Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 954/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 954/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 954/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 954/2015
Ședința publică de la 9 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. L. Șurculescu
ASISTENȚI JUDICIARI: G. T.
C. T.
GREFIER: M. R.
Pe rol judecarea cauzei în materia litigii de muncă privind pe reclamantul C. L., cu domiciliul în Tulcea, ., ., ., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în B., . bis, județ B., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul C. L. reprezentat și asistat de avocat D. A. și consilier juridic P. G. cu delegație din partea pârâtei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a acordat termen pentru administrare probe, după care:
Instanța întreabă părțile dacă mai au alte solicitări.
Părțile, având cuvântul susțin că nu mai au alte solicitări.
Instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Apărătorul reclamantului, având cuvântul solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, respectiv obligarea pârâtei . B. la plata către reclamant a drepturilor salariale aferente lunilor septembrie 2014, octombrie 2014 și noiembrie 2014, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Mai menționează că prin întâmpinare pârâta a susținut că ar fi achitat drepturile salariale prin mandat poștal, această depunere fiind ulterioară acționării introducerii prezentei cereri, întrucât termenul fixat de Inspectoratul Teritorial de Muncă B. pentru plata drepturilor salariale a fost data de 26 ianuarie 2015, termen care nu a fost respectat și tocmai de aceea insistă pentru solicitarea cheltuielilor de judecată, cu atât mai mult cu cât reclamantul este singurul întreținător al unei minore de 12 ani.
Mai susține că pârâta nu a făcut dovada prin statul de plată că reclamantul ar fi intrat în posesia drepturilor salariale aferente lunii septembrie 2014, iar în ceea ce privește drepturile salariale aferente lunilor octombrie 2014 și noiembrie 2014, pârâta le recunoaște.
Reprezentantul pârâtei, având cuvântul precizează că au fost achitate toate drepturile salariale solicitate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, au fost depuse și statele de plată aferente celor trei luni, astfel că pârâta și-a îndeplinit obligația de plată, cu întârziere însă întrucât au existat niște probleme la societate.
Mai susține că reclamantul a refuzat primirea banilor prin poștă, dând dovadă de rea-credință, societatea a recunoscut drepturile acestuia prin întâmpinare astfel că acordarea cheltuielilor de judecată în condițiile art. 454 NCPC nu se justifică.
Apărătorul reclamantului, având cuvântul precizează că pârâta a înțeles să plătească drepturile reclamantului numai după ce a fost acționată în justiție.
Instanța întreabă pe reprezentantul pârâtei ce sumă a fost achitată.
Reprezentantul pârâtei, având cuvântul susține că pârâta a achitat reclamantului suma de 1.378 lei, exact cât acesta a solicitat.
Instanța întreabă pe reclamant dacă pe luna septembrie 2014 a primit o parte din salariu.
Reclamantul având cuvântul arată că pe luna septembrie a primit suma de 643 lei și mai trebuie să primească diferența până la 1.101 lei.
Reprezentantul pârâtei, având cuvântul solicită respingerea cererii ca fiind rămasă fără obiect, întrucât banii au fost trimiși prin poștă, iar reclamantul a refuzat primirea lor cu rea-credință.
Apărătorul reclamantului, având cuvântul susține că plata s-a efectuat după ce pârâta a fost acționată în judecată, la acel moment reclamantul deja încheiase un contract de asistență juridică, iar pârâta dacă ar fi fost de bună-credință ar fi achitat drepturile salariale la termenul stabilit de Inspectoratul Teritorial de Muncă B..
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la data de 5 februarie 2015 sub nr._, reclamantul C. L. a solicitat obligarea pârâtei S.C. D. S. S.R.L. B. la plata drepturilor salariale aferente lunilor septembrie 2014 - în cuantum de 1.101 lei venit net, octombrie 2014 - în cuantum de 1.101 lei venit net și noiembrie 2014 – în cuantum de 277 lei venit net, în temeiul dispozițiilor art. 159 și art. 160 din Codul Muncii, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) Cod proc. Civ.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost angajat ca agent de pază la S.C. D. S. S.R.L. B. în perioada 02.09._.11.2014, iar încetarea Contractului individual de muncă nr. 1823/01.09.2014 a fost dispusă prin Decizia nr. 2031/03.11.2014, în temeiul art. 65 alin. (l) din Codul Muncii.
A mai menționat reclamantul că întrucât nu i-au fost acordate salariile corespunzătoare muncii prestate, s-a adresat Inspectoratului Teritorial de Muncă B., care a dispus ca măsură obligatorie, achitarea tuturor restanțelor salariale de către societatea pârâtă până la data de 26.01.2015.
A mai arătat reclamantul că atitudinea reprezentanților pârâtei este însă una culpabilă întrucât au refuzat în mod constant și nejustificat să-i plătească drepturile cuvenite, în ciuda tuturor cererilor exprese pe care le-a făcut.
Reclamantul a mai precizat că din cauza neplății salariilor, a întârziat la achitarea facturilor pentru utilități și mai mult decât atât, a avut-o în grijă pe minora C. A. E., în vârstă de 12 ani, care prin hotărârea de divorț i-a fost încredințată spre creștere și educare și care în urmă cu patru zile a fost operată la Spitalul Clinic Județean Tulcea. Toate aspectele invocate demonstrează prejudiciul pe care reclamantul l-a suportat din cauza neplății drepturilor salariale cuvenite.
În dovedirea cererii, pârâtul a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: Decizia nr. 2031/03.11.2014, Hotărârea de divorț, certificat de naștere copil, bilet de ieșire din spital, interogatoriu propus pentru pârâtă.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 159 și art. 160 din Codul Muncii.
În apărare, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca fiind rămasă fără obiect, având în vedere că societatea i-a plătit suma de 1.378 lei reprezentând drepturi salariale aferente lunilor octombrie 2014 și noiembrie 2014, conform facturii nr. MAN00001879 din 05.03.2015, . nr._ emisă de C.N. Poșta Română S.A., O.P. B. 1 Of. J. B..
Pârâta a arătat că a fost chemată în judecata de către reclamantul C. L., fost angajat al societății, pentru a i se plăti drepturile salariale cuvenite pe lunile octombrie și noiembrie 2014, în cuantum total de 1.378 lei, având în vedere ca acestuia i-au încetat raporturile de munca, fără a i se plăti aceste drepturi.
S-a mai susținut de pârâtă că reclamantul în cererea de chemare în judecată a menționat că s-a adresat și la I.T.M. B., în fața căruia s-a luat un angajament pentru a plăti drepturile restante până la data de 26.01.2015, însă datorită datorita dificultăților financiare, societatea a achitat cu întârziere suma de 1.378 lei prin C.N. POSTA R. S.A. la data de 05.03.2015.
În drept, reclamanta își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art. 201 din N.C.P.C. și pe dispozițiile Codului Muncii.
În dovedirea cererii, pârâta a depus la dosar, în copie, Factura nr. MAN00001879 din data de 05.03.2015 și statele de plată aferente lunilor, septembrie 2014, octombrie 2014 și noiembrie 2014.
La data de 25 martie 2015, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și respingerea susținerilor din întâmpinare formulată de pârâtă.
Examinând cererea în raport de probele administrate în cauză, instanța constată următoarele:
În ceea ce privește capătul de cerere vizând obligarea pârâtei la a-i plăti reclamantului drepturile salariale aferente lunilor septembrie, octombrie și noiembrie 2014, în sumă de 2489 lei, instanța reține următoarele:
Potrivit prevederilor art. 159 alin. (1) și (2) din Codul Muncii:
„1) Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.
2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani”.
Pârâta S.C. D. S. S.R.L. a recunoscut în parte pretențiile reclamantului, justificând că neplata acestor drepturi se datorează dificultăților financiare cu care se confruntă.
La dosarul cauzei au fost depuse și statele de plata care atestă faptul că reclamantul nu a încasat drepturile salariale aferente lunilor octombrie și noiembrie.
Instanța constată astfel că cererea de obligare la plata acestor drepturi este fondată, reclamantul refuzând ridicarea sumelor transmise de pârâtă prin serviciul poștal, astfel încât urmează a obliga pârâta la plata sumei de 1.378 lei, cu titlu de drepturi salariale neachitate.
Relativ la plata cheltuielilor de judecata, în baza art. 453 C. proc. civ, pârâta, aflată în culpă procesuală, va fi obligată la plata către reclamantă a sumei de 560 lei. Pârâta a solicitat respingerea cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată, invocând în apărare dispozițiile art. 454 C. proc. civ., potrivit cărora „Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere.”
Potrivit art. 278 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, „Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile.”
Potrivit art. 1523 alin. 2 lit. a C. civ., debitorul se află de drept în întârziere și atunci când ”obligația nu putea fi executată în mod util decât într-un anumit timp, pe care debitorul l-a lăsat să treacă, sau când nu a executat-o imediat, deși exista urgență”.Cum plata salariului se efectuează la o anumita data, prin împlinirea acestui termen, debitoarea este de drept in întârziere. Astfel, pârâta nu poate invoca exonerarea sa de la plata cheltuielilor de judecată, sens în care, cererea reclamantei de obligare la plata cheltuielilor de judecată va fi admisă proporțional cu valoarea pretențiilor admise.
În ceea ce privește cererea pârâtei de a se constata că cererea de chemare în judecată este rămasă fără obiect, se reține că sumele de bani datorate, deși au fost transmise reclamantului prin mandat poștal, nu s-a confirmat primirea acesteia, sens în care cererea nu poate fi respinsa ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite în parte cererea formulată de reclamantul C. L., cu domiciliul în Tulcea, ., ., ., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în B., . bis, județ B., având ca obiect drepturi bănești.
Obliga parata la plata către reclamanta a sumei de 1378 lei cu titlu de drepturi salariale aferente perioadei octombrie-noiembrie 2014.
Obliga parata la plata către reclamanta a sumei de 560 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Executorie.
Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Tulcea.
Pronunțată în ședința publica, azi 09.06.2015.
Președinte, Asistenți Judiciari,
M. L. Șurculescu G. T. și C. T.
Grefier – M. R.
Red. Jud. ȘML/12.06.2015
Tehnored. Gref. RM/12.06.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
