Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2151/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2151/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 2151/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 2151/2015
Ședința publică de la 07 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Asistent judiciar D. C. P.
Asistent judiciar M. Ș.
Grefier L. M. B.
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamanta B. M.- M., în contradictoriu cu pârâtul C. E. „V. M.” TÂRGU-J., având ca obiect drepturi bănești - plata dobânzii legale.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că reclamanta a solicitat judecata în lipsă.
În conformitate cu prevederile art. 131 alin.1 din Codul de procedură civilă, instanța a procedat la verificarea competenței, stabilind că Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale este competentă general, material și teritorial să judece pricina de față, în temeiul dispozițiilor art. 269 alin.1 și 2 din Codul muncii, art. 208, 210 din Legea nr. 62/2011 și art. 95 din codul de procedură civilă republicat.
În probatoriu, conform dispozițiilor art. 258 raportat la art.255 și 292 din Codul de procedură civilă, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar .
Constatând terminată cercetarea procesului, instanța a reținut cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj la data de 17.02.2015, sub nr._, reclamanta B. M.- M. a chemat în judecată pârâtul C. E. „V. M.” TÂRGU-J., solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la calculul și plata dobânzilor legale pentru drepturile bănești cuvenite conform sentințelor nr.5133/14.12.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._/95/2010 și nr.2695/21.04.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, pe ultimii 3 ani anteriori introducerii cererii de chemare în judecată și până la data plății efective.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentințele de mai sus pârâtul a fost obligat să-i plătească diferențele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr.221/2008, în perioada 01.10._09, respectiv a Legii nr.330/2009, sume actualizate în funcție de rata inflației, la data efectivă a plății .
A precizat reclamanta că, deși sentințele mai sus menționate sunt irevocabile, nici până în prezent nu a beneficiat de plata drepturilor salariale dispuse de instanța de judecată, fiind evident că s-a produs un prejudiciu de necontestat, prin faptul că a fost lipsită de folosul sumelor de bani cuvenite, în plus, față de prejudiciul creat inițial în patrimoniul personal prin plata unor salarii sub nivelul celor reglementate prin Legea nr.221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 și prin Legea nr. 330/2009.
S-a învederat faptul că, în conformitate cu dispozițiile art.166 alin. 4 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată (fost art.161 alin. 4), „întârzierea nejustificata a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.", iar potrivit art.161 (fost art. 156), „salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor". De asemenea, s-a învederat că același act normativ prevedea la art.278 alin. 1 (fost art. 295 alin.1) următoarele: „Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile."
S-a apreciat că și în privința daunelor interese datorate de unitate pentru neplata drepturilor salariale sunt aplicabile dispozițiile legislației civile, respectiv cele ale Codului civil și anume:
Art.1088 din Codul civil, promulgat la data de 04 decembrie 1864 și pus în aplicare la 1 decembrie 1865, cu modificările și completările ulterioare, prevede: „ La obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele – interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară, de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate.
Aceste daune – interese se cuvin să facă ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo pagubă: nu sunt debite decât în ziua cererii de chemare în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept.”
Noul Cod Civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, cu modificările și completările ulterioare stipulează că:
Art.1530: Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului
pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării)
obligației.
Art. 1531 (1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.
(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care
acesta este lipsit. La stabilirea prejudiciului se ține seama de reducerea unor cheltuieli
sau de evitarea unor pierderi de către creditor ca urmare a neexecutării obligației.
(3) Creditorul are dreptul și la repararea prejudiciului nepatrimonial.
Art. 1535 (1) în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic. Dacă înainte de scadență debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadență. Creditorul are dreptul, în plus, la daune-interese pentru orice prejudiciu suplimentar pe care l-a suferit din cauza neexecutării obligației.
S-a mai învederat instanței incidența în speță a dispozițiilor art. 1 din O.G. 2/2009 și art.2 din Ordonanța Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale in domeniul bancar, potrivit cărora: „În cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea."
S-a arătat că daunele interese constau în dobânda legală, ce curge de drept, fără punerea în întârziere, de la data scadenței drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă - aceasta deoarece obligația legală de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită prin contractul individual de muncă.
A susținut reclamanta că reactualizarea sumelor datorate potrivit indicelui de inflație concomitent cu acordarea dobânzii legale nu conduce la o dublă acoperire a prejudiciului cauzat prin neplata la timp a drepturilor salariale datorate de pârâți, deoarece fiecare din cele două modalități de acoperire a prejudiciului are o finalitate distinctă – daunele interese moratorii(dobânda legală) reprezintă o sancțiune pentru întârzierea la plată a unor obligații, în timp ce reactualizarea cu indicele de inflație nu urmărește dobândirea unor sume în plus, ci aceeași valoare, calculată la momentul plății efective, menită să acopere scăderea puterii de cumpărare a salariatului.
De asemenea, reclamanta a invocat prevederile deciziei nr.2, pronunțată de Î.C.C.J. în dosarul nr.21/2013, în soluționarea recursului în interesul legii.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.148 alin.1 teza a II-a din Noul Cod de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, art.156 din Codul muncii (161 din Codul muncii republicat ), art. 161 alin.4 din Codul muncii (166 alin.4 din Codul muncii republicat), art. 268 din Codul muncii și art.278 alin. 1 din Codul muncii (art.295 alin.1 din Codul muncii republicat), art. 2 din O.G. 9/2000, art.2 din OG nr. 13/2011, art. 1088 cod civil și art.1530 și urm. Cod civil, art. 1530 și următoarele din Noul Cod Civil.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar, în copie: cartea de identitate, sentințele nr.5133/14.12.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._/95/2010 și nr.2695/21.04.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ .
Deși legal citat, pârâtul nu au formulat întâmpinare în cauză.
Analizând actele dosarului, în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța reține căacțiunea formulată de reclamant este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea de față, reclamanta solicită obligarea pârâtului C. E. „V. M.” Târgu-J. la plata dobânzilor legale pentru drepturile bănești cuvenite conform sentințelor nr.5133/14.12.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._/95/2010 și nr.2695/21.04.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, pe ultimii 3 ani anteriori introducerii prezentei cereri de chemare în judecată și până la data plății efective.
Sentințele menționate mai sus sunt irevocabile.
Din analiza conținutului sentințelor nr.5133/14.12.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._/95/2010 și nr.2695/21.04.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, instanța constată că pârâți în cauză au fost Grupul Școlar Bârsești și Consiliul Local Târgu-J., și nicidecum C. E. „V. M.” Târgu-J., unitate de învățământ chemată în judecată de reclamantă în prezenta cauză în calitate de pârât.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantei și cel care ar fi titularul dreptului (calitate procesuală activă), precum și între persoana pârâtului și cel care se pretinde că este obligat în baza raportului juridic dedus judecății ( calitate procesuală pasivă).
Reclamanta fiind cea care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei chemate în judecată, în calitate de pârât.
În speță reclamanta nu a justificat calitatea procesuală pasivă a persoanei chemată în judecată, respectiv C. E. „V. M.” Târgu-J..
Conform cererii de chemare în judecată, din dosarul de față este chemat în judecată în calitate de pârât în proces, C. E. „V. M.” Târgu-J. și nu Grupul Școlar Bârsești și Consiliul Local Bârsești, unități care au calitatea de pârâte în titlurile executorii depuse la dosar.
Față de această situație, instanța constată că acțiunea de față este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, acțiunea fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta B. M.- M., CNP_, domiciliată în Târgu-J., ., ..3, . județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtul C. E. „V. M.” TÂRGU-J., cu sediul în Târgu-J., ..124, județul Gorj, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depunse la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 07.05.2015 la Tribunalul Gorj.
Președinte, L. T. | Asistent judiciar, D. C. P. | Asistent judiciar, M. Ș. |
Grefier, L. M. B. |
Red.T.L.
Ex.4
13 Mai 2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
