Contestaţie decizie de sancţionare. Sentința nr. 356/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 356/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 356/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 356/2015
Ședința publică de la 03 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L.-D. P.
Asistenți judiciari: G. T.
C. T.
Grefier: A.-I. L.
Pe rol judecarea cauzei litigiu de muncă formulată de contestatorul M. Ș., domiciliat în Tulcea, ., jud. Tulcea, în contradictoriu cu intimatul S. DE AMBULANȚĂ TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat av. I. M. pentru contestator și av. Vizauer L. pentru intimat, în baza împuternicirilor avocațiale depuse la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează părțile, obiectul cauzei și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Instanța, în temeiul art. 131alin. (1) raportat la art. 95 pct. 1 Cod procedură civilă, verificându-și din oficiu competența, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, în cauză fiind incidente dispozițiile Codului Muncii.
Av. I. M., având cuvântul pentru contestator, arată că, deși prin întâmpinarea depusă la dosar a fost invocată excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, în cauză este incidentă excepția lipsei obiectului, având în vedere faptul că, decizia de sancționare a fost revocată după formularea cererii de chemare în judecată. Înțelege să invoce excepția lipsei obiectului.
Instanța acordă părților prezente cuvântul pe excepția lipsei obiectului, invocată de contestator la acest termen, și pe excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, invocată de intimat prin întâmpinarea depusă la dosar, urmând să rețină în pronunțare aceste două excepții.
Av. I. M., având cuvântul pentru contestator, solicită admiterea excepției lipsei obiectului, având în vedere faptul că, decizia de sancționare a fost revocată după formularea cererii de chemare în judecată, în aceeași zi, dar după depunerea acțiunii introductive la instanță. Solicită respingerea excepției lipsei de interes în promovarea acțiunii, pentru că, în situația în care s-ar admite o asemenea excepție, contestatorul ar putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Av. Vizauer L., având cuvântul pentru intimat, lasă la aprecierea instanței cu privire la cele două excepții, însă menționează că, nu înțelege să solicite cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 29 ianuarie 2015 și înregistrată sub nr._, contestatorul M. Ș. a formulat contestație împotriva deciziei de sancționare nr. 199/30.12.2014 emisă de către S. de Ambulanță Tulcea, solicitând anularea acesteia.
În motivarea contestației, s-a arătat că, prin decizia contestată a fost sancționat cu "avertisment” pentru achiziționarea de bunuri și
servicii cu nerespectarea procedurilor prevăzute de OUG nr. 34/2006 și fără întocmirea, în prealabil, de referate de necesitate, reținându-se faptul că a încălcat prevederile OUG nr. 34/2006, ale art.10-2 din ROI, precum și ale art.l7 pct.5 și 7 din R. al SAJ Tulcea.
A susținut contestatorul că, decizia contestată este lovită de nulitate pentru că nu descrie în mod concret fapta pentru care a fost aplicată sancțiunea disciplinară. Astfel că, angajatorul a arătat faptul că, nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu în mod corespunzător, fără însă a se preciza care din obligațiile de serviciu au fost încălcate, care sunt neregulile pentru care a fost necesară aplicarea sancțiunii, menționându-se în manieră generală că nu a respectat procedurile prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006.
A apreciat contestatorul că, în condițiile în care nu a fost realizată cercetarea disciplinară, se impunea descrierea faptei ce constituie abatere disciplinară.
Contestatorul a mai arătat că, intimatul nu a indicat data săvârșirii faptei apreciată ca abatere disciplinară, și nici nu a individualizat dispozițiile încălcate de salariat.
S-a mai susținut, de către contestator, că, angajtorul nu i-a adus la cunoștință, anterior aplicării sancțiunii disciplinare, regulamentul de ordine
interioară, respectiv Regulamentul de Organizare și funcționare al intimatului, astfel încât să i se poată imputa nerespectarea prevederilor cuprinse de aceste regulamente.
Totodată, contestatorul a arătat că, în desfășurarea activității din cadrul intimatului, și-a îndeplinit cu rigurozitate atribuțiile de serviciu, iar în ceea ce privește achiziționarea de bunuri fară întocmirea în prealabil a referatelor de
necesitate, a precizat că aceste referate de necesitate au fost întocmite întotdeauna, astfel că, nu poate fi reținută în sarcina sa abaterea disciplinară pentru care a fost sancționat.
În dovedire, contestatorul a depus la dosar copia deciziei nr. 191/30.12.2014.
În apărare, la data de 13 februarie 2015, intimatul S. de Ambulanță Tulcea a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii și, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea contestației, apreciind decizia de sancționare ca fiind temeinică și legală.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, intimatul a arătat că, decizia a cărei anulare se solicită a fost revocată la data de 29.01.2015, urmare solicitării contestatorului, înregistrată sub nr. 849/29.01.2015.
A mai arătat intimatul că, urmare solicitării contestatorului și a discuțiilor purtate cu managerul Serviciului de Ambulanță Tulcea, în aceeași zi, în termenul legal de contestare, a fost emisă și comunicată Decizia nr. 18/29.01.2015 de revocare a actului sancționator.
Intimatul a susținut că, urmare revocării actului contestat, interesul nu mai era nici justificat și nici actual la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, solicitând respingerea acțiunii în consecință.
În apărare, intimatul a depus la dosarul cauzei: decizia nr. 18/2015; cererea înregistrată sub nr. 849/2015; decizia nr. 191/2014; cererea nr. 7679/2014; decizia nr. 182/2014; dispoziția nr. 83/2014: adresa nr._/2014; decizia nr. 157/2014; contractul de administrare al contestatorului; dispoziția nr. 83/2014; regulamentul de ordine interioară; regulamentul de organizare și funcționare.
La termenul de judecată din data de 03 martie 2015, contestatorul – prin apărător – a invocat excepția lipsei obiectului, având în vedere faptul că, decizia de sancționare a fost revocată după formularea cererii de chemare în judecată.
Examinând contestația în raport de cele două excepții invocate, instanța reține următoarele:
Prin emiterea deciziei nr. 191/30.12.2014, intimatul a dispus sancționarea contestatorului cu „avertisment scris” pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, respectiv achiziționarea de bunuri și servicii cu nerespectarea O.U.G. nr. 34/2006, neîntocmind referate de necesitate în prealabil.
La data de 29.01.2015, intimatul a emis decizia nr. 18/29.01.2015 prin care a revocat decizia nr. 190/30.12.2014 motivat de faptul că fapta nu întrunește toate elementele constitutive ale abaterii disciplinare.
Potrivit art. 33 din codul de procedură civilă interesul de a acționa trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.
Pentru exercitarea acțiunii nu este suficient să fie afirmată existența unui drept actual, ci este nevoie să se justifice și interesul, adică folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare.
Interesul trebuie să fie legitim, adică să nu vină în conflict cu legea, să fie personal, adică folosul practic să vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe adversarul său și să fie născut și actual,în sensul că dacă cel interesat nu ar recurge la acțiune în momentul respectiv s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu.
Potrivit art. 252 alin. 5 din Codul muncii „decizia de sancționare poate fi contestată de salariat la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.”
Așadar, în conformitate cu textul citat, orice sancțiune disciplinară, începând cu avertismentul scris și terminând cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă (concedierea disciplinară) poate fi atacată la instanțele judecătorești.
Ținându-se seama că sancțiunile sunt enumerate de lege în mod gradat, de la cea mai blândă la cea mai severă, la alegerea uneia dintre ele, pentru a corespunde abaterii săvârșite, trebuie să se recurgă la criteriile generale pe care tot legea le prevede, împrejurările în care fapta a fost săvârșită, gradul de vinovăție, consecințele abaterii disciplinare, comportarea generală în serviciu a salariatului, eventualele sancțiuni disciplinare aplicate anterior acestuia.
M. Ș. a contestat decizia de sancționare pentru că a considerat că aceasta este lovită de nulitate.
În situația în care instanța ar fi dispus anularea acesteia, contestatorul ar fi trebuit să nu mai figureze în evidențele intimatului cu o sancțiune disciplinară aplicată.
Dacă M. Ș. nu ar fi contestat decizia de sancționare și ar mai fi săvârșit o altă abatere disciplinară, intimatul ar fi avut în vedere și decizia contestată la o eventuală sancționare.
Instanța mai reține că decizia de revocare a deciziei contestate a fost emisă la data de 29.01.2015, după 30 de zile de la data sancționării.
Este adevărat că decizia de revocare a fost emisă la data de 29.01.2015 care este și data formulării contestației însă, contestatorul nu avea de unde să cunoască faptul că urmează să fie revocată decizia de sancționare și, de asemenea, acesta a formulat contestația în ultima zi în care mai putea să o formuleze, având în vedere că începând de-a doua zi îi expira termenul de contestație.
Față de aceste considerente, având în vedere că acțiunea nu este lipsită de interes, instanța urmează a respinge excepția lipsei de interes, ca nefondată.
Deoarece nu este un act jurisdicțional, decizia de sancționare este revocabilă.
Având în vede că prin decizia nr. 18/29.01.2015 intimatul a revocat decizia contestată, instanța urmează a respinge cererea, ca fiind rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei de interes, ca nefondată.
Respinge cererea formulată de contestatorul M. Ș., domiciliat în municipiul Tulcea, ., jud. Tulcea, în contradictoriu cu intimatul S. DE AMBULANȚĂ TULCEA, cu sediul în municipiul Tulcea, ., județul Tulcea, având ca obiect contestație decizie de sancționare, ca fiind rămasă fără obiect
Pronunțată în ședința publică din data de 03 martie 2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI,
L.-D. P. C. T., G. T.
GREFIER,
A.-I. L.
Redactat asistent jud. C.T./06.03.2015
Tehnoredactat gref. A.I.L/G.R./13.03.2015.
. ex./
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Pretentii. Sentința nr. 368/2015. Tribunalul TULCEA → |
|---|
