Concediere. Desfiinţare post datorită reorganizării societăţii în urma dificultăţilor economice
| Comentarii |
|
Tribunalul SIBIU Sentinţă civilă nr. 690 din data de 20.04.2015
Constată că sub dosar nr. …… s-a înregistrat la această instanță contestația formulată de contestatoarea C. I. E. în contradictoriu cu intimata S.C. P. S.R.L. prin care s-a solicitat, ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea deciziei nr. 1524/17.11.2014 de desfacere a contractului individual de muncă, reintegrarea contestatoarei pe postul ocupat anterior și obligarea intimatei la plata drepturilor salariale restante de la data desfacerii contractului de muncă și până la reintegrarea efectivă. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare contestatoarea arată că a fost angajata intimatei pe postul de director financiar și prin adresa din 20.10.2014 a fost anunțată că prin Decizia nr. 1352/17.10.2014 administratorul societății a hotărât reorganizarea societății ca urmare a situației economico - financiare din perioada ianuarie - august 2014 și prin decizia nr. 1524/17.11.2014 i-a încetat raportul de muncă. Arată că reorganizarea nu este reală și că în calitate de director financiar ar fi avut cunoștințe despre eventualele dificultăți financiare însă societatea a obținut în 2014 o cifră de afaceri și un profit mai mare decât în anul 2013, cifre ce se regăsesc în bilanț astfel încât motivul invocat la desfacerea contractului de muncă, respectiv situația financiară grea, nu subzistă nefiind îndeplinită cerința ca desființarea postului să aibă o cauză reală și serioasă.
Susține că desființarea postului nu a fost efectivă întrucât în locul ei a fost angajată pe postul de "Chief Financial Officer"; P. A. M. care îndeplinește aceleași atribuții iar pentru a consilia această angajată societatea a încheiat mai multe contracte de consultanță financiară cu Societățile "C."; S.R.L. și "F."; S.R.L. ceea ce denotă faptul că, prin desființarea postului nu s-a ameliorat situația financiară. Consideră că Decizia de desfacere a contractului de muncă este nulă, întrucât s-a menționat greșit termenul de contestație (45 zile în loc de 30) iar decizia a fost emisă fără să existe împuternicire de la asociați către administrator în acest sens.
În drept sunt invocate disp. art. 62, 65, 78, 79, 80, 268 și 269 din C. muncii.
Contestația este scutită de plata taxei de timbru conform prev. art. 270 C. muncii.
Intimata, prin întâmpinare, solicită respingerea contestației. În motivare se arată în esență că prin Decizia 1352/17.10.2014 Directorul General al societății a dispus un proces de restructurare ce a presupus reorganizarea activității pe principii de eficiență care s-a finalizat cu desființarea unui număr total de 66 posturi dintre care 29 de posturi ocupate și 37 vacante, printre locurile de muncă desființate figurând și postul contestatoarei. Arată că încetarea contractului de muncă a contestatoarei este legală și temeinică, fiind efectivă și având la bază o cauză reală și serioasă, astfel cum prevăd disp. art. 65 din C. Muncii. Astfel locul de muncă al contestatoarei a fost desființat din motive fără legătură cu persoana acesteia, desființarea postului ocupat a fost efectivă astfel cum rezultă din organigramele societății și a intervenit datorită reorganizării societății survenite ca urmare a dificultăților financiare. Se mai arată în continuare că nu este adevărată susținerea contestatoarei cum că postul de director financiar nu a fost desființat și că în locul acesteia a fost angajată o altă persoană, întrucât numita P. A. M. era angajată în cadrul societății din luna februarie 2014 pe postul de director de dezvoltare iar din data de 01.09.2014 i s-a modificat funcția și a devenit Chief financial officer înainte de reorganizarea societății care a survenit în luna octombrie 2014 și din compararea fișelor de post rezultă fără dubiu că nu este vorba de unul și același post. Cu privire la încheierea de contracte de consultanță financiară, aceste contracte au fost încheiate cu mult anterior dispunerii reorganizări, că acestea au fost încheiate pe perioade determinată și au avut ca obiect realizarea unor analize economico financiare și servicii de consultanță privind inițierea, aprobarea și finalizarea unor linii de finanțare precum și servicii de consultanță pentru atingerea obiectivelor de implementare a strategiilor pe termen mediu și lung, fără nicio legătură cu susținerile privind suplinirea sau sprijinirea angajatei Pârvu în activitatea desfășurată în postul de chief financial officer.
Referitor nulitatea absolută a deciziei sub aspectul indicării greșite a termenului de 45 zile în loc de 30, în care decizia poate fi contestată, se arată că acest termen este cel stabilit de Legea 62/2011 care este actul normativ special în materie și se aplică cu prioritate față de C. muncii.
Privitor la motivul de nulitate pentru faptul că decizia ar fi fost emisă de o persoană fără calitate, susține că acesta nu poate fi primit, întrucât decizia a fost emisă de Administratorul - Director General în virtutea competențelor acordate acestuia de către asociați chiar prin actul constitutiv al societății.
În drept sunt invocate disp. art. 65 C. muncii, art. 211 din L. 62/2011, art. 205 și urm. din C. proc. civ.
În probațiune se depun actele de care intimata înțelege să se folosească în apărare.
Intimata a formulat, odată cu întâmpinare, și o cerere reconvențională prin care a solicitat ca, în cazul admiterii contestației, să fie obligată contestatoarea la restituirea sumelor primite ca efect al concedierii indexate cu rata inflației precum și dobânda aferentă, respectiv plățile compensatorii ( un salariu net ) acordate prin decizia de concediere în cuantum de ….. lei. Se arată în motivarea cererii că salariata concediată a beneficiat de o compensație bănească iar în cazul admiterii contestației părțile trebuie repuse în situația anterioară sub toate aspectele, respectiv în cazul reintegrării, se consideră că salariata nu a fost concediată și nu poate fi îndreptățită la acordarea plăților compensatorii, care ar reprezenta o plată nedatorată și implicit o îmbogățire fără justă cauză.
Contestatoarea a arătat că lasă la aprecierea instanței admiterea sau respingerea cererii reconvenționale, considerând totuși că prin admiterea contestației, cererea formulată ar rămâne fără obiect, intimata fiind în situația de a începe o acțiune pentru recuperarea creanței în situația în care contestatoarea nu ar returna de bună voie suma primită.
Din actele și lucrările dosarului precum și din probatoriul administrat în cauză, respectiv înscrisuri, instanța reține următoarele :
Contestatoarea C. I. E. a fost angajata intimatei S.c. P. S.R.L. în funcția de director financiar în baza contractului individual de muncă din 07.07.2011.
Prin Decizia directorului general nr. 1352/17.10.2014 (f. 46 - 50) s-a dispus reorganizarea societății și desființarea a 29 de posturi printre care la poziția 2 figurează și postul de director financiar, post deținut de contestatoare.
Prin adresa nr. 1360/20.10.2014 contestatoarea a fost notificată că urmează să-i înceteze raportul de muncă în baza art. 65 și 66 din C. muncii, că beneficiază de un preaviz de 20 zile lucrătoare și că va primi o compensație egală cu un salariu net iar prin Decizia nr. 1524/17.11.2014 s-a dispus încetarea contractului de muncă, măsură contestată în prezenta cauză.
Din probatoriul administrat în cauză respectiv din înscrisuri a rezultat că desființarea postului contestatoarei a fost determinată de motive fără legătură cu persoana acesteia iar desființarea a fost efectivă, având o cauză reală și serioasă astfel cum prevăd dispozițiile art. 65 din Codul Muncii.
Astfel, din Nota de fundamentare a măsurilor ce urmează a fi luate ca urmare a analizei economico-financiare și anexele la aceasta (f. 51 - 61) dosar rezultă faptul că societatea în perioada ianuarie - august 2014 a avut dificultăți financiare, mai ales la nivelul activității de vânzări, suferind pierderi în luna august de 2,4 milioane lei, situație care necesită adoptarea unor măsuri urgente de eficientizare și reducerea cheltuielilor, ceea ce atrage după sine o nouă structura organizatorică.
Din organigramele depuse de intimată (f. 62 - 63) și din statele de funcții rezultă că la nivelul intimatei au fost desființate un număr de 66 posturi dintre care 29 posturi ocupate și 37 vacante; acest lucru rezultă din statele de funcții, respectiv în statul de din 02.09.2014 (f. 66 dosar) în subdepartamentul financiar postul de director financiar figurează și este ocupat de contestatoare iar din statul de funcții din 17.10.2014 (f. 88) postul a dispărut, fiind desființat. Susținerea contestatoarei, cum că postul nu a fost desființat și că în locul ei a fost angajată numita P. A. M., nu poate fi primită întrucât din aceleași state de funcții rezultă pe de o parte că P. era angajată pe un alt post, respectiv în postul de Chief Financial Officer, iar pe de altă parte că acest post exista și anterior reorganizării societății însă cu alte atribuții, astfel cum reiese din compararea Fișelor de post de la filele 125 - 128 (P.) și filele 11 - 14 (C.); mai mult decât atât, P. A. a fost angajata societății încă din data de 03.02.2014 pe postul de Director dezvoltare, astfel cum rezultă din C.I.M. de la fila 116 - 117 din dosar și prin actul adițional nr. 842/02.09.2014 i-a fost schimbată funcția, devenind chief financial officer, nefiind o nouă angajată.
În ceea ce privește contractele de consultanță financiară încheiate cu cele 2 societăți, din acestea se poate observa că nu au legătură cu consilierea angajatei P. și nici cu concedierea contestatoarei. Astfel, contractul încheiat cu S.C. "F.2 S.R.L. (f. 134-136) este încheiat în 09.09.2014, cu 2 luni înainte de încetarea C.I.M. a contestatoarei, pe o perioadă de 30 zile și vizează servicii de consultanță și intermediere pentru finalizarea unor linii de finanțare iar contractul încheiat cu "C."; S.R.L. din 29.09.2014 (f. 137 - 143) a fost încheiat pe o perioadă de 6 luni și a avut ca obiect consultanță în domeniul financiar pentru atingerea obiectivelor de implementare a strategiilor pe termen mediu și lung, tocmai datorită dificultăților financiare.
Referitor la nulitatea deciziei datorită termenului de contestație de 45 zile, se constată că acesta a fost corect menționat în decizie și este cel prevăzut de art. 211 alin. 1 lit. a din L. 62/2011, lege specială față de C. muncii care prevede în art. 268 un termen de 30 zile, însă reprezintă norma generală în materie; totodată contestatoarea nu a fost prejudiciată cu nimic atâta timp cât a formulat prezenta contestație în termenul legal. Nici motivul de nulitate privind emiterea deciziei de către o persoană fără calitate nu poate fi primită, întrucât Decizia a fost emisă și semnată de Administratorul - Director, care prin art. 8.1 pct. 2 din Actul constitutiv al societății (f. 155 - 157) a avut printre alte atribuții și angajarea și desfacerea contractelor de muncă ale personalului.
Față de cele arătate, tribunalul concluzionează că desființarea postului de director financiar a fost efectivă și a avut o cauză reală și serioasă.
În ceea ce privește cererea reconvențională, prin care s-a solicitat obligarea la restituirea sumelor primite cu titlu de plăți compensatorii, se constată că aceasta este neîntemeiată întrucât, în situația în care contestatoarei i-a încetat contractul individual de muncă din motive fără legătură cu persoana ei, aceasta a beneficiat legal de aceste sume compensatorii a căror acordare s-a stabilit prin notificarea nr. 1360/20.10.2014 emisă de intimată.
Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus arătate, contestația formulată va fi respinsă ca netemeinică și în consecință va fi respinsă și cererea reconvențională.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimată.
| ← Salariaţi străini angajaţi prin agenţie de muncă... | Concediere pe motive disciplinare. Contestaţie respinsă ca... → |
|---|
