Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 458/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 458/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 458/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ
DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 458/2015
Ședința publică de la 19 martie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: L. N.
ASISTENȚI JUDICIARI: G. T.
C. T.
GREFIER: E. L. I.
Pe rol judecarea cauzei-litigiu de muncă, formulată de către S. L. DE ARTĂ TULCEA, cu sediul în Tulcea, .. 166, județul Tulcea în numele membrilor de sindicat, reclamanții: A. P., A. P., B. O., B. M., B. L. C., C. E., G. N., G. M., I. V., I. A. G., M. D. A., O. M., P. ANIȘOARA, S. Ș., T. V., D. F. în contradictoriu cu pârâta ȘCOALA G. M. B., cu sediul în . Tulcea, având ca obiect drepturi bănești – dobânzi legale.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16 martie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL ,
P. cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr._ la data de 30.01.2015, reclamanții A. P., A. P., B. O., B. M., B. L. C., C. E., G. N., G. M., I. V., I. A. G., M. D. A., O. M., P. ANIȘOARA, S. Ș., T. V., D. F., prin S. L. DE ARTĂ TULCEA, au chemat în judecată ȘCOALA G. M. B., județul Tulcea, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferentă drepturilor bănești cuvenite conform sentințelor civile nr. 1779/06.03.2013, nr. 1546/04.05.2011 și nr. 1775/06.03.2013 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarele nr._, nr._, respectiv nr._, de la data introducerii cererii și până la data plății efective.
În motivarea cererii, s-a arătat că, prin sentințele civile nr. 1779/06.03.2013, 1546/04.05.2011 și 1775/06.03.2013 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarele nr._, nr._, respectiv nr._, pârâții din prezenta cauză au fost obligați în esență la plata drepturilor salariale cuvenite și neacordate membrilor de sindicat, reprezentând diferența dintre salariile efectiv încasate și cele cuvenite, aferente perioadei 01.10.2008 – 13.05.2011, actualizate în funcție de rata inflației la data efectivă a plății.
S-a mai arătat că, deși sentințele mai sus menționate sunt irevocabile, nici până la momentul formulării acțiunii membrii de sindicat nu au beneficiat de plata drepturilor salariale dispuse de instanța de judecată, fiind evident că s-a produs un prejudiciu de necontestat membrilor de sindicat, prin faptul că aceștia au fost lipsiți de folosul sumelor de bani dispuse de tribunal, în plus față de prejudiciul creat inițial în patrimoniul acestora prin plata unor salarii sub nivelul celor reglementate prin Legea nr. 330/2009, Legea nr. 284/2010 și Legea nr. 285/2010, prin raportare la Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008.
S-a învederat instanței de judecată faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 166 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată „întârzierea nejustificata a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.”, în condițiile în care, potrivit art. 161, „salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor”. Același act normativ prevede, la art. 278 alin. (1), următoarele: „Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile."
În consecință, au apreciat reclamanții că, și în privința daunelor interese datorate de unitate salariaților pentru neplata drepturilor salariale sunt aplicabile dispozițiile legislației civile, respectiv cele ale art. 1530, art. 1531 alin. (1) și (2) și art. 1535 alin. (1) din Noul cod civil - Legea nr. 287/2009, republicată.
De asemenea, a fost invocată incidența în speță a dispozițiilor art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum si pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale in domeniul bancar, potrivit cărora: „în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.” S-a menționat că Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 a abrogat O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, aprobată prin Legea nr. 356/2002, care stipula că „părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii pentru întârzierea la plata unei obligații bănești - art. 1 - și că „în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală’’.
Au mai susținut reclamanții că, din prevederile legale mai sus invocate rezultă că daunele interese constau în dobânda legală, ce curge de drept, fără punerea în întârziere, de la data scadenței drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă - aceasta deoarece obligația legală de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită prin contractul individual de muncă, în acest sens pronunțându-se deja Tribunalul D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, care, prin sentința nr. 1946/03.05.2012, dosar nr._, a constatat că „dobânda este datorată începând cu data scadenței pentru fiecare dintre salariile lunare, pârâții fiind de drept în întârziere conform art. 1079 (1523 N.C.C.) Cod civil și 161 Codul muncii, astfel că se justifică acordarea dobânzii legale aferente de la data nașterii dreptului până la data plății efective”. În același sens, prin sentința nr. 1515/13.02.2013, Tribunalul D. a reținut că daunele-interese datorate de angajator conform art. 166 alin. (4) din Codul muncii „pot consta în dobânda legală, care reprezintă prețul lipsei de folosință a sumelor stabilite prin titlul executoriu”; În consecință, în raport de dispozițiile art. 1531 din Noul Cod civil, a constatat că dobânda legală „este datorată începând cu data cererii de chemare în judecată, astfel că se justifică acordarea ei de la această dată și până la data plății efective a sumelor stabilite conform sentinței...”.
S-a arătat în continuare că, în mod similar s-a pronunțat și Tribunalul O., care a reținut că „membrii de sindicat, în calitate de creditori, sunt beneficiarii acestor daune-interese - dobânzi legale, pentru neexecutarea obligației de plată a creanțelor, fiind evident prejudiciul pentru beneficiul nerealizat, cu atât mai mult cu cât, potrivit disp.art.3711 Cod procedura civilă, executarea trebuia adusă la îndeplinire de bună voie”, hotărâri pronunțând inclusiv Curtea de Apel București - Secția a Vll-a, prin raportare la dispozițiile art. 1515 alin. (1), art. 1531 și 1535 din Noul Cod Civil, considerate ca având „caracter imperativ și de ordine publică, de la ele neputându-se deroga, fiind de strictă și prioritară aplicare”.
În același sens a fost invocată Decizia nr. 2/17.02.2014, pronunțată în dosarul nr. 21/2013, în care Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat: „în aplicarea dispozițiilor art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. (1), alin. (2) teza I și art. 1535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar (...)”.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 148 și urm., art. 194 și art. 517 alin. (4) din Noul Cod procedură civilă, ale art. 161, art. 166 alin. (4), art. 268 și art. 278 alin. (1) din Codul muncii, ale art. 2 din OG nr. 13/2011, art. 1530, art. 1531 și art. 1535 din Noul Cod civil și art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011.
In temeiul 223 alin. (3) din Codul de procedură civilăs-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În probațiune au fost depuse următoarele înscrisuri: tabel cu membrii de sindicat care au împuternicit S. L. de Artă să-i reprezinte în cauză, împuterniciri din partea membrilor de sindicat în vederea promovării prezentei acțiuni, sentințele civile 1779/06.03.2013, 1546/04.05.2011 și 1775/06.03.2013, practică judiciară, Comunicatul din data de 17 februarie 2014 al Biroului de Informare și Relații Publice al înaltei Curți de Casație și Justiție și Decizia RIL nr. 2/2014.
Pârâta Școala G. M. B. nu a formulat întâmpinare.
Examinând cererea în raport de probele administrate în cauză, instanța constată următoarele:
P. sentința civilă nr. 1546 din 4 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr._, irevocabilă prin nerecurare, a fost obligată pârâta la plata către reclamanții: A. P., B. O., C. E., G. N., G. M., I. V., M. D. A., O. M., P. ANIȘOARA, S. Ș., D. F., a diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, pentru perioada 1 octombrie 2008 – 31 decembrie 2009, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
In ceea ce privește pe reclamanții: A. P., B. M., B. L. C., I. A. G., T. V., aceștia nu se regăsesc în sus-menționata sentință civilă.
P. Sentința civilă nr. 1779 din 6 martie 2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._, irevocabilă prin nerecurare, a fost obligată pârâta la plata către reclamanții: A. P., B. O., C. E., G. N., G. M., I. V., I. A. G., M. D. A., O. M., P. ANIȘOARA, S. Ș., D. F. a sumelor constând în diferența dintre drepturile salariale cuvenite, prin luarea în calcul a coeficientului de multiplicare prevăzut de dispozițiile Legii nr. 221/2008 și drepturile salariale efectiv încasate astfel: în perioada 01.01.2010 – 01.06.2010 și 01.02.2011 – 13.05.2011, pentru reclamanta C. E. și în perioada 01.01.2010 – 13.05.2011, pentru restul reclamanților.
In ceea ce îi privește pe reclamanții: A. P., B. M., B. L.-C. și T. V., aceștia nu se regăsesc în sus-menționata sentință civilă.
P. Sentința civilă nr. 1775 din 6 martie 2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 994/CM din 29.10.2013 a Curții de Apel C., a fost obligată pârâta la plata către reclamanții A. P., B. M., B. L.-C. și T. V. a sumelor constând în diferența dintre drepturile salariale cuvenite prin luarea în calcul a coeficientului de multiplicare prevăzut de dispozițiile Legii nr. 221/2008 și drepturile salariale efectiv încasate astfel: în perioada 18.12.2009 – 01.06.2010, pentru reclamanta B. M., în perioada 01.09.2010 – 13.05.2011, pentru reclamantul T. V. și în perioada 18.12.2009 – 13.-05.2011, pentru reclamanții A. P. și B. L.-C..
In ceea ce îi privește pe reclamanții: A. P., B. O., C. E., G. N., G. M., I. V., I. A. G., M. D.-A., O. M., P. ANIȘOARA, S. Ș. și D. F., aceștia nu se regăsesc în sus-menționata sentință civilă.
Relativ la executarea sentințelor civile definitive și irevocabile legiuitorul a stabilit termene suspensive de executare, prin reglementarea unei proceduri speciale de executare, prevăzută de art. I din O.U.G. nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 18/2010.
„(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009 se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 34 % din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 33 % din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 33 % din valoarea titlului executoriu.
(2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice cerere de executare silită se suspendă de drept”.
La data de 12.12.2011 a intrat în vigoare Legea 230/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar prin care se modifică art. 1 al ordonanței după cum urmează:
„(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 3 decembrie 2012, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10 % din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25 % din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25 % din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35 % din valoarea titlului executoriu”
Titlurile executorii depuse la dosarul cauzei datează din anii 2011 și 2013 și încă nu au fost puse în executare.
În cauză sunt incidente dispozițiile legale sub imperiul cărora au fost pronunțate hotărârile irevocabile, respectiv art. 1082 și art. 1088 Cod Civil anterior conform cărora, art. 1082 „debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din parte-i, afara numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată”, art. 1088 alin. 1 „la obligațiile care au de obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate”.
În prezent aceste dispoziții legale sunt reluate prin art. 1535 alin.1 Noul Cod Civ. conform căruia „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic”.
Este evident faptul că prin executarea eșalonată a obligației de plată creditorul a suferit un prejudiciu a cărui existență este confirmată chiar de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, care, în cuprinsul art. 1 alin. (3), prevede că sumele plătite eșalonat se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de S.. Or, prin instituirea obligației de actualizare a sumei cu indicele prețurilor de consum, legiuitorul recunoaște implicit existența prejudiciului cauzat prin executarea eșalonată și, în consecință, instituie o reparație parțială, prin acordarea de daune-interese compensatorii (damnum emergens).
Pierderea efectiv suferită de creditor, ca prim element de reparare integrală a prejudiciului, este remediată prin măsura prevăzută de art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, constând în actualizarea sumelor stabilite prin titlul executoriu cu indicele prețurilor de consum.
Însă principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor, ca efect al executării eșalonate a titlurilor executorii, impune și remedierea celui de-al doilea element constitutiv al prejudiciului, prin acordarea beneficiului de care a fost lipsit (lucrum cessans), respectiv daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale.
Existența unui prejudiciu care trebuie acoperit a fost constatat și prin Decizia nr. 2/17.02.2014 pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii prin care instanța supremă admițând recursul a statuat că în aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011.
Față de considerentele arătate, tribunalul urmează a admite acțiunea în parte.
Urmează a fi obligată pârâta la plata către reclamanții A. P., B. O., C. E., G. N., G. M., I. V., M. D.-A., O. M., P. Anișoara, S. Ș., D. F. a dobânzilor legale aferente sumelor datorate, conform sentinței civile nr. 1546/04.05.2011, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr._, irevocabilă prin nerecurare, începând cu data de 30.01.2015 și până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Urmează a se respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale aferente sumelor datorate, conform sentinței civile nr. 1546/04.05.2011, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr._, irevocabilă prin nerecurare, în ceea ce îi privește pe reclamanții: A. P., B. M., B. L. C., I. A. G., T. V., ca nefondat.
Urmează a fi obligată pârâta la plata către reclamanții: A. P., B. O., C. E., G. N., G. M., I. V., I. A. G., M. D. A., O. M., P. Anișoara, S. Ș., D. F., a dobânzilor legale aferente sumelor datorate, conform sentinței civile nr. 1779/06.03.2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr._, irevocabilă prin nerecurare, începând cu data de 30.01.2015 și până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Urmează a se respinge capătul de cerere vizând obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale, aferente sumelor datorate, conform sentinței civile nr. 1779/06.03.2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr._, irevocabilă prin nerecurare, în ceea ce îi privește pe reclamanții A. P., B. M., B. L. C., T. Vasile, ca nefondat.
Urmează a fi obligată pârâta la plata către reclamanții A. P., B. M., B. L. C. și T. V. a dobânzilor legale aferente sumelor datorate conform sentinței civile nr. 1775/06.03.2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr._, irevocabilă prin decizia civilă nr. 994/CM/29.10.2013 a Curții de Apel C., începând cu data de 30.01.2015 și până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Urmează a se respinge capătul de cerere vizând obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale, aferente sumelor datorate, conform sentinței civile nr. 1775/06.03.2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr._, irevocabilă prin decizia civilă nr. 994/CM/29.10.2013 a Curții de Apel C., în ceea ce îi privește pe reclamanții A. P., B. O., C. E., G. N., G. M., I. V., I. A. G., M. D.-A., O. M., P. Anișoara, S. Ș., D. F., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de către S. L. DE ARTĂ TULCEA, cu sediul în Tulcea, .. 166, județul Tulcea în numele membrilor de sindicat, reclamanții: A. P., A. P., B. O., B. M., B. L. C., C. E., G. N., G. M., I. V., I. A. G., M. D.-A., O. M., P. ANIȘOARA, S. Ș., T. V., D. F. în contradictoriu cu pârâta ȘCOALA G. M. B., cu sediul în . Tulcea, având ca obiect drepturi bănești – dobânzi legale, în parte.
Obligă pârâta la plata către reclamanții A. P., B. O., C. E., G. N., G. M., I. V., M. D.-A., O. M., P. Anișoara, S. Ș., D. F. a dobânzilor legale aferente sumelor datorate, conform sentinței civile nr. 1546/04.05.2011, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr._, irevocabilă prin nerecurare, începând cu data de 30.01.2015 și până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale aferente sumelor datorate, conform sentinței civile nr. 1546/04.05.2011, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr._, irevocabilă prin nerecurare, în ceea ce îi privește pe reclamanții: A. P., B. M., B. L. C., I. A. G., T. V., ca nefondat.
Obligă pârâta la plata către reclamanții: A. P., B. O., C. E., G. N., G. M., I. V., I. A. G., M. D. A., O. M., P. Anișoara, S. Ș., D. F., a dobânzilor legale aferente sumelor datorate, conform sentinței civile nr. 1779/06.03.2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr._, irevocabilă prin nerecurare, începând cu data de 30.01.2015 și până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Respinge capătul de cerere vizând obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale, aferente sumelor datorate, conform sentinței civile nr. 1779/06.03.2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr._, irevocabilă prin nerecurare, în ceea ce îi privește pe reclamanții A. P., B. M., B. L. C., T. Vasile, ca nefondat.
Obligă pârâta la plata către reclamanții A. P., B. M., B. L. C. și T. V. a dobânzilor legale aferente sumelor datorate conform sentinței civile nr. 1775/06.03.2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr._, irevocabilă prin decizia civilă nr. 994/CM/29.10.2013 a Curții de Apel C., începând cu data de 30.01.2015 și până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Respinge capătul de cerere vizând obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale, aferente sumelor datorate, conform sentinței civile nr. 1775/06.03.2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr._, irevocabilă prin decizia civilă nr. 994/CM/29.10.2013 a Curții de Apel C., în ceea ce îi privește pe reclamanții A. P., B. O., C. E., G. N., G. M., I. V., I. A. G., M. D.-A., O. M., P. Anișoara, S. Ș., D. F., ca nefondat.
Executorie.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Tulcea.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 martie 2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI,
L. N. G. T. C. T.
GREFIER,
E. L. I.
07.04.2015/Red.As.jud.GT
Tehnored.DS/ex. 20/08.04.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
