Pretentii. Sentința nr. 531/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 531/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 531/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ, DE C. A. ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 531
Ședința publică de la 02 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. A.
Grefier: D. B.
Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta U. A. TERITORIALĂ . în sat Murighiol, ., ., în contradictoriu cu pârâta C. M., cu domiciliul în ., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâta personal, lipsă fiind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează părțile, obiectul cauzei și modul de îndeplinire a procedurii de citare;
Față de declarația părții prezente că nu mai are cereri de formulat și nici explicații de dat asupra cercetării judecătorești, instanța acordă cuvântul atât pe excepțiile invocate, cât și pe fondul cauzei.
C. M., având cuvântul, solicită, pe cale de excepție, respingerea acțiunii ca fiind prescrisă.
În ceea ce privește excepția tardivității, solicită admiterea acesteia și respingerea acțiunii ca fiind tardiv formulată, iar pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală, pentru motivele arătate în întâmpinare.
Văzând că nu mai sunt motive de amânare, instanța reține cauza în pronunțare atât pe excepțiile invocate de pârâtă prin întâmpinare, cât și pe fondul cauzei.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr._ /12.11.2014, reclamanta U. A. Teritorială . în judecată pe pârâta C. M., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 3628 lei, reprezentând penalități, majorări și dobânzi în sarcina angajatului și angajatorului la contribuții CAS, CASS, ȘOMAJ, impozit, accidente de muncă, concedii și indemnizații, fond de garantare și beneficiu nerealizat la acestea, stabilite la sumele de bani achitate cu titlu de drepturi speciale, conform Acordului/Contractului Colectiv de muncă, respectiv pentru anul 2007 - 729+1059+11+15=1814 lei și pentru anul 2008 - 729+1059+11+15=1814 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, pârâta are calitatea de fost angajat conform Contractului de muncă nr. 1/1991 pe post de contabil la P. comunei Murighiol, iar la data acordării drepturilor speciale, aceasta avea calitatea de salariat.
A mai arătat reclamanta că, în perioada 2007-2008 pârâta a beneficiat și încasat conform contractelor colective de muncă valabile pe anii 2007-2008, drepturi speciale la care UAT Murighiol nu a reținut contribuțiile CAS, CASS, șomaj, și celelalte contribuții aferente la bugetul de stat, apreciind ca aceste drepturi nu fac parte din categoria drepturilor salariale.
Se menționează că, în urma controlului de audit extern efectuat de Camera de Conturi Tulcea prin deciziile emise, s-a constatat ca aceste drepturi speciale fac parte din categoria drepturilor de natură salarială și nu trebuiesc impozitate conform Codului fiscal la care urmează ca instituția reclamantă să rețină toate contribuțiile la acestea către bugetul de stat plus penalități de întârziere, majorări, dobânzi și beneficiu nerealizat, până la recuperarea acestora.
În acest sens, Camera de Conturi Tulcea a stabilit măsuri de recuperare a prejudiciului creat prin deciziile emise.
Prin urmare, instituția reclamantă a contestat aceste decizii ale Camerei de Conturi Tulcea, contestații ce au fost respinse de instanțele de judecată, ca fiind nefondate.
Astfel, văzând termenele de îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi prin deciziile emise și rezultatul contestațiilor formulate, ordonatorul principal de credite a instituției reclamante a emis Dispoziția nr. 88/06.05.2014 pentru efectuarea unui audit intern, având ca obiective stabilirea întinderii prejudiciului/pierderea efectivă și beneficiul nerealizat creat prin plata unor accesorii, aferent avantajelor acordate angajaților sub forma de drepturi speciale pentru fiecare salariat (funcționari publici și personal contractual, pe anii 2007-2010), recuperarea prejudiciului produs și recuperarea efectivă a acestui prejudiciu în condițiile legii, actualizarea prejudiciului cu valoarea prejudiciului nerealizat, până la recuperarea integrală.
Se precizează că, prin raportul de audit intern nr. 2803/20.05.2014 înregistrat la P. Murighiol sub nr. 3345/16.06.2010, s-a stabilit în sarcina pârâtului un prejudiciu în suma totală de 6242 lei, reprezentând penalități, majorări și dobânzi în sarcina angajatului și angajatorului la contribuții CAS, CASS, ȘOMAJ, impozit, accidente de muncă, concedii și indemnizații, fond de garantare și beneficiu nerealizat la acestea, stabilite la sumele de bani achitate cu titlu de drepturi speciale, conform Acordului/Contractului Colectiv de muncă, respectiv pentru anul 2007 - 729+1059+11+15=1814 lei și pentru anul 2008 - 729+1059+11+15=1814 lei.
Menționează reclamanta că, instituția a virat către bugetul de stat, conform contravalorii contribuțiilor sociale (CAS, CASS, SOMAJ, etc.) stabilite la sumele de bani acordate angajatului sub formă de drepturi speciale pe anii 2007-2010 mai puțin penalități, majorări de întârziere și dobânzi care cad în sarcina angajatului și angajatorului.
Se arată că, prin Raportul de audit intern s-a stabilit întinderea prejudiciului, persoanele de la care trebuie recuperat.
În aceste condiții, după stabilirea întinderii prejudiciului, instituția reclamantă, în conformitate cu art. 270 alin. 3 din Codul Muncii, a comunicat pârâtei întinderea prejudiciului și recuperarea acestuia prin acord, însă, aceasta a refuzat sa dea curs la recuperarea contravalorii acestuia prin acord.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 270 Codul Muncii, raportat la art. 1073-1074 din Vechiul Cod civil, art. 1350, 1506 și următoarele din Noul Cod Civil.
În apărare, pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției și excepția tardivității acțiunii, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală și suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei cauze.
Atașat întâmpinării, pârâta a depus la dosar, în copie, plângerea prealabilă/contestația împotriva notificării nr. 3357/16.06.2014 formulată de pârâtă nr. 4130/16.07.2014; notificarea nr. 3357/16.06.2014; angajament de plată nr. 3357/16.06.2014; contract individual de muncă nr. 1/1991; Dispoziția nr. 72/10.02.2009 privind încetarea activității d-nei C. M. în cadrul aparatului propriu de specialitate a Primarului comunei Murighiol începând cu data de 01 februarie 2009; Dispoziția nr. 33/19.10.2000 privind echivalarea și numirea în funcția publică de execuție a d-nei C. M. în cadrul aparatului propriu de specialitate a Consiliului Local Murighiol; acord colectiv de muncă nr. 630/20.02.2008; acord/contract colectiv de muncă pe anii 2006-2007; precum și practică judiciară în materie.
La data de 04 martie 2015, reclamanta a depus la dosar Raport de audit intern nr. 2803/20.05.2014; contracte/acorduri colective de muncă valabile pentru anii_; Dispoziția nr. 72/10.02.2009 privind încetarea activității d-nei C. M. în cadrul aparatului propriu de specialitate a Primarului comunei Murighiol începând cu data de 01 februarie 2009; Dispoziția nr. 33/19.10.2000 privind echivalarea și numirea în funcția publică de execuție a d-nei C. M. în cadrul aparatului propriu de specialitate a Consiliului Local Murighiol și alte înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 04 martie 2015, instanța a dispus trimiterea dosarului completului specializat în materia contenciosului administrativ CAD13.
Analizând acțiunea formulată pe baza înscrisurilor administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanta UAT Murighiol a solicitat, prin prezenta acțiune, obligarea pârâtei C. M. la plata sumei totale de 3.628 lei cu titlu de penalități, majorări și dobânzi în sarcina angajatului și angajatorului, la contribuții CAS, CASS, șomaj, impozit, accidente de muncă, concedii și indemnizații, fond de garantare și beneficiu nerealizat la acestea, stabilite la sumele de bani achitate cu titlu de drepturi speciale reclamantei, conform acordului colectiv de muncă, pentru anii 2007 și 2008.
Acțiunea fost întemeiată pe disp. art. 270 Codul Muncii, raportat la art. 1073, 1074 din vechiul Cod civil, art. 1350 și 1506 și urm. din NCC.
Față de temeiul legal invocat de reclamantă, instanța reține că aceasta își întemeiată acțiunea pe răspunderea civilă contractuală a fostului angajat, pârâta în cauză, fiind incidente disp. art. 253, 259 din Codul Muncii.
Astfel, potrivit art. 256 alin. 1 din Codul muncii, salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorata este obligat să o restituie iar în ceea ce privește intervalul de timp în care se poate acoperi prejudiciul cauzat angajatorului, disp. art. 259 din Codul Muncii, fac trimitere la o perioadă de maxim 3 ani de la data la care s-a efectuat prima reținere din salariul angajatului.
Reclamanta a susținut că pârâta C. M. avea calitatea de salariat la data acordării drepturilor speciale, motiv pentru care și-a întemeiat, în drept, și acțiunea pe dispozițiile din Codul Muncii, însă din înscrisurile depuse ulterior la dosarul cauzei, a rezultat că în perioada 1991 - 2009, pârâta a îndeplinit funcția publică de contabil în cadrul Primăriei Comunei Murighiol, fiind deci funcționar public la data acordării drepturilor speciale.
Prin urmare, răspunderea civilă în cazul acesteia pentru plata unor sume de bani acordate necuvenit de către angajator, nu poate fi întemeiată decât pe disp. art. 84 – 85 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.
In cauză însă, nu se pune problema recuperării prejudiciului prin emiterea unui ordin sau a unei dispoziții de imputare de către reclamantă, pentru a fi luat în calcul termenul de 30 zile de la data constatării pagubei prin Raportul de audit intern nr. 2803 din 20.05.2014.
Potrivit disp. art. 85 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, dreptul conducătorului autorității sau instituției publice de a emite ordinul sau dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
In speță însă, nu s-a făcut dovada faptului că reclamanta ar fi emis vreun ordin sau dispoziție de imputare, referitor la sumele solicitate prin prezenta acțiune, care să poată fi contestată, astfel încât instanța apreciază că sunt aplicabile dispozițiile referitoare la termenul general de prescripție de 3 ani pentru recuperarea sumelor de bani solicitate de la pârâtă.
Așa fiind, în condițiile în care acțiunea pentru recuperarea sumei de 3.628 lei de la pârâtă a fost promovată pe rolul instanței la data de 12.11.2014, iar sumele de bani solicitate sunt aferente drepturilor speciale acordate acesteia în anii 2007 și 2008, când s-a născut și dreptul la acțiune al reclamantei, instanța apreciază că a intervenit prescripția dreptului la acțiune, excepția invocată fiind întemeiată astfel încât se va respinge acțiunea ca fiind tardivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei, precum și excepția tardivității.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta U. A. TERITORIALĂ . în sat Murighiol, ., ., în contradictoriu cu pârâta C. M., cu domiciliul în ., ca fiind tardivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 02 aprilie 2015.
Președinte, Grefier,
V. A. D. B.
Red.Jud.AV/16.04.2015
Tehnored.Gref.AS/16.04.2015/4 ex.
.>
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
