Calitatea procesuală pasivă a casei judeţene de pensii urmare a faptului că fostul angajator a fost radiat din registrul comerţului, în cadrul unui litigiu în care se solicitase a se constata grupa de muncă în care şi-a desfăşurat activitatea reclamantul
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 247 din data de 15.03.2018
Calitatea procesuală pasivă a Casei Județene de Pensii urmare a faptului că fostul angajator a fost radiat din Registrul Comerțului, în cadrul unui litigiu în care se solicitase a se constata grupa de muncă în care și-a desfășurat activitatea reclamantul
- art. 276 alin. 2 Cod de procedură civilă
- Decizia nr. 2/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii
- art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului
- art. 21 din Constituția României
Fostul angajator a fost radiat din Registrul Comerțului, după finalizarea procedurii falimentului, doar statele de plată se mai află în posesia fostului lichidator, astfel că, acestea în viziunea considerentelor Deciziei nr. 2/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, nu reprezintă documente primare potrivit cărora angajatorul a procedat la încadrarea fostului salariat, motiv pentru care negarea calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii echivalează cu îngrădirea accesului liber la justiție
Prin sentința civilă (...)1/LM din 22.11.2017, Tribunalul (...) a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII (...).
A respins cererea formulată de reclamantul (...) (...) CNP (...), domiciliat în localitatea (...), Comuna (...), (...), județul (...), în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII (...), cu sediul în localitatea (...), str. (...), județul (...), ca fiind formulată față de o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că instanța a fost sesizată cu o cerere de constatare a desfășurării activității prestate de reclamant la SC (...) SA, în grupă superioară de muncă.
Potrivit art.279 alin. 1 și 2 din Codul Muncii vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă. După data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de câtre instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă.
S-a constatat de prima instanță că în prezentul dosar, reclamantul a înțeles să cheme în judecată Casa Județeană de Pensii (...), pe considerentul că unitatea SC (...) SA este radiată din registrul comerțului la data de 20.10.2010, așa cum rezultă din adresa nr.(...)/15.05.2017 emisă de oficiul Registrului comerțului de pe lângă Tribunalul (...) - fila 12 la dosar.
S-a reținut că, Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul competent să judece recursul în interesul legii, soluționând recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel (...) cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a legii în ce privește calitatea procesuală pasivă în cauzele privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activității desfășurate în grupele I și/sau a II-a de muncă, în situația în care fostul angajator nu mai există, a statuat că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru acțiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, anterioare intrării în vigoare a Codului de procedură civilă actual/același text de lege cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) și art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acțiunile în reconstituirea vechimii în muncă, introduse de la momentul intrării în vigoare a actualului Cod de procedură civilă și în continuare; art. 111 din codul de procedură civilă din 1865 pentru acțiunile privind constatarea încadrării activității desfășurate în grupele I și a II-a de muncă introduse sub imperiul acestei reglementări/art. 35 cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) și art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru același tip de acțiuni, formulate după intrarea în vigoare a codului actual, în toate ipotezele, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în situația în care nu există documente primare. În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34 alin. (5) și art. 40 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la art. 18 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, în cazul existenței documentelor primare, persoana interesată, care nu posedă dovezi privind vechimea în muncă sau activitatea desfășurată în anumite grupe de muncă, are deschisă calea unei acțiuni în realizare — obligație de a face — având ca obiect obligarea deținătorului de arhivă de a elibera adeverința constatatoare a vechimii în muncă/încadrării în grupele superioare de muncă.
Cu toate că unitatea SC (...) SA a fost radiată din Registrul Comerțului, din înscrisurile de la dosar respectiv adresa nr.(...) din 20.11.2017 emisă de SC (...) SPRL, din cuprinsul acesteia, instanța de fond a reținut că aceasta are calitatea de lichidator al SC (...) SA și că deține statele de plată de la această societate. De asemenea, din analiza conținutului adresei mai sus arătate, s-a constatat faptul că reclamantul a figurat angajat ca operator chimist la SC (...) SA - secția (...) în perioada 01.06.1992 - 08.06.1994.
Prin urmare, instanța de fond a apreciat că nu sunt incidente dispozițiile Deciziei nr. 2/2016 cu privire la calitatea procesuală pasivă a Casei Județene de Pensii, lichidatorul societății fiind deținătorul statelor de plată etc., existând acte primare doveditoare care nu se află în posesia solicitantului; prin noțiunea de "acte primare"; înțelegându-se documente verificabile, emise de angajator, din care să rezulte informații în legătură cu elementele esențiale ale raportului juridic de muncă - prestarea unei munci remunerate (carnet de muncă, contract de muncă, ordin de numire în funcție, state de plată ș.a.).
Prin urmare, raportat la premisa inexistenței juridice a angajatorului - lichidat și radiat - Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în ipoteza în care există acte primare și angajatul nu posedă carnet de muncă (…) persoana respectivă poate solicita, în temeiul unei acțiuni în realizare (obligație de a face), eliberarea unei adeverințe constatatoare în acest sens, în contradictoriu cu deținătorii de arhive, de către persoanele juridice amintite.
Potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2/2016, doar în lipsa documentelor primare, Casa Județeană de Pensii (...) ar fi dobândit calitate procesuală pasivă.
Față de cele ce preced, prima instanță a apreciat că pârâta nu are calitate procesuală pasivă și în consecință a admis excepția invocată și a respins cererea formulată de reclamant ca fiind formulată față de o persoană fără calitate procesuală pasivă și a luat act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către pârâtă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul (...) (...), solicitând în principal admiterea apelului, casarea în integralitate a sentinței civile (...)1/LM/2017, cu reținerea cauzei spre soluționare, pe cale de consecință, judecând cauza, să se admită acțiunea, astfel cum a fost formulată, respectiv să se constate că activitatea prestată de reclamant, ca operator chimist la SC (...) SA (...), în perioada 1.06.1992 - 8.06.1994, se încadrează în grupa I de muncă, în procent de 100%, iar în subsidiar a solicitat admiterea apelului, casarea în integralitate a sentinței atacate și trimiterea spre rejudecare a cauzei, în măsura în care instanța ar aprecia că nu sunt îndeplinite condițiile privind casarea cu reținere spre soluționare a cauzei, conform prevederilor art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă.
Prin motivele de apel, apelantul a formulat următoarele critici:
- apreciază că în baza Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.2/2016, calitate procesuală pasivă are Casa Județeană de Pensii (...), având în vedere că SC (...) SA (...) nu mai există, fiind radiată din Registrul Comerțului din anul 2000, ca atare nu poate sta în fața instanței de judecată;
- în prezent (...) SPRL nu mai deține calitatea de lichidator judiciar al SC (...) SA (...), mandatul său încetând la momentul radierii societății din Registrul Comerțului (...), respectiv la 20.10.2010;
- în al doilea rând, prin adresa nr.(...)/20.11.2017, fostul lichidator al SC (...) SA, a înțeles să formuleze de bună voie o adresă către instanța de judecată, prin care se confirmă că a fost angajat ca operator chimist al SC (...) SA - secția (...) în perioada 1.06.1992 - 8.06.1999;
- în al treilea rând, contrar susținerilor instanței de fond, chiar dacă fostul lichidator are documente primare cu privire la activitatea apelantului, acesta nu poate confirma procentul de 100% pentru activitatea desfășurată în perioada 1.06.1992 - 8.06.1994;
- Decizia nr.2/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu conferă dreptul fostului angajat de a se judeca cu deținătorul de arhive, în speță cu (...) SPRL, ci cu pârâta Casa Județeană de Pensii (...), singura entitate cu care se poate judeca, ca atare, în mod greșit și nelegal, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia;
- în ceea ce privește solicitarea cheltuielilor de judecată în apel, se impune acordarea acestora, prin prisma poziției procesuale a intimatei pârâte, ce determină efectuarea unor demersuri suplimentare.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.466 și următoarele Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea cererii de apel, cu motivarea că, potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.2/2016, doar în lipsa documentelor primare, Casa Județeană de Pensii (...) ar dobândi calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Prin răspuns la întâmpinare, apelantul a arătat că fostul lichidator judiciar al fostului său angajator nu deține documente primare din care să rezulte fără dubiu faptul că a desfășurat activitate 100% într-un domeniu sau altul, fostul lichidator deținând doar state de plată care atestă activitatea într-o anume perioadă și faptul că a fost remunerat pentru această activitate. Fostul lichidator poate elibera adeverință constatatoare a vechimii, dar nu poate elibera adeverință privind încadrarea în grupa superioară de muncă și nici procentul efectiv lucrat în această grupă superioară.
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel, cât și din oficiu, instanța de apel, a constatat următoarele:
Problema care se impune a fi rezolvată cu prioritate în acest stadiu al procesului rezidă în a se stabili dacă soluționarea cauzei în primă instanță pe baza excepției privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtei Casa Județeană de Pensii (...) este legală.
În speță prezintă relevanță interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.2/2016 în soluționarea unui recurs în interesul legii, dispozițiilor art.279 alin.2 din Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Instanța supremă a stabilit că pentru acțiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, respectiv încadrarea în grupele superioare de muncă, formulate după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă actual, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic, fiind lichidat, radiat, justifică legitimare pasivă casele teritoriale de pensii, în situația în care nu există documente primare.
Apelantul reclamant a fost angajatul SC (...) SA (...), societate radiată la data de 20.10.2010 urmare închiderii procedurii falimentului, astfel cum rezultă din actul nr.(...) din 15 mai 2017 emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul (...).
Este adevărat că statele de plată se află actualmente în posesia (...) SPRL (...), fost lichidator al SC (...) SA, dar aceasta nu înseamnă că există documente primare din perspectiva deciziei mai sus evocate, context în care trebuie a se face trimitere la considerentele deciziei pronunțate asupra recursului în interesul legii. Astfel, sunt elocvente precizările de la punctul 20 lit. A-B din decizie, în cadrul cărora este realizată o delimitare clară între situația în care se solicită reconstituirea vechimii în muncă și cea în care se solicită recunoașterea unor condiții, altele decât cele normale, de desfășurare a activității, iar în fiecare dintre aceste două situații documentele primare sunt reprezentate de categorii distincte de înscrisuri. Astfel, în cazul în care sesizarea se referă la recunoașterea existenței unui raport de muncă, când există acte primare doveditoare ce nu se află în posesia solicitantului, prin noțiunea de acte primare se înțelege documente verificabile, emise de angajator (carnet de muncă, contract de muncă, state de plată etc.), însă în speță solicitarea reclamantului nu vizează reconstituirea vechimii în muncă, pentru ca statele de plată la care a făcut referire instanța de fond să fie socotite documente primare. Dimpotrivă, în situația în care sesizarea se referă la recunoașterea unor condiții de desfășurare a raportului de muncă, altele decât cele normale (grupele speciale de muncă), precum în speță, actele primare au fost considerate ca fiind cele prin care angajatorul a făcut încadrarea, potrivit atribuțiilor ce îi reveneau în baza legislației speciale, în legătură cu care solicitantul nu poate produce dovezi, iar în cazul în care angajatorul a omis ori nu a considerat că salariatul a lucrat în condiții speciale de muncă, s-a considerat că nu există acte primare (punctul 20 lit. B din decizie).
În litigiul de față este incidentă această din urmă ipoteză, ca atare, în acest caz când nu există documente primare, iar angajatul nu poate dovedi, independent de motive, situația pretinsă, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, cu motivarea că acestea sunt singurele entități abilitate de lege să emită deciziile de pensie în cazul dispariției din punct de vedere juridic a angajatorului, fiind singura persoană interesată să se opună la valorificarea drepturilor pretinse de angajat în ipoteza în care nu ar fi conforme cu dispozițiile legale în materie și, în consecință, singura entitate care trebuie să stea în procesul de recunoaștere a acestor drepturi.
Mai mult, fostul lichidator, în ipoteza declanșării unei proceduri judiciare în scopul obligării sale la eliberarea unei adeverințe constatatoare a încadrării în grupa superioară de muncă, nu are calitate procesuală pasivă, după cum angajatorul desființat în urma procedurilor de insolvență, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosință, astfel cum Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin Decizia nr.2/2016.
Într-o atare situație, negându-i-se pârâtei Casa Județeană de Pensii (...) calitatea procesuală pasivă, iar legarea pe viitor a unui raport procesual cu celelalte două entități mai sus-menționate nu ar face cu putință cercetarea îndrituirii reclamantului la a-i fi recunoscută încadrarea activității în grupa superioară de muncă, acesta este adus în imposibilitatea de a-și valorifica dreptul afirmat, ceea ce ar echivala cu o îngrădire a accesului liber la justiție, recunoscut de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de art. 21 din Constituția României.
În temeiul argumentelor expuse, instanța a conchis că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, astfel că în aplicarea prevederilor art. 480 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă, a admis apelul, a anulat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe, având în vedere că luarea acestei măsuri a fost solicitată în mod expres prin cererea de apel, ocazie cu care odată cu cercetarea fondului pricinii a fost luată în discuție inclusiv cererea în probațiune formulată de reclamant prin cererea de apel, cerere asupra căreia instanța de apel a prorogat a se pronunța, întrucât, cu prioritate, s-a impus tranșarea problemei privitoare la stabilirea cadrului procesual sub aspectul persoanei chemate în judecată.
| ← Pensie de urmaş în cazul în care autorul a fost declarat mort... | Litigiu privind functionarii publici. Jurisprudență Contracte... → |
|---|
