Condiţii speciale. Acţiune în constatare întemeiată pe dispoziţiile art. unic din Legea nr.380/2013 prin care s-a modificat şi completat Legea nr.263/2010.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Hotărâre nr. 227 din data de 30.04.2015
Condiții speciale. Acțiune în constatare întemeiată pe dispozițiile art. unic din Legea nr.380/2013 prin care s-a modificat și completat Legea nr.263/2010.
Legea nr. 263/2010: art.55, 158
Aceste prevederi legale vizează reducerea vârstei standard de pensionare în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții de grupă de muncă și în nici un caz nu pot constitui temei pentru recunoașterea unor condiții speciale/deosebite de muncă după data de 01.04.2001, în contextul în care nu s-a urmat procedura legală în acest sens.
Secția I Civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale - Decizia civilă nr.227/30 aprilie 2015.
Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr. 3573/107/2014 reclamantul C.I. a chemat în judecată pârâta SNTFM CFR MARFĂ S.A.-CENTRUL ZONAL DE MARFĂ B., solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
- să se constate că reclamantul a fost încadrat în cadrul societății pârâte - din data de 01.01.1991 până la data de 1.01.2011, având meseria mecanic mașini utilaj vagoane, lăcătuș montator agregate, respectiv revizor tehnic vagoane, iar în perioada 01.011991-31.12.1997, respectiv 03.02.1999-01.04.2001 a fost încadrat în grupa I de munca în procent de 100%, potrivit mențiunilor din carnetul de munca-conform prevederilor Ordinului nr.125/1990, în data de 01.04.2001 dispunându-se încetarea activității în grupa I de munca în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000;
- să se constate că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.380/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2010, persoanele care au realizat stagii de cotizare în grupa I de munca, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 sunt încadrate în condiții speciale;
- să se dispună obligarea pârâtei la emiterea unui înscris de unde să rezulte că în perioada 01.04.2001-1.01.2011 reclamantul a avut locul de muncă și a muncit efectiv în cadrul societății pârâte, munca efectivă fiind în condiții speciale așa cum prevăd dispozițiile Legii nr.380/2013, iar în caz contrar sentința ce o va pronunța instanța să țină loc de înscris autentic, valabil la Casa Județeană de Pensii.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a fost încadrat în muncă în cadrul societății pârâte -S.N.T.F.M. C.F.R. MARFA S.A.- CENTRUL ZONAL DE MARFA B., la punctul de lucru R.V.C., având meseriile mai sus menționate.
În perioada 01.01.1991 - 31.12.1997, respectiv 03.02.1999 - 01.04.2001 a fost încadrat în grupa I de munca, iar începând cu data de 01.04.2001, societatea pârâtă a dispus încetarea activității în grupa I de munca, în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000, însă ulterior acestei date, prin intrarea în vigoare a Legii nr.380/2013 s-a statuat faptul că persoanele care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1.04.2001, sunt încadrate în condiții speciale.
Consideră astfel că activitatea sa desfășurată în perioada 1.04.2001-1.01.2011, trebuie încadrată conform Legii nr.380/2013, în condiții speciale de muncă.
In drept, invocă: art. unic din Legea nr.380/2013, art.55 din Legea nr. 263/2010.
Prin întâmpinarea formulată pârâta a solicitat respingerea acțiunii, motivând că Legea nr.380/2013 nu cuprinde nici o prevedere în sensul afirmat de reclamant, si anume ca persoanele care au realizat stagii de cotizare în grupa I de munca, potrivit legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001, sunt încadrate în condiții speciale. Menționează că, la punctul 7 din Anexa 2 din Legea nr.263/2010 care cuprinde lista cu locurile de muncă încadrate în condiții speciale, este menționată "activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației, care îndeplinește funcția de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor", ori, astfel cum rezultă din carnetul de muncă al reclamantului, acesta nu a desfășurat niciodată astfel de activități.
In drept, art. 205 Noul Cod de procedură civilă, Legea nr.263/2010, Legea nr.380/2013.
Prin sentința civilă nr. 2426/19.11.2014 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Civilă s-a respins acțiunea formulată de reclamant.
Pentru a hotărî, astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
În scopul aplicării dispozițiilor Legii nr.3/1977 privind asigurările sociale de stat și în conformitate cu prev.art.2 din Decretul Lege nr.68/1990 s-a emis Ordinul nr.50/1990 al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Sănătății și Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii, și ulterior Ordinul nr.125/1990 pentru stabilirea locurilor de muncă, a activităților și categoriilor de personal care lucrează în condiții deosebite, ce se încadrează în grupele I și II de muncă, cu implicații asupra reducerii stagiilor de cotizare la asigurările sociale și pensionarea înainte de împlinirea vârstei standard.
Potrivit acestor dispoziții, încadrarea în grupele I și II se face proporțional cu timpul efectiv lucrat în locurile de muncă incluse în aceste grupe, stabilite după criteriile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.261/2001, care a fost adoptată în aplicarea Legii nr.19/2000.
De asemenea, stabilirea perioadei de activitate desfășurate în locurile de muncă și a activităților ce se încadrează în grupa I și II de muncă în vederea pensionării, se face pe baza înregistrărilor din Carnetul de Muncă, sau pe baza scriptelor și actelor oficiale existente la angajator, care să ateste o situație lipsită de echivoc și care să privească întregul program de lucru al salariatului, reieșit din fișa postului și specificul meseriei și funcției în care a fost încadrat la angajare, sau pe parcursul derulării contractului de muncă și nu doar perioade din program, temporar și ocazional petrecute în executarea acelorași servicii, în mai multe locuri de muncă.
În carnetul de muncă depus în probațiune la dosar au fost consemnate condițiile de muncă, respectiv încadrarea activității desfășurate de reclamant în perioada anterioară datei de 01.04.2001 în grupa I de munca și procentul din timpul normal de lucru în care munca prestată s-a încadrat în aceste condiții.
Potrivit art.15 din Ordinul nr.50/1990, dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de munca si activitățile ce se încadrează în grupele I si a II-a de munca în vederea pensionarii se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de munca, potrivit metodologiei de completare a acestuia.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Decretul nr.92/1976, "carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedește vechimea în munca, vechimea neîntrerupta în munca, vechimea neîntrerupta în aceeași unitate, vechimea în funcție, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de munca cu condiții deosebite, retribuția tarifara de încadrare si alte drepturi ce se includ în aceasta".
În aceste condiții, reclamantul nu justifica un interes actual prin promovarea unei acțiuni ce tinde la obținerea unui înscris, câtă vreme există mențiuni exprese în carnetul de muncă prin care ar putea dovedi această încadrare, în eventualitatea în care ar urmări obținerea unui drept de asigurări sociale.
De altfel și Legea nr.263/2010 reglementează la art. 159 (1) modalitatea de dovedire a vechimii în munca, astfel.
Art. 17 alin. (1) din aceeași Lege se refera expres si la stagiul de cotizare reprezentat de vechimea în munca suplimentară acordata în baza legislației anterioare datei de 01.04.2001 pentru grupele I si a II-a de muncă:
"Constituie stagiu de cotizare si perioada suplimentară la vechimea în munca sau la vechimea în serviciu acordata în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a (...)".
Una dintre condițiile de exercițiu ale unei acțiuni civile este aceea ca reclamantul sa justifice un interes legitim, juridic, interesul sa fie născut si actual, personal si direct. Interesul invocat de reclamant din cauza de față l-a reprezentat susținerea privitoare la eliberarea unei înscris privitor la grupa de muncă pentru perioada anterioară datei de 01.04.2001.
Susținerea aceasta nu justifica existenta unui interes născut și actual în promovarea unei acțiuni, cu atât mai mult cu cât mențiunile din carnetul de munca și atitudinea procesuală constantă a angajatorului a fost aceea de achiesare la susținerile reclamantului în ceea ce privește constatarea grupei I de muncă pentru perioada 01.04.2001-01.01.2011.
În ceea ce privește cererea reclamantului privind constatarea condițiilor speciale pentru perioada ulterioară datei de 01.04.2001 în baza Legii nr.380/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2010, instanța a reținut următoarele:
Începând cu 01.04.2001 nu s-au mai aplicat dispozițiile Ordinului MMPS nr.50/1990 și ale Ordinului nr.125/1990, iar încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale s-a realizat în temeiul Legii nr.19/2000 și HG nr.1025/2003 care stabilește metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale.
În anul 2006 a fost adoptată și a intrat în vigoare Legea nr.226 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale .
Potrivit art.1 din acest act normativ, începând cu 01.04.2001 sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa nr.1, cu precizarea din alin. 2 că aceste locuri de muncă sunt cele din unitățile cuprinse în anexa 2, care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor prevăzute de H.G. nr.1025/2003.
Din acest text de lege, rezultă că după 01.04.2001 sunt încadrate în condiții speciale de muncă locurile de muncă ce îndeplinesc două criterii:1) să fie cuprinse în anexa 1 a legii; 2) locurile de muncă din anexa 1 să fie în cadrul acelor unități ce au obținut avizele conform H.G. nr.1025/2003, respectiv în cadrul unităților cuprinse în anexa 2 din lege.
Unitatea pârâtă se regăsește în anexa 1 pct.7 în ceea ce privește activitatea încadrată în condiții speciale "7. Activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației, care îndeplinește funcția de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor."; iar ca și unitate se regăsește în anexa 2 la poziția 18 din Legea nr.226/2006.
Legea nr.226 din 7 iunie 2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale a fost abrogată de art.196 din Legea nr. 263/2010 în vigoare de la 1 ianuarie 2011.
Potrivit art. 30 din Legea nr.263/2010, în sensul prezentei legi locurile de muncă în condiții speciale sunt cele: - "lit. e activitățile și unitățile prevăzute în anexele 2 și 3";.
Unitatea pârâtă se regăsește în anexa 2 pct.7 în ceea ce privește activitatea încadrată în condiții speciale "7. Activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației, care îndeplinește funcția de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor."; iar ca și unitate se regăsește în anexa 3 la poziția 18 din Legea nr.263/2010.
Pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale trebuie îndeplinite cumulativ cele două condiții prevăzute la art.30 alin. 1 lit. e din Legea nr.263/2010, adică activitățile să fie prevăzute în anexa II și unitățile să fie prevăzute în anexa III.
Analizând Anexa II a Legii nr.263/2010, în care sunt nominalizate activitățile privind încadrarea în condiții speciale, în conformitate cu prevederile H.G. nr.257/2011, se observă că activitatea prestată de reclamant în favoarea unității pârâte, respectiv încadrarea pe "manevrant vagoane, respectiv șef manevră";, nu se regăsește în această Anexă.
La punctul 7 din anexa II la Legea nr.263/2010 sunt menționate expres activitățile încadrate în condiții speciale :"Activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației, care îndeplinește funcția de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor", ori, astfel cum rezultă din carnetul de muncă și din susținerile reclamantului, acesta nu a desfășurat niciodată activități dintre cele menționate mai sus.
Legea nr.380/2013 pe care își întemeiază cererea reclamantul completează art. 55 alin.(l) si modifică art.158 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel:
- la art.55 alin.(l), după litera a) se introduce o noua litera, litera a^ 1 care reglementează reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1A1, in situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de munca, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 30 alin.(1), sunt încadrate în condiții speciale;
Art.30 din Legea nr.263/2010:
(1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din: a) unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;
b) activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații;
c) activitățile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, prevăzute de actele normative cu regim clasificat emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi;
d) aviația civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1;
e) activitățile și unitățile prevăzute în anexele nr. 2 și 3;
f) activitatea artistică desfășurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4.
Legea nr.380/2013 nu cuprinde nici o prevedere în sensul afirmat de reclamant, și anume că "persoanele care au realizat stagii de cotizare în grupa I de munca, potrivit legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001, sunt încadrate în condiții speciale"
Acordarea grupei I de muncă reclamantului, anterior anului 2001, nu justifică acordarea condițiilor speciale de muncă după data de 01.04.2001, încadrare care se realizează în condițiile anterior menționate.
Dispozițiile Legii nr.380/2013 sunt aplicabile persoanelor care au desfășurat activitate în condițiile grupei I de muncă până la data de 01.04.2001, al căror drept la pensie se deschide sub incidența Legii nr.263/2010.
Aceste dispoziții nu obligă însă angajatorul să prelungească durata de aplicare a Ordinului nr.50/1990 și sub incidența Legii nr.263/2010 prin transformarea grupei I de muncă în condiții speciale de muncă.
În acest context, solicitarea reclamantului de a se constata că a lucrat în condiții speciale de muncă, pentru perioada 1.04.2001-1.01.2011, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamantul C.I. solicitând admiterea apelului, casarea sentinței atacate și pe cale de consecință admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În expunerea de motive apelantul reclamant, reluând argumentele din acțiunea introductivă, consideră că activitatea desfășurată în perioada 01.04.2001-1.01.2011 trebuia să fie încadrată de către pârâtă conform Legii nr.263/2010 coroborat cu prevederile Legii nr.380/2013 în condițiile grupei I de muncă.
În opinia sa, instanța de fond a apreciat în mod eronat prevederile legale în materie și prin urmare solicită ca în urma reanalizării atât a materialului probator în întregul său cât și a prevederilor legale în materie să se constate că acțiunea promovată este temeinică și legală.
În drept, invocă art.466 și urm. Cod de procedură civilă.
Intimata SNTFM. "CFR M."; SA a depus întâmpinare în această fază procesuală, solicitând respingerea apelului ca nefondat, arătând că instanța de fond a reținut exact situația de fapt și de drept dedusă judecății și că apelantul nu aduce nici o critică concretă sentinței atacate.
În drept, se invocă art.471 alin.5 din Noul Cod de Procedură civilă.
CURTEA, verificând potrivit art.479 din Codul de procedură civilă, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, reține următoarele:
Apelul este nefondat.
Reclamantul își fundamentează pretențiile în cauză pe dispozițiile Legii nr. 380 din 24 decembrie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Prin această lege s-a completat art.55 alin.(l) și s-a modificat art.158 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel:
- la art.55 alin.(l), după litera a) se introduce o noua litera, litera a^ 1 care reglementează reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1A1, în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de munca, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt încadrate în condiții speciale;
- la art.158 alin.(l) se menționează că "Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare".
Așa cum reiese din cele enunțate mai sus, aceste prevederi legale vizează reducerea vârstei standard de pensionare în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții de grupă de muncă și în nici un caz nu pot constitui temei pentru recunoașterea unor condiții speciale/deosebite de muncă după data de 01.04.2001, în contextul în care nu s-a urmat procedura legală în acest sens.
Astfel cum corect reține prima instanță, faptul că anterior datei de 01.04.2001 reclamantul a fost încadrat în grupa I de muncă nu conduce automat la recunoașterea condițiilor speciale de muncă după această dată, în absența urmării procedurii obligatorii reglementată de actul normativ incident perioadei în litigiu și îndeplinirii criteriilor cumulative menționate în actul normativ. Așa cum menționează instanța de fond, după data de 01.04.2001 încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale a fost reglementată de următoarele acte normative în succesiunea lor: Legea nr.19/2000, HG nr.1025/2003 care stabilește metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale și începând cu data de 01.01.2011 Legea nr. 263/2010 (art.30).
Raportând la cazul dedus judecății, art.30 din Legea nr.263/2010 lit.e) potrivit căruia " în sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din: (…) lit.e) activitățile și unitățile prevăzute în anexele nr.2 și 3"; , se reține că deși unitatea intimată se regăsește în Anexa 3 la poziția 18 din Legea nr. 263/2010, activitatea desfășurată de reclamant pe perioada în discuție (mecanic mașini utilaj vagoane, lăcătuș montator agregate, respectiv revizor tehnic vagoane) nu se încadrează la punctul 7 din Anexa II a legii care se referă la "activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației, care îndeplinește funcția de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor";.
Or, pentru a fi incident art.30 din Legea nr.263/2010 se impuneau a fi îndeplinite ambele condiții, atât în ceea ce privește încadrarea unității în Anexa 3, cât și încadrarea activității în anexa 2 a legii.
Nu în ultimul rând, este de menționat faptul că stabilirea condițiilor și nominalizarea locurilor de muncă ce sunt încadrabile în grupe de muncă, precum și nominalizarea persoanelor revine unităților angajatoare. Odată stabilită situația juridică, evidențierea acesteia se reflectă în carnetul de muncă întocmit conform Decretului nr. 92/1976 (în vigoare până la data de 01.01.2011, când a fost abrogat prin OUG.nr.148/2008 pentru modificarea Legii nr.53/2003) sau în adeverința emisă de angajator ce trebuie să îmbrace forma prevăzută de lege. Aceste acte sunt întocmite pe baza evidențelor aparținând unității emitente, care poartă întreaga răspundere pentru exactitatea lor.
Față de cele ce preced, Curtea, constatând că soluția primei instanțe este legală și temeinică, în temeiul art.480 alin.(1) din Noul Cod de procedură civilă a respins ca nefondat apelul promovat de reclamant.
| ← Dovada perioadelor de activitate desfăşurate în locurile de... | exercitarea autorităţii părinteşti + STABILIRE DOMICILIU... → |
|---|
