Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 4238/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4238/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 6499/99/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 19 Decembrie 2014
Președinte - I. E. B.
Asistent judiciar - B. M. M.
Asistent judiciar - N. L.
Grefier - N. G.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4238/2014
Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile formulată de U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR IAȘI, în numele și pentru reclamanții A. A., C. L., I. S., S. M., C. R., A. A., U. N., G. E., G. M., C. M., E. P., B. M., S. V., L. E., P. E., M. R., P. E., A. P., A. E. și T. P. în contradictoriu cu pârâta GRĂDINIȚA CU P. PRELUNGIT NR. 18 IAȘI, având ca obiect drepturi bănești DOBÂNZI LEGALE.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Susținerile reprezentantului convențional al USLIP IAȘI au avut loc în ședința publică din data de 10.12.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 17.12.2014, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 19.12.2014, când:
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 15.07.2014 sub nr._ reclamanții A. A., C. L., I. S., S. M., C. R., A. A., U. N., G. E., G. M., C. M., E. P., B. M., S. V., L. E., P. E., M. R., P. E., A. P., A. E. și T. P., prin mandatar U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT au solicitat obligarea pârâtei GRĂDINIȚA CU P. PRELUNGIT NR. 18 la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite conform sentinței civile nr. 323/2010 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul cu nr._, pentru toți reclamanții, cu excepția numiților Armini P., A. E., Topirnac P., respectiv conform sentinței civile nr. 1048 pronunțate de Tribunalul Iași în dosarul nr._ începând cu data nașterii drepturilor bănești cuvenite conform hotărârilor judecătorești invocate și până la data plății efective, pentru reclamanții Armini P., A. E., Topirnac P...
În motivarea cererii a arătat că prin sentința civilă nr. 323/19.02.2010 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._ pârâta a fost obligată la plata diferențelor de drepturi salariale rezultate din neaplicarea Legii 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii 221/2008, în perioada 02.12.2008 – 31.12.2009, actualizate în funcție de rata inflației la data plății efective.
Similar, prin sentința civilă nr. 1048 pronunțată de Tribunalul Iasi în dosarul nr._, pârâta a fost obligată la plata diferențelor de drepturi salariale neacordate membrilor de sindicat, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008 pentru probarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008, în perioada 02 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009, actualizate în funcție de rata inflației, la data efectivă a plății.
Deși sentințele menționate au rămas irevocabile, membrii de sindicat reclamanți nu au încasat încă drepturile salariale dispuse de instanța de judecată, astfel că li s-a produs un prejudiciu de necontestat, constând în lipsa folosinței banilor.
A arătat reprezentantul reclamanților că, prin Decizia nr. 1/17.02.2014 în soluționarea recursului în interesul legii Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că prescripțiile începute anterior datei de 01.10.2011, împlinite ori neîmplinite la aceeași dată, rămân supuse dispozițiilor art. 18 din Decretul-lege nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, că art. 16 din Decretul-lege menționat prevede că produce efect întreruptiv al cursului prescripției extinctive introducerea unei cereri de chemare în judecată, aspect transpus în fapt prin înregistrarea la data de 05.11.2008 la Tribunalul Iași sub nr._ a acțiunii reclamanților privind plata drepturilor bănești aferente perioadei 02.12.2008 – 31.12.2009, ce a fost admisă prin sentința civilă nr. 323/2010 rămasă irevocabilă.
Ca urmare a început să curgă un nou termen de prescripție extinctivă, termen ce a fost întrerupt odată cu . OUG 71/2009.
Reclamanții menționează incidența Deciziei nr. 2/17.02.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii, conform căreia în aplicarea dispozițiilor art. 1082 și art. l088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 in. (I), alin. (2) teza I și art. 1535 alin. (I) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr._, cu modificările și completările ulterioare.
Arată reclamanții că actualizarea creanțelor prev. de art. 1 alin. 3 din OUG 71/2009 nu acoperă repararea integrală a prejudiciului produs, având o natură juridică distinctă de cea a dobânzii reglementate de reclamanți.
În drept, au menționat că sunt aplicabile dispozițiile legislației civile, anume art. 1530, art. 1531, art. 1535 din Codul civil, art. 166 alin. 4, art. 161, art. 278 alin. 1 din Codul muncii, art. 2 din OG 13/2011.
În temeiul dispozițiilor art. 223 alin. 3 din C.proc.civ. au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Deși a fost legal citată, pârâta nu a depus întâmpinare și nici nu a fost reprezentată în instanță.
Examinând materialul probator administrat în cauză, cu observarea dispozițiilor art. 248 alin. 1 din C.proc.civ. conform căruia instanța este ținută a se pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond precum și asupra excepțiilor de fond ce fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea probelor ori cercetarea fondului cauzei instanța reține următoarele:
În fapt, astfel cum rezultă din dispozitivul sentinței civile nr. 323/19.02.2010 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._ reclamanții A. A., C. L., I. S., S. M., C. R., A. A., U. N., G. E., G. M., C. M., E. F., B. M., S. V., L. E., P. E., M. R., P. E. sunt beneficiarii unui drept de creanță în raport cu debitorul pârât Grădinița cu P. Prelungit nr. 25 Iași obiectul fiind plata drepturilor salariale cuvenite în conformitate cu dispozițiile Legii 221/2008, anume a diferenței dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății efective, aferente perioadei 02.12.2008 – 31.12.2009.
Reclamanții Armini P., A. E., T. P. sunt beneficiari ai acelorași drepturi de creanță, titlul executoriu fiind sentința civilă nr. 1048/12.05.2010 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._ rămasă irevocabilă.
1.Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune:
Constată instanța că, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 4 din Codul civil raportat la art. 201 din Legea nr. 71/2011 prescripțiile începute sub legea veche rămân guvernate de dispozițiile legale care le-au instituit
Dobânda penalizatoare pentru întârzierea în executarea unei obligații bănești cu executare succesivă are natura juridică a unei prestații succesive, dreptul la acțiune privind fiecare prestație fiind supus unui termen de prescripție distinct conform prevederilor art. 12 din Decretul-lege nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă.
Conform art. 3 din Decretul nr. 167/1958 termenul prescripției este de 3 ani dacă nu există alte prevederi legale derogatorii, iar conform art. 268 alin. 1 lit. c din Legea 53/2003 cererile formulate în materia conflictelor de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, astfel încât pretențiile afirmate pot fi examinate numai pentru perioada de 3 ani, durata termenului general de prescripție, anterioară momentului la introducerii acțiunii.
Totodată, potrivit art. 171 alin. 1 din Codul muncii, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data când drepturile respective erau datorate.
În ceea ce privește momentul de început al curgerii termenului de prescripție, sunt aplicabile dispozițiile art. 8 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, în conformitate cu care prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea.
Dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. a din Decretul 167/1958 referitoare la întreruperea prescripției prin recunoașterea dreptului, făcută de cel folosul căruia curge prescripția nu pot fi reținute în privința OUG 71/2009, în condițiile în care actul normativ nu echivalează cu o recunoaștere a drepturilor pe care reclamanții le-au solicitat și cu privire la care instanțele judecătorești s-au pronunțat prin admiterea acțiunilor, ci statuează o modalitate de executare a unor sume care urmează a se plăti din bugetul de stat.
Atât timp cât dobânzile moratorii pretinse prin prezentul demers judiciar nu au fost stabilite prin hotărâri judecătorești care să constituie titluri executorii, fără a opera vreo cauză de întrerupere a cursului prescripției extinctive, în condițiile în care debitorii nu au recunoscut niciodată că datorează aceste sume, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. 4 din C.proc.civ. coroborat cu dispozițiile art. 12 din Decretul-lege nr. 167/1958 instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, urmând a respinge cererea reclamanților privind obligarea pârâților la plata dobânzii legale pentru creanțele scadente anterior datei de 15.07.2011 ca efect al împlinirii termenului de 3 ani de prescripție extinctivă.
Asupra fondului.
Tribunalul constată că prezentul litigiu este guvernat de dispozițiile vechiului cod civil de la 1864, care, în cuprinsul art. 1073, prevede dreptul creditorului de a obține îndeplinirea exactă a obligației, iar în caz contrar, dreptul la dezdăunări.
Se reține că prin OUG nr. 71/2009 s-a statuat ca plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, să se realizeze după o procedură de executare eșalonată pe o perioadă inițial cuprinsă între 2010-2012. Prin acte normative ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2010, Legea nr. 230/2011) au fost aduse modificări sub aspectul perioadei și procentelor de plată, urmând ca executarea obligațiilor să fie finalizată în anul 2016.
În cauză își găsesc aplicabilitate și dispozițiile art. 166 alin. 4 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, potrivit cărora întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs angajatului, în condițiile în care cererea de chemare în judecată vizează accesorii ale drepturilor salariale ce alcătuiesc creanțele cuprinse în titlurile executorii.
Din coroborarea normelor cu incidență în cauză, se conchide că drepturile creditorilor la obținerea unei dezdăunări derivate din neexecutarea obligației la timp se referă la beneficiul nerealizat, ca parte componentă a prejudiciului (damnum emergens), care trebuie privită ca o chestiune distinctă de actualizarea cu rata inflației a sumelor datorate inițial.
Reclamanții au dreptul la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești ce le-au fost recunoscute în instanță. Împrejurarea că prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din OUG nr. 71/2009 s-a prevăzut actualizarea acestor sume cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de S. nu reprezintă un impediment legal în acordarea dobânzii legale penalizatoare, cu titlu de daune-interese moratorii, deoarece prin neexecutarea integrală a obligației de plată la data la care sumele erau datorate, adică la momentul când creanțele au devenit certe, lichide și exigibile, s-a produs în patrimoniul creditorilor un prejudiciu care trebuie acoperit integral.
În mod cert, astfel cum pretind reclamanții, actualizarea creanțelor cu rata inflației nu asigură repararea integrală a prejudiciului produs, având o natură juridică diferită de aceea a dobânzii solicitate de reclamantă.
Astfel, actualizarea creanței cu indicele de inflație are drept scop acela de a menține valoarea reală a obligației monetare la data efectuării plății, aceasta se acordă cu titlu compensatoriu (damnum emergens). În schimb, dobânda legală penalizatoare, reprezentând câștigul pe care creditorul l-ar fi obținut din investirea banilor, dacă aceștia ar fi fost plătiți la scadență, se acordă cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere și acoperă beneficiul nerealizat (lucrum cessans).
Așadar, acordarea dobânzii legale, până la data plății integrale a drepturilor stabilite prin titluri executorii, alături de actualizarea cu indicele de inflație nu conduce la o dublă reparare a prejudiciului, ci asigură o reparare integrală a acestuia, în acord cu dispozițiile art. 1084 din Codul civil de la 1864, respectiv art. 1531 din Codul civil din anul 2009.
În fine, se impune a se preciza că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 nu au produs efecte în privința exigibilității creanțelor, în sensul amânării scadenței acestora.
Astfel, creanțele recunoscute în favoarea reclamanților fiind certe, lichide și exigibile, obligația de plată este cu execuție imediată, chiar de la data pronunțării hotărârilor în primă instanță, potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul muncii, republicat (fost art. 289 din același act normativ, anterior republicării). Aceasta înseamnă că plata trebuia făcută la momentul nașterii raportului juridic obligațional, obligația rezultată din aceste titluri executorii nefiind afectată de vreun termen.
Mai mult, prin OUG nr. 71/2009, modificată și completată, nu s-a negat existența și întinderea drepturilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu s-a refuzat punerea acestora în executare, ci s-a stabilit o modalitate de executare eșalonată a obligaților de plată conținute în aceste titluri.
Acest act normativ nu are semnificația exonerării debitorilor de plata daunelor-interese moratorii, întrucât art. 1082 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1530 din Codul civil din anul 2009, consacră principiul răspunderii debitorului pentru executarea cu întârziere, acesta putând fi obligat la despăgubiri, indiferent dacă a acționat cu intenție sau din culpă. Răspunderea sa civilă va fi atrasă ori de câte ori nu se dovedește existența unei cauze străine, exoneratoare de răspundere, reprezentată fie de cazul fortuit, forța majoră, fapta creditorului însuși ori fapta unui terț pentru care debitorul nu este ținut a răspunde. În plus, pentru ca fapta unui terț să producă efectul exonerator, este necesar ca aceasta să aibă caracteristicile forței majore sau ale cazului fortuit.
Eșalonarea plății instituită prin OUG nr. 71/2009, modificată și completată nu este o cauză exoneratoare de răspundere, ci constituie un eveniment pe care debitorii, deși îl puteau prevedea, nu au luat măsuri corespunzătoare, pentru a evita neexecutarea.
Ca atare, în interpretarea dispozițiilor art.1073, art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 și art. 1535 din Codul civil din anul 2009, reclamanta este îndreptățită la acordarea daunelor-interese, sub forma dobânzii legale, pentru executarea cu întârziere a obligațiilor rezultate din titlurile executorii.
Debitor al obligației de plată este partea menționată în titlurile executorii, anume pârâta GRĂDINIȚA CU P. PRELUNGIT NR. 18 IAȘI
În soluționarea prezentei cauze, conform art.517 alin.4 Cod procedură civilă, tribunalul va da eficiență deciziei nr.2/17.02.2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție în dosarul nr.21/2013 prin care s-a admis recursul in interesul legii în sensul că, în aplicarea disp. art.1082 si 1088 C civil (de la 1864), respectiv art. 1531 al. 1, al. 2 teza 1 si art. 1535 al. 1 din Legea nr.287/2009 privind Codul Civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in condițiile art. 1 si art. 2 din OUG 71/2009 aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările si completările ulterioare.
Față de toate argumentele expuse, în baza textelor legale enumerate anterior, având în vedere admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune în privința drepturilor scadente anterior datei de 15.07.2011, tribunalul va admite în parte acțiunea formulată de reclamanți, prin reprezentant.
Dobânda legală se va acorda ținând cont atât de dispozițiile OG nr.9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești în vigoare până la data de 31.08.2011, cât și de cele ale OG nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar în vigoare de la data de 01.09.2011 până la data plății efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune pentru drepturile anterioare datei de 15.07.2011 și, în consecință:
Respinge – ca fiind prescrisă – acțiunea formulată de U. S. Libere din Învățământul Preuniversitar Iași în numele și pentru reclamanții A. A., C. L., I. S., S. M., C. R., A. A., U. N., G. E., G. M., C. M., E. F., B. M., S. V., L. E., P. E., M. R., P. E., Armini P., A. E., T. P. în contradictoriu cu pârâta Grădinița cu P. Prelungit nr. 18 Iași, în ceea ce privește drepturile bănești anterioare datei de 15.07.2011.
Admite în parte acțiunea formulată de U. S. Libere din Învățământul Preuniversitar Iași, cu sediul în Iași, ., jud. Iași, cod fiscal_, în numele și pentru reclamanții A. A., C. L., I. S., S. M., C. R., A. A., U. N., G. E., G. M., C. M., E. F., B. M., S. V., L. E., P. E., M. R., P. E., Armini P., A. E., T. P. în contradictoriu cu pârâta Grădinița cu P. Prelungit nr. 18 Iași, cu sediul în Iași, ., jud. Iași.
Obligă pârâta să plătească reclamantelor Armini P., A. E., T. P. dobânda legală aferentă drepturilor bănești cuvenite conform sentinței civile nr. 1048/12.05.2010, pronunțate de Tribunalului Iași in dosarul nr._, calculată începând cu data de 15.07.2011 și pană la data plății efective.
Obligă pârâta să plătească reclamanților A. A., C. L., I. S., S. M., C. R., A. A., U. N., G. E., G. M., C. M., E. F., B. M., S. V., L. E., P. E., M. R., P. E., dobânda legală aferentă drepturilor bănești cuvenite conform sentinței civile nr. 323/19.02.2010, pronunțate de Tribunalului Iași in dosarul nr._, calculată începând cu data de 15.07.2011 și pană la data plății efective.
Cu drept de apel, ce se va depune la Tribunalul Iași, in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.12.2014.
Președinte, | Asistent judiciar, | Asistent judiciar, | Grefier, |
I. E. B. | cu opinie în sensul prezentei hotărâri, B. M. M. | cu opinie în sensul prezentei hotărâri, N. L. | N. G. |
Red./Tehn. B.I.E.
5 ex./27.01.2015
| ← Conflict de muncă. Sentința nr. 1516/2014. Tribunalul IAŞI | Contestaţie decizie suspendare contract de muncă. Sentința... → |
|---|
