Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 4196/2015. Tribunalul GORJ

Sentința nr. 4196/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 22-10-2015 în dosarul nr. 4196/2015

Dosar nr._

Cod operator 2443/2442

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința Nr. 4196/2015

Ședința publică de la 22 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE S. V. U.

Asistent judiciar E. B.

Asistent judiciar C. R.

Grefier L. C.

Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamantul M. C.- I. in contradictoriu cu pârâta . Motru, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat că la dosarul cauzei au fost depuse de către pârâtă, prin serviciul registratură, adresa 1530/07.10.2015, decizia nr.1017/15.05.2015, contract individual de muncă, foi colective de prezență și ștate de salarii, somația nr._ din 30.09.2015, precum și decizia de instituire a măsurilor asiguratorii emisă la data de 04.03.2015.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat si probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, instanța a acordat cuvântul pe fond.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, precizând că nu solicită cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

Prin cererea formulată la data de 06.05.2015 și înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale Gorj sub nr._, reclamantul M. C.- I. a chemat în judecată pârâta . solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale nete restante din perioada 01.02._15, în sumă totală de 9096 lei, reprezentând salariile pentru lunile februarie, martie și aprilie 2015, plus dobânzile legale până la data efectuării plății, conform art.159 din Codul Muncii; plata contribuțiilor datorate atât de către angajator cât și de salariat potrivit art. 296 alin.3 din Legea 571/2003 pentru perioada 01.01._15, care trebuie virate la bugetul de stat; plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces în baza art. 453 din Codul de procedură civilă.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost angajat în cadrul societății pârâte, in funcția de Director Executiv conform contractului individual de muncă nr._/M/12.12.2008, de la data de 11.12.2008 și până la data de 27.04.2015 când a solicitat incetarea raporturilor de muncă, in baza art.81 alin.8 din Codul Muncii.

A susținut reclamantul că până în prezent pârâta nu i-a achitat drepturile salariale aferente lunilor februarie, martie și aprilie 2015, iar plata trebuia să se facă prin alimentare card, așa cum s-a procedat în perioada anterioară, cardul fiind făcut la cererea pârâtei, având destinația specială pentru virament salarii.

Având în vedere aceste considerente, precum și probele ce se vor administra în cauză, reclamantul a solicitat admiterea cererii, în sensul de a fi obligată pârâta să-i achite drepturile salariale ce i se cuvin aferente lunilor februarie, martie și aprilie 2015 în sumă totală de 9096 lei, actualizată la data plății efective.

În dovedirea cererii, reclamantul intelege a se folosi de proba cu înscrisuri și, in dacă este utilă soluționării cauzei, proba cu expertiza contabilă, depunând la dosar, cartea de identitate, contractul individual de muncă nr._/M/12.12.2008, actul adițional nr.1747/26.09.2014, extras Revisal/ Raport per salariat, cererea reclamantului nr.896 din27.04.2015 de încetare a contractului individual de muncă.

În drept, reclamantul a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 268 și art.272 Codul Muncii republicat.

Legal citată, pârâta . Motru a formulat întâmpinare în cauză, prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că reclamantul a avut calitatea de salariat al S.C. M. S.A., actualmente M. S.R.L., in baza contractului individual de muncă înregistrat sub nr._/M/12.12.2008, solicitând la data de 27.04.2015 încetarea contractului individual de muncă in baza art.81 alin.8 Codul muncii.

Menționează că până la data mai sus arătată, reclamantul a avut calitatea de director executiv al societății, cunoscând fără nicio îndoială situația societății angajatoare din ultimele șase luni, anterior solicitării sale de încetare a contractului individual de muncă, perioadă ce include și intervalul pentru care solicită drepturile salariale, astfel, opinează pârâta că, cu rea-credință, afirmă că ,,pârâta refuză să achite drepturile salariale,,.

A susținut că societatea a fost în imposibilitate de a-și continua activitatea datorită demersurilor inițiate și desfășurate începând cu luna noiembrie 2014 și până în prezent de către organele de cercetare penală, împreună cu reprezentanții ANAF - Direcția Generală Antifraudă - Direcția Regională Antifraudă Tg-J. nr.4. Că începând cu data de 27.11.2014, documentele societății (financiar contabile, contracte comerciale, acte resurse umane) au fost ridicate, conform procesului-verbal de ridicare documente întocmit la data de 27.11.2014, iar ulterior acestei date, în urma controalelor desfășurate, ANAF - Direcția Generală Antifraudă - Direcția Regionala Antifraudă Tg J. nr. 4 a emis decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. AFGJ 1935/04.03.2015 și s-a instituit sechestru asiguratoriu asupra bunurilor și poprire asiguratorie asupra creanțelor de încasat de la clienți (terți popriți), precum și asupra sumelor din conturile curente ale contribuabilului.

De asemenea, s-a arătat că, potrivit deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. AFGJ 1935/04.03.2015, au fost blocate conturile bancare ale societății, iar sumele datorate de către diverși clienți ai societății, respectiv creanțele de încasat, au devenit sume urmăribile, starea aceasta subzistând și la momentul de față.

A mai învederat pârâta că această situație a dus la blocarea efectiva a activității societății, în felul acesta societatea fiind în imposibilitatea de a-și onora obligațiile contractuale asumate prin contractele de prestări servicii, fiind inaptă de a produce, prin punerea sub sechestru a gestiunilor, a materiilor prime necesare desfășurării corespunzătoare a activității și, pe cale de consecință, societatea aflându-se în imposibilitatea de a asigura drepturile salariale ale angajaților.

În condițiile expuse, societatea a fost nevoită să inițieze și să finalizeze procedura concedierii colective, conform art. 65 - 66 din Codul Muncii.

Pentru deblocarea acestei situații, societatea a întreprins demersurile necesare, respectiv exercitarea și formularea unei contestații la executare ocazie cu care a fost solicitată și suspendarea tuturor actelor și măsurilor întreprinse de către instituțiile statului, inclusiv încetarea indisponibilității sumelor existente sau viitoare din conturile curente ale contribuabilului ., astfel încât, în funcție de disponibilitățile financiare să achite cu precădere, cel puțin în parte, drepturile salariale.

Pârâta a menționat că, până la apariția acestei stări de fapt, societatea a acordat drepturile salariale aferente încadrării reclamantului stabilite potrivit contractului individual de muncă.

In ceea ce privește plata contribuțiilor datorate de către angajator, cat și de salariat, pârâta a învederat că aceste contribuții au fost calculate de către ANAF - DGRFP C. - AJFP Gorj și au fost evidențiate în titlurile executorii emise, atașate la întâmpinare, reprezentând obligații de plată datorate de către contribuabilul M. S.R.L. către bugetul consolidat al statului.

A apreciat pârâta că nu poate fi reținută reaua credință a societății în raport cu salariații societății, în vederea acordării drepturilor salariate, drept pentru care, într-o teză principală, a solicitat respingerea acțiunii, iar într-o teză subsidiară, respingerea capătului de cerere privind obligarea la plata dobânzilor legale aferente sumei de 9096 lei, solicitată cu titlu de drepturi salariale pentru perioada 01.02._15 și a contribuțiilor datorate de către angajator cât și de salariat pentru perioada 01.01._15.

În drept, pârâta a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.

In susținere, a depus la dosar un set de inscrisuri, respectiv: decizia de instituire a măsurilor asiguratorii emisă la data de 04.03.2015, Situație cu plata parțială pentru salariații pârâtei aferentă lunii februarie 2015, somația înregistrată sub nr._ din 27.02.2015, somație nr.18/_ /_, somație nr.18/_ /_.

Reclamantul M. C. - I. a formulat răspuns la întâmpinare prin care solicită respingerea apărărilor formulate și a argumentelor invocate, pe cale de consecință admiterea cererii de chemare in judecată și pentru cele ce se succed.

Cu privire la mențiunea pârâtei privind faptul că de la data de 27.04.2014 societatea s-a aflat in imposibilitatea de a asigura drepturile salariale ale angajaților ca urmare a faptului organele de cercetare penală împreună cu reprezentanții ANAF –Direcția Generală Antifraudă -Direcția Regională Antifraudă Tg-J. nr.4 au ridicat documentele societății, invederează reclamantul că aceste susțineri nu sunt reale motivat de faptul că drepturile salariale ale angajaților societății nu au fost afectate in niciun fel de aceste demersuri și au fost onorate inclusiv in luna februarie 2015, dată de la care a intrat in concediu medical din cauza unor probleme grave de sănătate. Practic, aceste probleme au condus la imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile ce țineau de calitatea sa, respectiv director executiv al societății.

In dovedire, precizează că sunt concludente extrasele de cont anexate din care reiese faptul că angajații și-au primit drepturile salariale aferente lunilor noiembrie, decembrie 2014,precum și ianuarie, inclusiv februarie 2015.

Totodată, anexează certificatele de concediu medical și scrisoarea medicală in care este precizată afecțiunea de care a suferit, precum și perioada in care a fost in imposibilitate de a-și exercita atribuțiunile de serviciu.

Precizează reclamantul că din data de 24 februarie și până la încetarea contractului individual de muncă prin demisie, in baza disp. Codului muncii-art.81 alin.8, nu a întreprins nicio activitate, neavând cunoștință de motivele pentru care nu au mai fost achitate salariile personalului. Că in calitate de director executiv, nu era ordonator de plăți și nu dispunea de semnătură autorizată in acest sens.

Față de cele iterate, solicită admiterea acțiunii, pe cale de consecință obligarea pârâtei la achitarea drepturilor salariale cuvenite, precum și a dobânzii aferente soldului.

A depus la dosarul cauzei o . înscrisuri, filele 26-39 respectiv: certificatele de concediu medical, cererea nr. 431/19.02.2015 de efectuare a concediului de odihnă aferent anului 2014-2015, Bilet de ieșire din spital/Scrisoare medicală, extrase de cont.

La data de 16.10.2015, pârâta .. a răspuns solicitării instanței, depunând la dosar adresa nr.1530/07.10.2015, însoțită de înscrisurile solicitate, respectiv decizia nr.1017 din data de 15.05.2015, contractul individual de muncă al reclamantului, state de plată și foi de pontaj întocmite pentru reclamantul M. C.-I. pentru perioada februarie –aprilie, tabel privind plata parțială a salariilor, privind luna februarie 2015, somația nr._ din 30.09.2015 emisă de către ANAF - DGRFP C. - AJFP Gorj, în dosarul de executare nr. 4145, decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. AFGJ 1935/04.03.2015

Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând cererea reclamantului, raportat la probatoriul administrat și dispozițiile legale aplicabile în cauză, instanța constată și reține următoarele:

Reclamantul M. C.- I. a fost angajat in cadrul societății pârâte, respectiv ..(forma juridică anterioară S.C. M. S.A.), in funcția de director executiv, in baza contractului individual de muncă înregistrat sub. nr._/M/12.12.2008 adiționat, iar prin decizia nr.1017/15.05.2015 s-a dispus încetarea contractului individual de muncă, începând cu data de 04.05.2015, in temeiul art. 81 alin.8 Codul muncii.

În fapt, prin cererea ce face obiectul prezentei cauze, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale nete restante, aferente perioadei 01.02.2015 – 30.04.2015, reprezentând salariile pe lunile februarie, martie, aprilie 2015, precum dobânzile legale până la data efectuării plății. În conformitate cu prevederile art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii republicat, angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă.

Potrivit art. 159 alin.1 și 2 din Codul muncii republicat:

„(1) Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.

(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.”

Așa cum rezultă din prevederile art.160 din Codul muncii republicat, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile sporurile, precum și alte adaosuri, iar la art.161 se prevede că salariile se plătesc împotriva oricăror alte obligații ale angajatorilor.

În conformitate cu prevederile art. 166 din Codul muncii republicat:

(1)”Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.

(2) Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar.

(3) Plata în natură a unei părți din salariu, în condițiile stabilite la art. 165, este posibilă numai dacă este prevăzută expres în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă.

(4) Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.”

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 40 alin.2 lit. f din Codul muncii republicat, angajatorul are obligația de a plăti toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii.

În conflictele de muncă sarcina probei incumbă angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare, conform celor stipulate de art.272 din Codul muncii republicat.

La art. 168 alin. 1 din Codul muncii republicat se prevede că plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte acte justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.

În speță, reclamantul a desfășurat activitate în cadrul societății pârâte conform statelor de salarii și foilor colective de prezență, până la data de 04.05.2015 când, prin decizia nr.1017/15.05.2015, s-a dispus încetarea contractului individual de muncă.

Pârâta .., nu a achitat reclamantului drepturile salariale aferente perioadei solicitate prin cererea de chemare in judecată, respectiv 01.02.2015 – 30.04.2015, (conform ștatelor de salarii pe lunile februarie – aprilie 2015), cu excepția lunii februarie 2015 pentru care a achitat reclamantului doar suma de 120 lei din totalul drepturilor salariale cuvenite pentru această lună (conform actelor depuse la dosar de pârâtă, respectiv Situația cu plata parțială pentru salariații S.C. M..S. A. aferentă lunii februarie 2015-fille 19 și 53), pentru celelalte obligații nefiind depusă nicio dovadă din care să rezulte plata.

Ori, plata salariului se dovedește conform art.168 din Legea nr.53/2003, prin semnarea ștatelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit, documente care se păstrează și se arhivează de către angajator și care nu au fost furnizate instanței de către societatea pârâtă.

De altfel, pârâta, prin întâmpinarea formulată a recunoscut pretențiile reclamantului, solicitând însă respingerea acțiunii pe motiv că a fost în imposibilitatea achitării drepturilor salariale datorită demersurilor inițiate și desfășurate începând cu luna noiembrie 2014 și până în prezent de către organele de cercetare penală împreună cu reprezentanții ANAF - Direcția Generală Antifraudă - Direcția Regională Antifraudă Tg-J. nr.4, apărare care nu poate fi reținută de instanță.

Instanța reține că situația economică și financiară în care se află societatea pârâtă, ca urmare a măsurilor asiguratorii instituite de către ANAF - DGRFP C. - AJFP Gorj nu o exonerează de plata drepturilor salariale, întrucât reclamantul nu are nicio culpă și în perioada în litigiu a prestat muncă în folosul societății în temeiul contractului individual de muncă, astfel că este îndreptățit la plata drepturilor salariale pentru munca prestată.

Măsurile dispuse de către organele de control au intervenit ca urmare a neregulilor constatate la nivelul societății pârâte, astfel încât reaua credință a acesteia este evidentă, astfel că foștii angajați ai societății nu pot fi privați de plata drepturilor salariale pentru munca prestată.

Astfel, reclamantului i se cuvin drepturi bănești restante, în cuantum de 8976 lei, reprezentând drepturi bănești restante pentru perioada 01.02.2015 – 30.04.2015, mai puțin suma de 120 lei pe care pârâta a achitat-o reclamantului, conform înscrisurilor depuse la dosar.

De asemenea, în raport de prevederile art.166 alin.4 din Codul muncii republicat, potrivit cărora „întârzierea nejustificata a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului” și prevederile art. 1535 alin.1 din Codul civil, potrivit cărora, „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu”, pârâta va fi obligată să plătească reclamantului dobânda legală aferentă sumelor respective, la data achitării efective.

Față de considerentele de fapt și de drept expuse, instanța constată că cererea reclamantului este întemeiată astfel încât o va admite in parte, pe cale de consecință urmează să oblige pârâta să plătească reclamantului suma de 8976 lei reprezentând drepturi salariale restante pentru perioada 01.02._15, precum și dobânda legală cuvenită pentru drepturile bănești mai susmenționate, la data plății efective.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite in parte acțiunea formulată de reclamantul M. C. - I., CNP_, cu domiciliul în Municipiul Motru, ., nr.1, ., ., județul Gorj în contradictoriu cu pârâta .., cu sediul în municipiul Motru, . bis, județul Gorj, C.U.I. RO_, înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J_ .

Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 8976 lei, reprezentând drepturi salariale nete restante pentru perioada 01.02._15.

Obligă pârâta să plătească reclamantului dobânda legală cuvenită pentru drepturile bănești mai susmenționate, la data plății efective.

Ia act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.

Sentință executorie.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședința publică din 22.10.2015, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

S. V. U.

Asistent judiciar,

E. B.

Asistent judiciar,

C. R.

Grefier,

L. C.

Red. C.R./ex.4/ 12 Noiembrie 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 4196/2015. Tribunalul GORJ