Compensaţii băneşti. Pensionare anticipată. Condiţii de acordare.
Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 390/A din data de 04.09.2014
Compensații bănești. Pensionare anticipată. Condiții de acordare.
CCM încheiat la nivelul C.N. Transelectrica SA pe anii 2012 - 2013: art.7.27.
Pentru a beneficia de aceste compensații bănești erau necesare a fi îndeplinite următoarele condiții: la data pensionarii să fi avut calitatea de salariat și raporturile de muncă să înceteze ca urmare a pensionarii anticipate.
Cum motivul încetării raportului de muncă nu l-a constituit pensionare anticipată, ci acordul părților, în mod justificat prima instanță a reținut că reclamantul nu se încadrează în norma contractuală pentru a fi îndreptățit la plăți compensatori.
Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale - Decizia civilă nr. 390/A/04 septembrie 2014.
Prin acțiunea în conflict individual de muncă înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub dosar nr.4266/97/2013, reclamantul R.I. a chemat în judecată pe pârâta C.N. T. SA Filiala-S.C. pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei Electrice de Transport "S."; SA București solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata compensațiilor bănești în cuantum de 5 salarii de bază brute pentru pensionare anticipată, precum și cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei.
În fapt, reclamantul a arătat că a fost salariatul pârâtei pe funcția de director economic și comercial în cadrul Suc. de Mentenanță T. iar raporturile de muncă au încetat conform art.55 lit.b) Codul muncii la data de 03.12.2012 prin Decizia nr.280/03.12.2012, ca urmare exprimării acordului său de încetare a contractului său de muncă. S-a mai arătat că ulterior încetării contractului său de muncă a fost pensionat anticipat prin decizia nr.231793/21.03.2013 emisă de Casa Județeană de Pensii H.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art.56, art.268 din Codul Muncii și art.7.27 din CCM.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată arătând că reclamantul nu îndeplinește condițiile prev. de art.7.27.din CCM aplicabil pentru acordarea compensațiilor bănești pentru pensionare anticipată.
Tribunalul Hunedoara-secția litigii de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 144/LM/21.01.2014 pronunțată în cauză a respins acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în esență cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente că acțiunea reclamantului este neîntemeiată deoarece, reclamantul nu avea la data pensionarii calitatea de salariat, contractul său de muncă încetând la data de 03.12.2012 prin acord, și nu ca urmare a pensionarii anticipate, astfel încât acesta nu poate beneficia de plata compensațiilor bănești în cuantum de 5 salarii de bază brute prevăzute de art.7.27 din CCM pe anii 2012- 2013.
Împotriva acestei sentințe a declarat, în termenul legal, apel, reclamantul R.I., solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, în sensul obligării pârâtei la plata în favoarea sa a compensațiilor bănești în cuantum de 5 salarii de bază brute, în conformitate cu dispozițiile CCM al SC S. SA în vigoare.
În expunerea de motive, apelantul susține că este îndreptățit la compensațiile bănești solicitate în temeiul CCM, deoarece calitatea de pensionar a fost dobândită la data de 03.12.2012 când a încetat contractul individual de muncă și după data încetării acestuia, după cum în mod eronat a reținut tribunalul.
Subliniază faptul că în art. 7.27 din CCM pe anii 2012-2013 nu se precizează că pentru a beneficia de compensațiile bănești ai obligația de a merge la serviciu până la comunicarea deciziei de pensionare și nici nu a fost informat de către unitatea la care a fost angajat până la data pensionării sale anticipate că drepturile din acest articol depinde de modul de încetarea CIM.
În conformitate cu art. 7.27 din CCM, după primirea deciziei de pensionare,în vederea încasării drepturilor bănești, a prezenta-o la SC S. SA împreună cu cererea nr.4527/25.04.2013 care i-a fost respinsă.
Intimata a depus întâmpinare în această fază procesuală prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, reiterând apărările din fața primei instanțe.
Curtea, verificând, potrivit art.479 din Noul Cod de procedură civilă, în limita cererii de apel, stabilirea situație de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, reține următoarele:
Apelul este nefondat.
Conform art.7.27 din CCM pe anii 2012 - 2013 invocat de reclamant ca temei juridic al pretențiilor sale, ";beneficiază de compensații bănești în cuantum de 5 salarii de bază brute salariații care s-au pensionat anticipat, care au împlinit vârsta de 60 ani bărbații și 58 de ani femeile și cu o vechime în muncă de minim 30 de ani bărbații și 25 de ani femeile";.
Deci, pentru a beneficia de aceste compensații bănești erau necesare a fi îndeplinite, așa cum corect a reținut prima instanță, următoarele condiții: la data pensionarii să fi avut calitatea de salariat și raporturile de muncă să înceteze ca urmare a pensionarii anticipate.
În speță, în mod corect, prima instanță a reținut că nu sunt întrunite aceste condiții, deoarece raporturile de muncă au încetat între părți de la data de 03.12.2012, prin decizia nr.280/03.12.2012, ca urmare a cererii reclamantului nr.9104/21.11.2012 în baza art.55 lit.b (acordul părților) din Codul muncii.
Față de temeiul juridic al încetării raportului de muncă reieșit din decizia nr.280/2012, nu are relevanță susținerea apelantului în sensul că a dobândit calitatea de pensionar la aceeași dată conform, decizie nr.231793 din 21.03.2013, emisă de Casa Județeană de Pensii H. prin care reclamantul a fost pensionat anticipat începând cu data de 03.12.2012.
Pentru a se încadra în prevederile contractului colectiv de muncă susmenționate, încetarea raportului de muncă, în cauză, trebuia să aibă ca temei juridic art.56 alin.(1) lit.c) din Codul Muncii (….la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei anticipate…), or, așa cum s-a reținut mai sus, temeiul încetării contractului de muncă l-a reprezentat acordul părților prev. de art.55 lit.b) Codul Muncii, iar reclamantul nu a făcut dovada că ar fi contestat după procedura legală decizia de încetare a contractului de muncă.
Așa fiind, cum motivul încetării raportului de muncă nu l-a constituit pensionare anticipată, ci acordul părților, în mod justificat prima instanță a reținut că reclamantul nu se încadrează în norma contractuală pentru a fi îndreptățit la plăți compensatorii.
Nu poate fi primită susținerea apelantului în sensul că nu ar fi fost informat de angajator, despre necesitatea continuării activității până la comunicarea deciziei de pensionare și că drepturile sale depind de modul de încetare a contractul individual de muncă, deoarece, reclamantul a avut cunoștință de prevederile contractuale, precum și de condițiile de încetare a raportului de muncă, prin decizia nr.280/2012 și nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii.
Față de cele ce preced, Curtea, în baza art.480 alin.(1) din Noul Cod de procedură civilă, a respins ca nefondat apelul cu care a fost investită de către reclamant, păstrând hotărârea atacată.
← Raporturi de muncă. Răspundere patrimonială. Pagubă produsă... | Nelegalitatea obligaţiei stabilită în sarcina angajatorului... → |
---|