Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 540/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 540/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 02-02-2015 în dosarul nr. 7418/95/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA nr. 540/2015
Ședința publică de la 02 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Asistent judiciar S. C.
Asistent judiciar L. G.
Grefier Șef G. Ș.
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamanta P. E.-C., în contradictoriu cu pârâtului C. NAȚIONAL „T. V.” TG.J., având ca obiect drepturi bănești plata dobânzii legale.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În conformitate cu prevederile art. 131 alin.1 din Codul de procedură civilă, instanța a procedat la verificarea competenței, stabilind că Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale este competentă general, material și teritorial să judece pricina de față, în temeiul dispozițiilor art. 269 alin.1 și 2 din Codul muncii, art. 208, 210 din Legea nr. 62/2011 și art. 95 din Codul de procedură civilă.
În probatoriu, conform dispozițiilor art. 258 raportat la art.255 și 292 din Codul de procedură civilă, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Constatând terminată cercetarea procesului, instanța a reținut cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj la data de 26.09.2014, sub nr._, reclamanta P. E.-C., în contradictoriu cu pârâtului C. NAȚIONAL „T. V.” TG.J., a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la calculul și plata dobânzilor legale pentru drepturile bănești cuvenite conform sentințelor nr.672/25.03.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ și nr.4906/04.10.2012, pronunțata de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, pe ultimii 3 ani anteriori introducerii prezentei cereri de chemare în judecată și până la data plății efective.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentințele de mai sus pârâtul a fost obligat să-i plătească diferențele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr.221/2008 în perioada 01.10._09, respectiv a Legii nr.330/2009, sume actualizate în funcție de rata inflației, la data efectivă a plății .
A precizat reclamanta că, deși sentințele mai sus menționate sunt irevocabile, nici până în prezent nu a beneficiat de plata drepturilor salariale dispuse de instanța de judecată, fiind evident că s-a produs un prejudiciu de necontestat, prin faptul că a fost lipsită de folosul sumelor de bani cuvenite, în plus, față de prejudiciul creat inițial în patrimoniul personal prin plata unor salarii sub nivelul celor reglementate prin Legea nr.221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 și prin Legea nr. 330/2009.
S-a învederat faptul că, în conformitate cu dispozițiile art.166 alin. 4 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată (fost art.161 alin. 4), „întârzierea nejustificata a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.", iar potrivit art.161 (fost art. 156), „salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor". De asemenea, s-a învederat că același act normativ prevedea la art.278 alin. 1 (fost art. 295 alin.1) următoarele: „Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile."
S-a apreciat că și în privința daunelor interese datorate de unitate pentru neplata drepturilor salariale sunt aplicabile dispozițiile legislației civile, respectiv cele ale Codului civil și anume:
Aet.1088 din Codul civil, promulgat la data de 04 decembrie 1864 și pus în aplicare la 1 decembrie 1865, cu modificările și completările ulterioare, prevede: „ La obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele – interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară, de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate.
Aceste daune – interese se cuvin să facă ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo pagubă: nu sunt debite decât în ziua cererii de chemare în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept.”
Noul Cod Civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, cu modificările și completările ulterioare stipulează că:
Art.1530: Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului
pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării)
obligației.
Art. 1531 (1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.
(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care
acesta este lipsit. La stabilirea prejudiciului se ține seama de reducerea unor cheltuieli
sau de evitarea unor pierderi de către creditor ca urmare a neexecutării obligației.
(3) Creditorul are dreptul și la repararea prejudiciului nepatrimonial.
Art. 1535 (1) în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic. Dacă înainte de scadență debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadență. Creditorul are dreptul, în plus, la daune-interese pentru orice prejudiciu suplimentar pe care l-a suferit din cauza neexecutării obligației.
S-a mai învederat instanței incidența în speță a dispozițiilor art. 1 din O.G. 2/2009 și art.2 din Ordonanța Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale in domeniul bancar, potrivit cărora: „În cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea."
S-a arătat că daunele interese constau în dobânda legală, ce curge de drept, fără punerea în întârziere, de la data scadenței drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă - aceasta deoarece obligația legală de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită prin contractul individual de muncă.
A susținut reclamanta că reactualizarea sumelor datorate potrivit indicelui de inflație concomitent cu acordarea dobânzii legale nu conduce la o dublă acoperire a prejudiciului cauzat prin neplata la timp a drepturilor salariale datorate de pârâți, deoarece fiecare din cele două modalități de acoperire a prejudiciului are o finalitate distinctă – daunele interese moratorii(dobânda legală) reprezintă o sancțiune pentru întârzierea la plată a unor obligații, în timp ce reactualizarea cu indicele de inflație nu urmărește dobândirea unor sume în plus, ci aceeași valoare, calculată la momentul plății efective, menită să acopere scăderea puterii de cumpărare a salariatului.
De asemenea, reclamanta a invocat prevederile deciziei nr.2, pronunțată de Î.C.C.J. în dosarul nr.21/2013, în soluționarea recursului în interesul legii.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.194 coroborate cu dispozițiile art.148 alin.1 teza a II-a din Noul Cod de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, art.156 din Codul muncii (161 din Codul muncii republicat ), art. 161 alin.4 din Codul muncii (166 alin.4 din Codul muncii republicat), art. 268 din Codul muncii și art.278 alin. 1 din Codul muncii (art.295 alin.1 din Codul muncii republicat), art. 2 din O.G. 9/2000, art.2 din OG nr. 13/2011, art. 1088 cod civil și art.1530 și urm. Cod civil, art. 1530 și următoarele din Noul Cod Civil.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar, în copie, cartea de identitate, cererea adresată directorului unității de învățământ din 30.11.2010, sentințele nr.672/25.03.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ și nr.4906/04.10.2012, pronunțata de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ .
Deși legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare în cauză.
Analizând actele dosarului, în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța reține căacțiunea formulată de reclamant este întemeiată în parte, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea de față, reclamanta solicită obligarea pârâtului C. Național „T. V.” Târgu-J. la plata dobânzilor legale pentru drepturile bănești cuvenite conform sentințelor nr.672/25.03.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ și nr.4906/04.10.2012, pronunțata de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, pe ultimii 3 ani anteriori introducerii prezentei cereri de chemare în judecată și până la data plății efective, definitive și irevocabile.
Potrivit art.1 din O.U.G. nr.71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
De asemenea și în perioada ulterioară a fost eșalonată plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra compatibilității modalității de eșalonare a plății drepturilor salariale stabilită prin O.U.G. nr.71/2009 cu prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale (decizia din 4 septembrie 2012 în Cauza D. D. D. si alții împotriva României, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 17 octombrie 2012).
Potrivit dispozițiilor art.1082 din vechiul Cod civil, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar conform art.1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.
În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.
Prin urmare, în acord și cu prevederile art.1088 din vechiul Cod civil, reclamantul este îndreptățit la daune interese sub forma dobânzii legale, fără punerea în întârziere a debitorului.
În același sens sunt și prevederile art.1531 din Codul civil din 2009:
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării
(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.
De asemenea, conform art.1535 din Codul civil din 2009, se poate solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.
Prin Decizia nr.2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, si a stabilit că: “În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperita doar pierderea efectiva, în temeiul art.1 alin.(3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului Cât privește existenta unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu se poate reține că Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009 reprezintă un caz fortuit care sa răstoarne prezumția relativa de culpa a debitorului in executarea obligației, întrucât acestui element ii lipsesc doua caracteristici esențiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita așteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art.44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate” si faptul ca măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Astfel, reclamantei i se cuvine acordarea dobânzii legale pentru nerespectarea de către debitor a obligației de plata a drepturilor salariale stabilite prin hotărârile judecătorești. Aceste hotărâri au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar conform art. 289 din Codul muncii, respectiv 274 din Codul muncii republicat, hotărârile pronunțate în fond sunt executorii de drept.
În consecință, va fi obligat pârâtul la plata dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.4906/04.10.2012, pronunțata de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data pronunțării acestei sentințe si până la data plății integrale a sumelor datorate.
Având în vedere că reclamanta a solicitat dobânzile legale doar pe perioada ultimilor 3 ani anteriori introducerii prezentei acțiuni, pârâtul va fi obligat la plata dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.672/25.03.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data de 26.09.2011 și până la data plății integrale a sumelor datorate.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta P. E.-C., având CNP_, cu domiciliul în Tg.J., ., nr. 1, ., ., în contradictoriu cu pârâtului C. NAȚIONAL „T. V.” TG.J., cu sediul în Tg.J., ., județul Gorj.
Obligă pârâtul C. Național „T. V.” Târgu-J. la plata dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.672/25.03.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data de 26.09.2011 și până la data plății integrale a sumelor datorate.
Obligă pârâtul C. Național „T. V.” Târgu-J. la plata dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.4906/04.10.2012, pronunțata de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data pronunțării acestei sentințe si până la data plății integrale a sumelor datorate.
Sentință executorie de drept.
Cu apel în termen de 10 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 02.02.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, A. B. | Asistent judiciar, S. C. | Asistent judiciar, L. G. |
Grefier Șef, G. Ș. | ||
Red. A.B.
4 ex./09 Februarie 2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
