile aceste sentințe/decizii, de asemenea, rezervându-și dreptul de a completa întâmpinarea în funcție de înscrisurile depus reclamanții cărora le stătea în sarcină să respecte prevederile art. 150, 194 și 249 Cod procedură civilă.

Referitor la cheltuielile de judecată, pârâtul a considerat că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 452 Cod procedură civilă.

Față de aspectele învederate, a solicitat admiterea excepțiilor invocate așa cum au fost formulate și pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 205 și următoarele Cod procedură civilă; O.U.G. nr. 1 din 28 ianuarie 2011 (*actualizată*) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

În probațiune, pârâtul a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, precum și orice alte probe admise de lege, anexând: adresa Compartimentului Financiar nr._ din 16.07.2014; adresa Biroului Resurse Umane nr._ din 16.07.2014.

În conformitate cu art. 411 alin. 2 Cod procedură civilă, pârâtul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.

La termenul de judecată din 26.09.2014, instanța de contencios administrativ a pus în discuție excepția lipsei competenței materiale funcționale a Tribunalului Gorj – Secția de contencios administrativ și fiscal.

Analizând această excepție, instanța a reținut că este întemeiată pentru următoarele considerente:

În fapt reclamanții, care au în prezent calitatea de pensionari, solicită ca pârâții să fie obligați să transmită caselor de pensii sectoriale, situația tuturor veniturilor realizate, pentru a se putea proceda la revizuirea deciziilor de pensionare .

Temeiul de drept al solicitării îl constituie OUG nr. 1/2011 .

S-a constatat că prin Legea nr. 119/2010 art. 1, pensiile militare de genul celor ale reclamanților au fost incluse și subordonate reglementărilor din sistemul public de stat la acea vreme reprezentă de Legea nr. 19/2000, în prezent Legea nr. 263/2010 .

Potrivit art. 153 din Legea nr. 263/2010 „Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel” iar potrivit art. 154 „Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind; […] f) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale; […]” .

Având în vedere actele normative enumerate și față de obiectul cererii de chemare în judecată, instanța de contencios administrativ și fiscal a apreciat că se impune admiterea excepției de necompetență și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea secției de conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Gorj .

Prin sentința nr. 2090/26.09.2014, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Secției conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Gorj .

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr._ și s-a stabilit termen de judecată la data de 17 noiembrie 2014.

Prin adresa nr._/30.10.2014, pârâta C. Sectorială de P. Gorj a înaintat la dosar un punct de vedere cu privire la acțiunea formulată de reclamanții P. I. și Pupăza D. și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că cel care poate fi obligat în raportul juridic dedus judecății este I. Județean de Jandarmi Gorj, unitate cu personalitate juridică, conform disp. art. 6 alin.4 din Legea nr. 550/2004.

Pe fond, s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin.1 din codul de procedură civilă republicat, instanța a analizat excepția de necompetență materială a Tribunalului Gorj – Secția de conflicte de muncă și asigurări sociale, invocată de către reclamanți, prin apărător, reținând următoarele:

Prin acțiunea de față, reclamanții P. I. și Pupăza D. solicită obligarea pârâților I. Județean de Jandarmi „T. V.” Gorj și C. de P. Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la eliberarea unor adeverințe, din care să reiasă cuantumul primelor/premierilor ce au fost acordate, drept recompensă, în perioada aferentă duratei cât au fost în serviciul activ, respectiv 1974- 2006, în cazul reclamantului P. I.) și 1977- 2004, în cazul reclamantului Pupăza D., în baza Ordinelor de Zi, respectiv Dispozițiilor Inspectorului Șef, care nu se regăsesc în statele de plată lunare a drepturilor bănești.

În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile O.U.G. nr. 1/2011, art. 8 alin.1 lit. c și art.18 din anexa 3 la O.U.G. nr. 1/2011, art. 194 Cod procedură civilă, Legea 119/2010, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin.1 și 2 din O.U.G. nr. 1/2011:

„ (1) Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.

(2) Obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea.”

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 8 alin.1 din anexa 3 la O.U.G. nr. 1/2011, veniturile brute/nete, după caz, realizate lunar, utilizate la calculul punctajului lunar cuprind drepturile salariale și cele asimilate acestora, încasate de beneficiari conform legislației în vigoare la data acordării lor, fiind incluse în aceste venituri și primele/premiile din cursul anului și cele anuale, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, conform prevederilor de la lit. c.

La art. 8 din OUG 1/2011 se prevede că: „Ministrul apărării naționale, ministrul administrației și internelor, precum și directorul Serviciului Român de Informații pot emite ordine și/sau instrucțiuni privind modalitățile tehnice de identificare, transmitere și solicitare a actelor și datelor care dovedesc veniturile necesare revizuirii pensiilor.”

Conform dispozițiilor art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004:

„(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.”

La art.2 lit. h din Legea nr.554/2004 se prevede că „nesoluționare în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen”.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin.1 din Legea nr.554/2004, privind obiectul acțiunii judiciare:

„(1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.”

În ceea ce privește instanța competentă, la art. 10 din Legea nr.554/2004 se prevede că:

„(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”

Analizând obiectul cererii de chemare în judecată, prin prisma prevederilor legale mai sus menționate, instanța a reținut că acțiunea de față se circumscrie prevederilor art. 8 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, conform căruia. „(1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.”

Prin urmare, s-a reținut că aparține instanței de contencios administrativ competența de soluționare a acțiunii, motiv pentru care, având în vedere prevederile art. 95 din Codul de procedură civilă, precum și dispozițiile art.136 din Codul de procedură civilă republicat, conform căruia dispozițiile secțiunii privitoare la excepția de necompetență și conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, prin sentința nr. 4192/17.11.2014, s-a admis excepția de necompetență materială invocată de reclamanți, prin apărător, s-a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Secției de C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului Gorj și, în baza prevederilor art.133 pct.2 și 134 din Codul de procedură civilă republicat, s-a constatat ivit conflictul de competență, s-a suspendat din oficiu judecata cauzei și s-a înaintat dosarul Curții de Apel C. - Secția I Civilă, în vederea soluționării conflictului de competență.

La data de 05.01.2015, cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel C., sub nr._ .

Cu privire la conflictul negativ de competență, prin sentința nr. 9/27.01.2015, în baza art. 135 - 136 N.C.P.C., Curtea a constatat următoarele :

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Secției de C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului Gorj, la data de 17.06.2014, reclamanții P. I. și P. D. au chemat în judecată în calitate de pârâți I. Județean de Jandarmi „T. V.” Gorj și C. de P. Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați pârâții la eliberarea unei adeverințe din care să reiasă cuantumul primelor/premierilor ce au fost acordate, drept recompensă, în perioada aferentă duratei cât au fost în serviciul activ, respectiv: (1974- 2006, în cazul reclamantului P. I.), (1977- 2004, în cazul reclamantului Pupăza D.), în baza Ordinelor de Zi, respectiv Dispozițiilor Inspectorului Șef, care nu se regăsesc în statele de plată lunare a drepturilor bănești, cu precizarea că plata acestora s-a făcut pe state separate.

În motivarea acțiunii, reclamanții P. I. și Pupăza D., au arătat că au fost ofițeri activi lucrând până la pensionare în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean „T. V.” Gorj.

Prin urmare, reclamanții au calitatea de pensionari, iar legea pensiilor este actul normativ care stabilește atât regulamentul de eliberare a adeverințelor cât și competența de soluționare a litigiilor, iar prin Legea nr. 119/2010 art. 1, pensiile militare de genul celor ale reclamanților au fost incluse și subordonate reglementărilor din sistemul public de stat la acea vreme reprezentă de Legea nr. 19/2000, în prezent Legea nr. 263/2010.

În considerarea celor expuse, Curtea a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea secției de conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Gorj.

Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr._ .

Analizând actele dosarului, instanța reține:

Având în vedere cele statuate, cu autoritate de lucru judecat, prin sentința nr. 9/27.01.2015, pronunțată de Curtea de Apel C., în soluționarea conflictului negativ de competență, sentință definitivă conform art. 135 alin.4 din Codul de procedură civilă, pentru soluționarea pretențiilor deduse judecății se va face aplicarea dispozițiilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și a Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin H.G. nr. 257/2011.

Cu privire la excepțiile invocate de către pârâtul I. de Jandarmi Județean „T. V.” Gorj, respectiv excepția lipsei procedurii prealabile și excepția de tardivitate, instanța reține că nu sunt incidente în cauză, întrucât aceste excepții au fost întemeiate pe prevederile art.7,8,11,12 din Legea contenciosului administrativ 554/2004 .

În privința eliberării adeverințelor solicitate de reclamanți, Legea nr. 263 /2010 și Normele de aplicare a prevederilor acestei legi nu impun formularea unei plângeri prealabile și nici nu prevăd un termen în acest sens.

Instanța reține că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta C. Sectorială de P. Gorj, întrucât potrivit dispozițiilor art. 1 alin.2 din O.U.G. 1/2011, „obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea”. Prin urmare, va fi respinsă acțiunea față de această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fond, instanța reține că acțiunea reclamanților este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Așa cum rezultă din adresa nr._/16.07/2014, emisă de I.J.J. „T. V.” Gorj, reclamanții P. I. și Pupăza D. au fost cadre active și au lucrat în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean „T. V.” Gorj, respectiv reclamantul P. I. în perioadele 20.08._84, 15.12.1989 – 30.04.2005, iar reclamantul Pupăza D. în perioada 20.08._95), astfel că se încadrează în categoria de asigurați prevăzută la art. 6 alin. 1 lit. c din Legea nr. 263/2010.

În conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 263/2010:

„(1) Pentru perioadele de după 31 martie 2001, declarația nominală de asigurare prevăzută la art. 7 alin. (1) și (2) constituie documentul pe baza căruia se stabilește stagiul de cotizare în sistemul public de pensii și punctajul mediu anual pentru asigurații sistemului public de pensii, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c).

(2) În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), declarația prevăzută la art. 7 alin. (1) și (2) constituie singurul document pe baza căruia se stabilește stagiul de cotizare în sistemul public de pensii și punctajul anual de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) În situațiile în care, pentru perioadele prevăzute la alin. (1) și (2), derularea raporturilor de muncă sau de serviciu nu poate fi dovedită prin declarația nominală de asigurare, în vederea stabilirii stagiului de cotizare și a punctajului anual, pot fi valorificate și alte acte doveditoare, întocmite în condițiile legii.

(4) Obligația prezentării actelor doveditoare prevăzute la alin. (3) revine persoanei în cauză.”

Potrivit prevederilor art. 165 din Legea nr. 263/2010:

„(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:

a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;

b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;

c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.”

La art.127 din H.G. nr. 257/2011 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 se prevede că:

(1) Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15.

(2) Adeverința prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente:

a) denumirea angajatorului;

b) datele de identificare a persoanei;

c) perioada în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia;

d) funcția, meseria sau specialitatea exercitată;

e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;

f) perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.

(3) Adeverințele prevăzute la alin. (2) vor avea număr și dată de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.

(4) În ceea ce privește sporul pentru munca prestată în timpul nopții, adeverințele doveditoare ale acestuia vor fi eliberate cu respectarea modelului prevăzut în anexa nr. 16.

(5) Pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) din lege, pentru perioadele lucrate anterior datei de 1 ianuarie 2011, veniturile brute/nete, după caz, realizate lunar, ce se utilizează la calculul punctajului lunar, cuprind drepturile salariale și cele asimilate acestora, încasate de beneficiari potrivit legislației în vigoare la data acordării lor, respectiv:

a) retribuția tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar, inclusiv indexări, compensații, indemnizații de conducere/comandă, salarii/solde de merit și alte drepturi similare prevăzute de legislația în vigoare la acea dată;

b) sporurile și indemnizațiile acordate în sume fixe sau sub formă de procent din retribuția tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar ori din salariul funcției de bază/salariul funcției îndeplinite/solda de funcție/solda funcției de bază, potrivit legislației în vigoare la acea dată;

c) primele/premiile din cursul anului și cele anuale, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată;

d) sumele reprezentând compensarea concediului de odihnă neefectuat, potrivit legii;

e) sumele cuvenite ca reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia, după data de 1 ianuarie 2008;

f) venitul corespunzător funcției pe care a fost încadrat în țară personalul trimis în străinătate în misiune permanentă sau, după caz, pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, inclusiv pentru perioada efectuării concediului de odihnă/de misiuni în țară;

g) orice alte elemente salariale asimilate celor prevăzute la lit. a) - d), acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată.

(6) Nu sunt considerate venituri de natură salarială sau asimilate salariilor și nu se valorifică la calculul punctajului lunar, în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) din lege, următoarele sume:

a) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer;

b) participarea salariaților la profit, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările și completările ulterioare;

c) compensațiile lunare pentru chirie;

d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;

e) sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

f) indemnizațiile de instalare;

g) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

h) valoarea financiară a normelor de hrană;

i) contravaloarea transportului ocazionat de plecarea în concediul de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă;

j) alocația de stat pentru copii;

k) alte drepturi care, potrivit legislației în vigoare la data acordării, nu reprezentau drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

La art.125 din H.G. nr. 257/2011 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 se prevede că:

„ Angajatorii sau orice alți deținători de arhive sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deținute, în adeverințele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie.”

În speță, reclamanții s-au adresat cu cereri la I. Județean de Jandarmi Județean „T. V.” Gorj, prin care au solicitat să li se elibereze adeverințe din care să rezulte cuantumul primelor/premiilor din cursul anului și cele anuale, însă pârâtul a refuzat să le elibereze adeverințele solicitate, comunicându-le prin adresele nr._/30.05.2014 și_/30.05.2014 că le-au fost eliberate adeverințe în care au fost menționate cumulat toate drepturile bănești, în conformitate cu prevederile H.G. nr.735/2010.

Instanța reține că H.G. nr.735/2010 a fost abrogată prin O.U.G. 1/2011, care la art. 1 alin.1 și 2 prevede că:

Având în vedere dispozițiile legale menționate, instanța reține că pârâtul I. de Jandarmi Județean Gorj are obligația de a elibera fiecărui reclamant adeverință din care să rezulte primele/premiile acordate în perioadele în care aceștia au fost cadre active în cadrul I. J. J. Gorj.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei procedurii prealabile și excepția tardivității acțiunii, invocate de către pârâtul I. de Jandarmi Județean Gorj.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta C. de P. Sectorială a M.A.I.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții P. I., cu C.N.P._, domiciliat în Targu-J., Bulevardul C. B., nr. 47, ., ., județul Gorj și P. D., cu C.N.P._, domiciliat în Târgu-J., Bulevardul E. T., nr. 303, județul Gorj, ambii cu domiciliul procesual ales la „V., O. - Cabinete Grupate”, cu sediul în București, Bulevardul N. B., nr. 21, .-25, sector 1, în contradictoriu cu pârâții I. JUDEȚEAN DE JANDARMI JUDEȚEAN „T. V.” GORJ, cod fiscal_, cu sediul în Targu-J., .. 9 H, județul Gorj și C. DE P. SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 3, sector 4.

Obligă pârâtul I. de Jandarmi Județean Gorj să elibereze fiecărui reclamant adeverință din care să rezulte primele/premiile acordate în perioadele în care aceștia au fost cadre active în cadrul I. J. J. Gorj.

Respinge acțiunea față de pârâta C. Sectorială de P. a M.A.I., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședința publică din 27.04.2015, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

A. B.

Asistent judiciar,

S. C.

Asistent judiciar,

I. R.

Grefier Șef,

G. Ș.

Red. A.B. /6 ex.

27 Mai 2015

← Obligaţie de a face. Sentința nr. 3372/2015. Tribunalul GORJ		Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 2867/2015.... →

Obligaţie de a face. Sentința nr. 2005/2015. Tribunalul GORJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 2005/2015. Tribunalul GORJ