Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 3465/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3465/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 14-09-2015 în dosarul nr. 3465/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentinta Nr. 3465/2015
Ședința publică de la 14 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C.
Asistent judiciar G. N.
Asistent judiciar M. Ș.
Grefier E. L. B.
Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta I. S. L. în contradictoriu cu pârâtul C. T. MOTRU și C. NAȚIONAL G. C. MOTRU având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, lipsă fiind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
Tribunalul constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei in lipsă.
În temeiul art. 223 alin.3 si art..411 alin.1 pct.2 Cod de procedura civilă, lipsa părților legal citate nu împiedică judecarea cauzei, având in vedere cererea scrisă a reclamantei de judecare a cauzei și în lipsa părților.
Fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, instanța procedează la verificarea competenței, potrivit dispozițiilor art. 131 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, și apreciază că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, în temeiul dispozițiilor art. 269 alin.1 și 2 din Codul muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011.
În temeiul art.258 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art.255 alin.1 Cod procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți, considerând-o admisibilă și concludentă pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat si probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul părții prezente.
Reclamanta I. S. L. a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Gorj sub nr._ reclamanta I. S. L. a chemat în judecată pârâtul C. T. MOTRU și C. NAȚIONAL G. C. MOTRU pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la calculul și plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate prin neaplicarea Legii nr.221/2008, cuvenite pe perioada 2008-2009 și obligarea pârâtei la încadrarea, calculul și plata drepturilor salariale rezultate din neaplicarea Legii nr.330/2009 reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2008, pentru perioada 01.01._11, sume ce vor fi actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății.
In motivarea cererii s-a arătat ca potrivit OG nr. 15/2008, coeficienții de multiplicare prevăzuți pentru funcțiile didactice de predare cu gradul didactic II definitiv debutant cele cu studii de nivel liceal fără pregătire de specialitate si pentru funcțiile didactice auxiliare sunt majorați cu 10% începând cu 01.01.2008 fata de nivelul din 31.12.2007 iar pentru funcțiile didactice prevăzute in anexele nr. 1.2, 2 si 3 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 va fi :intre 01.01- 31.03.2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 259,593 lei; 01.04- 30.09.2008 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 275, 168 lei respectiv o creștere de 6 % ; 01.10- 31.12.2008 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 291, 678 lei respectiv o creștere cu încă 6% .
Aceasta ordonanța a fost aprobata cu modificări prin Legea nr. 221/27.10.2008 principala modificare constând in majorarea coeficientului de multiplicare 1,000 pentru personalul didactic si didactic auxiliar la 400 lei pentru perioada 01.10- 31.12.2009 si care reprezintă valoarea de referința pentru creșterile salariale ulterioare.
Deși Legea nr. 221/2008 prevede creșterea salariilor personalului didactic si didactic auxiliar începând cu 01 octombrie pârâtul nu au procedat la calculul si plata drepturilor salariale potrivit prevederilor acestei legi.
S-a mai arătat ca OUG nr. 136/2008 privind stabilirea unor masuri pentru salarizarea personalului din învățământ in anul 2008, modifica unele masuri ale OG 15/2008 așa cum a fost aprobata prin Legea 221/2008 reducând majorările stabilite de Parlament.
Ca, prin Decizia nr.1221/12.11.2008 Curtea Constituțională s-a pronunțat in sensul constatării OG 136/2008 ca fiind neconstituțională .Mai mult decât atât, Curtea Constituțională prin decizia nr. 843 din 02.06.2009 a admis excepția de neconstituționalitate si a constatat ca disp. art. 1 pct.2 si 3 din OUG 151/2008 pentru modificarea si completarea OG 15/2008, sunt neconstituționale.
Ca, neplata salariului stabilit prin lege potrivit art. 157 al. 2 din Codul Muncii constituie o încălcare a contractului de munca intervenit intre angajator si salariat in timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu ori in legătura cu serviciul .
S-a mai arătat ca in ceea ce privește prejudiciul suferit de către reclamantă, în practica CEDO cu privire la aplicarea disp. art. 4 din Convenție s-a stabilit ca reparația trebuie sa fie echitabilă si sa acopere daunele materiale suferite ca urmare a ingerinței produse .
A fost modificată OUG nr.15/2008 aprobată prin Legea nr.221/2008, în sensul că coeficientul de multiplicare pentru perioada 01.10.2008 – 31.12.2008 este de 299,933 lei și nu 400 lei, cum pretind reclamanții prin acțiune.
Potrivit dispozițiilor art.167al.13 din Legea învățământului nr. 84/1995:”Finanțarea de baza și finanțarea complementara a unităților de învățământ se fac pe baza de contract întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar încheiat intre directorul unității de învățământ si primarul localității in a cărei raza teritoriala se afla unitatea de învățământ .”
In conformitate cu disp. art. XIII al. 1 din OUG nr. 32/2001: “Începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea,” iar potrivit art. 167 al. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995 :”Ministerul Educației Naționale, prin inspectoratele școlare, asigura, cu sprijinul material al consiliilor locale, administrarea și funcționarea tuturor unităților din învățământul preuniversitar de stat.”
In același sens sunt si dispozițiile art. 1 din HG nr. 538 /2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat:” Începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale in a căror raza acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat.”
In conformitate cu art. 36 al. 4 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 coroborat cu art. 16 din HG 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, instituțiile cu rol in stabilirea calculul aprobarea si plata drepturilor salariale pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt unitatea de învățământ, primarul si consiliul local. Astfel unitatea de învățământ elaborează proiectul de buget al unității pe care îl înaintează autorității administrației publice locale in faza de fundamentare a proiectului bugetului local, buget din care va face parte ca si capitol distinct bugetul unităților de învățământ.
În dovedire a depus la dosarul cauzei în copie cartea de identitate, adeverința nr.812/13.02.2015, carnetul de muncă.
Deși legal citați pârâtul nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele dosarului, în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța reține ca acțiunea este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Reclamanta angajat a pârâtelor, așa cum rezultă din copia carnetului de muncă și din adeverința înaintate la dosar.
Dreptul a cărui realizare se solicita pe calea acțiunii in justiție izvorăște din lege respectiv din OG nr. 15/2008 aprobata cu modificări prin Legea nr. 221/2008 publicata in M.OF. Partea I la data de 28.10.2010.
Deși prin legea menționată s-a dispus creșterea salariilor personalului didactic si didactic auxiliar începând cu 01.10.2008, pârâtul nu au procedat la calculul si plata drepturilor salariale, intervenind numeroase ordonanțe de urgenta, acte ale Guvernului, prin aplicarea cărora s-a ajuns la neacordarea efectiva a creșterilor salariale in învățământ .
Astfel, au fost edictate: OUG nr. 136/2008, OUG nr.151/2008, OUG nr. 1/2009, ordonanțe care ulterior au fost supuse controlului pe calea contenciosului constituțional ,dispozițiile acestora fiind declarate neconstituționale prin Decizia nr. 1221/2008, Decizia nr. 842/2009 si respectiv Decizia nr. 989/2009, hotărâri pronunțate de Curtea Constituționala.
Încălcarea drepturilor fundamentale reclama in mod necesar constatarea vătămării aduse persoanelor in cauza si repararea prejudiciului prin înlăturarea aplicării fata de acestea a acelor dispoziții ce contravin Constituției.
OG nr. 15/2008 a fost supusa modificării prin OUG nr. 41/2009 aprobata prin Legea nr. 300/2009, act normativ care nu a fost declarat neconstituțional pana la momentul pronunțării, astfel încât este de imediata aplicare.
Prin OG nr.41/2009 s-a modificat OG nr. 15/2008 in sensul ca pentru perioada 01.05- 31.12.2009 coeficienții de multiplicare si valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuți pentru toate funcțiile didactice si didactice auxiliare in anexele nr. 1.1a, 1.2a, 2a, 3a.
Principiul supremației legii este un principiu fundamental, constituțional iar pârâtul nerespectând actele normative care generează creșteri salariale, ignora acest principiu.
Curtea Constituționala pronunțându-se in sensul constatării neconstituționale a dispozițiilor legale ce au dus la neaplicarea OG 15/2008, era obligatoriu ca acest act normativ sa fie aplicat imediat si sa fie recalculate drepturile salariale conform OG nr. 15/2008 dar ținând cont si de modificările aduse prin OG nr. 41/2009 aprobata prin Legea 300/2009.
Instanța constată că în speța de față sunt incidente prevederile art.171 din Codul muncii unde se prevede că „actiunea cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
De asemenea, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune și cum dreptul reclamantei s-a născut în anul 2010, iar solicitarea s-a făcut la data de 15.05.2015, instanța constată prescris dreptul material la acțiune și pentru aceste considerente, urmează să respingă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată din oficiu, de către instanță.
Respinge cererea formulată de către reclamanta I. S. L. CNP_, cu domiciliul în Motru, .,nr.6, ., ., în contradictoriu cu pârâtul C. T. MOTRU și C. NAȚIONAL G. C. MOTRU ambele cu sediul în Motru, județul Gorj.
ca fiind prescris dreptul material la acțiune.
Cu apel în 10 zile de la comunicare care se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică de la 14 septembrie 2015 la Tribunalul Gorj.
Președinte, D. C. | Asistent judiciar, G. N. | Asistent judiciar, M. Ș. |
Grefier, E. L. B. |
M.Ș. 22 Septembrie 2015/EX.4
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 1084/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
