exercitarea autorităţii părinteşti + STABILIRE DOMICILIU MINOR + PENSIE INTRETINERE.
| Comentarii |
|
Judecătoria PITEŞTI Hotărâre nr. 4644/2015 din data de 27.05.2015
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4644/2015
Ședința publică de la 27 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M S
Grefier F N
Pe rol se află judecarea cauzei minori și familie privind pe reclamanta M M și pe pârâtul I G, având ca obiect exercitarea autorității părintești + STABILIRE DOMICILIU MINOR + pensie INTRETINERE.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, dezbaterile asupra fondului cauzei au avut în ședința publică de la data de 20.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, în conformitate cu disp. art. 396 C.proc.civ., a amânat pronunțarea asupra fondului cauzei la data de 27.05.2015.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată că la data de 17.12.2014 s-a depus cerere de chemare în judecată de către reclamanta M M, C.N.P., domiciliată în orașul M, Bd. Dacia, nr. , jud. Argeș, în contradictoriu cu pârâtul I G, C.N.P., domiciliat în com. S, sat Z, jud. I, prin care s-a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună, de urgent, pe cale de ordonanță președințială: ca autoritatea părintească pentru minorul, I M - V, sa fie exercitată exclusiv de către reclamantă, în sensul ca numai ea să aibă drepturi și obligații asupra minorului conform dispozițiilor Noul Cod Civil; să se stabilească domiciliul minorului la reclamantă, respectiv în or. M, Bd. D, nr. , jud. Argeș , conform dispozițiilor art. 400 Noul Cod civil; pârâtul sa fie obligat la plata contribuției pentru creșterea, dezvoltarea și educarea minorului, în cuantum de 25% din venitul sau net realizat lunar/venitul minim pe economie, începând cu data introducerii acțiunii și până la majoratul minorului, conform dispozițiilor art. 402 Noul Cod civil, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat: a avut o relație de concubinaj cu pârâtul, I G de aproximativ 4 ani de zile, cand a locuit la domiciliul părinților săi in or. M, Bdl. D, nr. , jud. Argeș , respectiv anul 2010, relație care s-a finalizat în prezent, iar la data de 09. Ian. 2011 reclamanta a dat naștere minorului, I M-V; tot acest timp, paratul a muncit fara carnet de munca in jud. Prahova, in lor. Campina, in domeniul construcții pe șantier; in primii doi ani, paratul, venea acasă la ea, reclamanta, din doua in doua săptămâni, iar dupa doi ani de zile de relație, paratul a inceput sa vina mai rar, chiar la o luna sau doua luni de zile, iar cand venea la domiciliul comun, paratul stătea de sâmbăta pana luni de dimineața, fara sa se implice in treburile gospodărești; reclamanta a născut pe minorul, I M -V in anul 2011, si a avut grija exclusiv de minor, intrucat nu are ajutor de la părinți, mama sa, a reclamantei este decedata, iar tatăl este plecat la tara in jud. Maramureș, si a avut grija de copil cu ajutorul fratelui său si al nașilor copilului, intrucat nu are venit lunar, iar pana sa nască lucra cu ziua; paratul nu s-a implicat in creșterea copilului doar foarte rar aducea lapte si pampers pentru copil; între timp, paratul nu a mai venit deloc , timp de 6 luni de zile la domiciliul conjugal, iar ea, reclamanta a considerat ca trebuie sa-și refacă viata, astfel incat s-a impacat cu fostul concubin, care in prezent este soțul său legitim, M B, cu care are un copil de 3 luni, respectiv pe M C; reclamanta a mai avut alta relație amoroasa înainte de această relație cu pârâtul, intrucat a fost căsătorita, si are un copil de 12 ani, iar cu paratul s-a cunoscut dupa ce ambii erau divorțați, si astfel ca minorul a fost recunoscut de către parat, conform certificatului de naștere al minorului nr. 70/12.ianuarie.2011; l-am cunoscut pe parat, intr-un moment de dezechilibru din viata sa, dupa divorț, ceea ce a făcut-o sa se apropie, sa-și pun încrederea in parat, care la inceputul relației a avut un comportament foarte bun, chiar i-a propus sa se căsătorească, ceea ce urma sa se realizeze; cat a locuit la domiciliul paratului in or. M, aveau condiții bune de trai, intrucat locuința sa este una bine utilată; paratul in aceasta perioada nu se ocupa de copil se comporta urat cu copilul, nu dorea sa se joace cu copilul, il lasa sa planga , ba chiar il respingea daca copilul dorea sa merga cu paratul de mana; pe 17 mai 2014, paratul a venit la domiciliul comun, si desi ea , reclamanta este căsătorita si locuiește in prezent la teri case distanta de casa sa, pe parat l-a lăsat sa doarmă in casa sa, unde a locuit impreuna cu acesta, i-a adus copilul sa il cunoască pe parat,si i-a dat paratului certificatul de naștere al copilului in original, intrucat paratul a dorit sa-l ia pe copil la Constanta, unde se afla ceilalți copii ai paratului din prima căsătorie, acre sunt majori si căsătoriți la rândul lor, cu scopul de a-i cunoaște copilul; paratul a spus ca o sa-l ia pe minor cu dansul, maxim doua săptămâni, insa paratul a prelungit perioada, si apoi a pecat cu minorul in Moldova, in jud. Iasi, pentru a sta inca doua săptămâni cu minorul, iar ulterior s-a intors la Campina la concubina paratului, M E, unde a trăit doua luni de zile impreuna cu minorul, intr-un apartament din str. Erupției, nr., Bl., Sc., ap., jud. Argeș, impreuna cu minorul si concubina, refuzând sa mai răspundă la telefon si sa aducă pe minor la M; desi, a insistat sa afle ce se intampla cu paratul si cu minorul, paratul a plecat cu minorul in Moldova, fara sa-i permită sa vorbească cu minorul la telefon, numai paratul a scris SMS prin care spune ca i-a rămas niște lucruri la mine, reclamanta; copilul a fost crescut numai de ea, reclamanta inca de la naștere, paratul nu s-a implicat in nici un fel pentru educare si creșterea minorului; în prezent, reclamanta s-a căsătorit din anul 2013 si locuiește in or. Mioveni, unde are condiții bune de trai, atat pentru ea , cat si pentru minor, iar relația minorului cu actualul meu sot este foarte buna, minorul fiind foarte atașat de către acesta; paratul nu-i da si nici nu i-a dat ceva de mâncare sau imbracaminte minorului; alocația copilului este la ea, recalmanta, si desi i-a spus sa-i aducă copilul, sau sa vina sa rezolve situația, oricum copilul s-a impotrivit sa plece cu paratul, tocmai reclamantei, i-a fost mila de parat, care a afișat o atitudine de umilința la data cand a vrut sa ia copilul pentru o perioada determinata de doua săptămâni; reclamanta, a făcut diverse demersuri pentru a recupera pe minor, la Direcția de Protecție a Copilului Argeș si Prahova, la Inspectoratul de Politie Argeș, insa nu a avut reușita; paratul este o persoana cu probleme neurologice, chiar psihice, dovada o face cu inscrisuri medicale, respectiv dosar medical nr. 1335 astfel incat consideră ca minorului nu-i este bine langa parat, chiar se afla in pericol; din acel moment, al plecării sale din domiciliu comun, și până în prezent copilul a fost crescut de reclamantă, din care cauză îi este puternic atașat sufletește, vârsta sa, împrejurarea că ea se poate ocupa personal de creșterea și educarea lui, că are condiții material bune, că are o altă relație de căsătorie serioasa, care ii oferă copilului stabilitate emoționala si financiara, se impune stabilirea domiciliului copilului la ea pentru a dispune de o buna creștere și educare; este o mama devotata, are condiții materiale bune, dovada ca are inca doi minori in întreținere împreuna cu actualul sot, si se ocupă de creșterea si educarea lor in condiții bune; în consecință, pârâtul este o persoana periculoasa, fara seriozitate, si care nu prezintă garanțiile de demnitate pentru un tata; pârâtului i se permite să-și vadă copilul, ori de cate ori dorește, si cu atat mai mult ea, reclamanta dorește sa-i creeze o imagine frumoasa copilului despre tatăl sau, insa consider ca nu se poate sa tina pe copil cu forța; este în interesul minorului ca domiciliul acestuia sa fie stabilit la ea, pentru a-i oferi o buna creștere și educare, iar pârâtul să fie obligat să-i plătească contribuție de întreținere minorului in cuantum de 25 % din venitul sau lunar net sau venitului lunar pe economie in condițiile in care paratul nu inregistreaza venituri; vârsta copilului este foarte fragedă, este puternic legat afectiv de mamă, prin îndepărtarea sa de mamă se ajunge la dispariția primului element de echilibru din viata copilului; de asemenea, reclamanta a dat dovadă de maturitate psihică și afectivă a avut grija de copil, i-a asigurat condițiile firești de dezvoltare psihică și fizică armonioasă a copilului si faptul ca i-a crescut singura copilul inca de la nașterea sa; se bucură de o bună reputație, întrucât sunt o familie serioasă, cunoscută în mod pozitiv în comunitatea în care trăiește.
În drept, au fost invocate disp. art. 398, 400, art. 402, 531 din Noul Cod civil.
Anexat acțiunii s-a depus un set de înscrisuri (filele 11-41), iar la data de 14.01.2015 s-a depus, de către reclamantă, cerere de modificare a acțiunii precizându-se că se dorește soluționarea sa în procedura de drept comun.
La data de 03.02.2015 s-a depus, de către pârâtul Ir G, cu domiciliul in comuna C, str. M. E , nr. , bloc , scara , etaj , ap. , județul P și cu reședința în com. S sat Z, județul I, adresă la care solicită comunicarea actelor de procedură, C.N.P., întâmpinare - cerere reconvențională prin care s-a solicitat să se dispună respingerea cereri reclamantei și admiterea cererii reconvenționale.
În motivare s-a arătat: a avut o relație de concubinaj cu reclamanta in perioada 2009-2013 relatie din care a rezultat minorul I M V; susținerile reclamentei, cum ca ar fi avut grija exclusiv de copil si ca el nu s-ar fi implicat in creșterea acestuia nu sunt reale; inca din momentul in care a aflat de faptul ca urmează sa aibă un copil ,a amenajat locuința reclamantei, tocmai pentru a avea condiții bune pentru minor; totul a decurs normal pana in anul 2012 , cand datorita cheltuielilor care a inceput sa le aibă cu un proces de partaj nu și-a mai permis sa cheltuie bani pe orice pofta ci doar pe strictul necesar pentru a nu duce lipsa de nimic in casa; în urma cheltuielilor cu acest proces de partaj , a convenit de comun acord cu reclamanta sa nu mai cheltuie banii cu venitul acasă săptămânal, având in vedere ca el lucrează in domeniul construcțiilor si mergea la lucru prin diverse zone din tara, si acești bani sa ii dea ei pentru a-i avea in casa , dar niciodată nu s-a intamplat sa lipsească de acasă timp de 6 luni asa cum susține reclamanta in cererea de chemare in judecata ci venea o data la 2-3 săptămâni, lucru pe care o sa-l dovedească cu martorii care vor fi audiați, excepție facand lunile iulie si august 2013, cand reclamanta si-a făcut o noua relație; relația dintre ei s-a răcit din toamna anului 2013 , cand reclamanta i-a adus la cunoștința faptul ca urmează sa se căsătorească , spunandu-i ca pe copilul lor o sa-l ia sa locuiască cu ea si viitorul sot, iar el o sa poată sa vină sa-l vadă de cate ori vrea; în luna decembrie 2013 a mers sa vadă copilul, iar la plecare minorul a inceput sa planga spunând ca vrea sa stea cu el; atunci reclamanta i l-a dat in brațe rugandu-l sa-l facă sa taca; a mai stat puțin si a incercat sa-i spună ceva care sa-l determine sa nu mai planga; în luna mai 2014 i-a cerut permisiunea sa îi lase copilul sa meargă cu el la Constanta pentru aproximativ 3 săptămâni; ajuns la Constanta a făcut un program in care copilul sa poată sa-si exprime dorințele si treptat a căutat sa indeparteze acele lucruri care nu erau caracteristice pentru un copil de vârsta lui; dupa o săptămâna reclamanta a inceput sa îl streseze la telefon ca sa ii aducă copilul pentru ca rad vecinii de ea; atunci a inteles ca pe ea nu o interesa copilul ci ceea ce spun vecinii; cand s-a intors de la Constanta, a trecut pe la Campina unde locuia ,iar copilul i-a spus ca vrea sa locuiască cu el si ca nu mai vrea la actualul sot al reclamantei, deoarece se poarta foarte urat cu el (ca l-a aruncat in sant); practic din luna mai a luat copilul la el; reclamanta era insarcinata cu actualul sot; ulterior reclamanta a venit la Campina in zona birourilor societății la care lucrează si l-a sunat spunandu-i ca vrea sa vada copilul ,dar el nefiind in zona nu a avut cum sa facă acest lucru; dupa aceea a făcut sesizare la Protecția Copilului pentru ca nu o lasă sa vada minorul, in acest sens prezantandu-se la el o comisie de la instituția mai sus menționata si a dat o declarație scrisa in care a spus ca este de acord sa vada copilul ,dar in prezenta sa fiind o persoana care stie sa impresioneze prin plâns si nu dorește ca minorul sa fie traumatizat de manifestările ei; având in vedere ca reclamanta are un copil din prima căsătorie care nu a crescut din propriile ei venituri iar actualul sot este despărțit de fosta soție , iar unul dintre motivele din acțiunea de divorț a fost acela de rele tratamente aplicate propriilor copii, consideră ca, copilul său nu ar avea condiții optime pentru o buna creștere si educare; susținerile reclamantei cum ca minorul este puternic atașat sufletește de ea si ca la el nu ar avea condiții optime pentru o buna creștere si educare sunt nefondate, dovada in acest sens fiind acheta psihosociala intocmita la locuința părinților săi.
Prin cerere reconvențională s-a solicitat să se dispună: stabilirea domiciliului minorului I M V, născut la data de, la reședința pârâtului în comuna S, județul Argeș; autoritatea părinteasca asupra minorului sa fie exercitată în comun de către ambii părinți; reclamanta-pârâtă să fie obligată la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 25% din venitul sau net; obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat: în plus fata de motivele prezentate prin intampinare , in susținerea cererii reconventionale, ulterior a aflat ca reclamanta nu ii acorda prea mare atenție copilului in sensul ca ii dădea copilului sa mănânce dimineața si il scotea afara , lasandu-l singur sa se joace prin curte , uneori cu fratele sau cel mare ( fiul reclamantei din prima căsătorie) pana cand minorul ii cerea sa ii dea din nou sa mănânce; totodată a constat ca in contact cu alti copii, minorul nu are un comportament adecvat, fiind uneori violent si acest lucru s-a datorat faptului ca fiul nu a avut contact cu alti copii, in afara de fratele lui care era mai mare , respectiv in vârsta de 12 ani si astfel nu stia cum sa se comporte in colectivitate; în locuința părinților mei copilul beneficiază de condiții foarte bune de creștere si educare , fiind ingrijit de el si actuala mea concubina , frecventează cursurile grădiniței si este foarte atașat de ei; având in vedere ca minorul are un climat familial corespunzător , urmează sa constatați ca este in interesul acestuia sa aiba locuința împreuna cu pârâtul, in condițiile in care la la domiciliul reclamantei-parate este o casa compusa din doua camere si o bucătărie , moștenire de la bunicul sau , casa in care locuiește reclamanta, soțul sau, cei doi copii ai sai precum si fratele acesteia; nici reclamanta-parata nici soțul acesteia nu au un loc de munca , singura lor sursa de venit fiind alocația copiilor si eventual bani câștigați la munca cu ziua , astfel ca fiul nu poate avea condițiile materiale necesare unei bune creșteri si educări.
În drept, au fost invocate disp. art. 114, 205 din C.proc.civ., art. 486, art. 496, 503, 516 din Codul civil.
Raportat la cererea reconvențională depusă, la data de 23.03.2015 s-a depus, de către reclamantă, întâmpinare prin care s-a solicitat să se dispună admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, ca fiind temeinică și dovedită și respingerea cererii reconvenționale ca fiind netemeinică și nedovedită.
În motivarea întâmpinării s-a arătat: a avut o relație de concubinaj cu pârâtul, I G de aproximativ 4 ani de zile, cand au locuit la domiciliul părinților săi in or. M, Bdl. D, nr., jud. Argeș, respectiv anul 2010, relație care s-a finalizat în prezent, iar la data de 09. Ian. 2011 ea, reclamanta a dat naștere minorului, I M-V; tot acest timp, paratul a muncit fara carnet de munca in jud. Prahova, in or. Campina, in domeniul construcții pe șantier; in primii doi ani, paratul, venea acasă la reclamantă, din doua in doua săptămâni, iar dupa doi ani de zile de relație, paratul a început sa vina mai rar, chiar la o luna sau doua luni de zile, iar cand venea la domiciliul comun, paratul stătea de sâmbăta pana luni de dimineața, fara sa se implice in treburile gospodaresti; acest fapt este recunoscut tocmai de către parat in intampinarea si cererea reconventionala formulate, întrucât paratul era interesat de problemele sale cu partajul de bunuri comune din precedenta căsătorie a sa; reclamanta a născut pe minorul, I M -V in anul 2011, si a avut grija exclusiv de minor, intrucat nu are ajutor de la părinți, mama sa, a reclamantei este decedata, iar tatăl este plecat la tara in jud. Maramureș, si a avut grija de copil cu ajutorul fratelui său si al nașilor copilului, intrucat nu are venit lunar, iar pana sa nască lucram cu ziua; reclamantei si copiiilor săi nu le lipsește nimic, ei locuiesc la casa in or. M, cartier R, jud. Argeș, au animale, gradina cu legume, terenuri cu cereale, actualul sot are salariu, astfel incat își asigură traiul zilnic in mod decent, prin munca; cei doi copii sunt bine crescuți, sunt educati, copilul cel mare este la scoală si are rezultate foarte bune la invatatura, dovada in acest sens o face cu o caracterizare de la scoală si cu , carnetul de note, nu este violent, este sociabil, o ajuta si cu cel mic, la fel cum o ajuta si cu minorul, M V I, care este la parat in prezent; nu este adevărat ca l-a invatat sa fie violent, sau nesociabil, consideră ca tocmai prin comportamentul sau, paratul l-a trasformat pe minor, intr-o persoana violenta, paratul nici nu locuiește la aceeași adresa cu minorul, I M V; în mod eronat paratul susține ca actualul său sot este violent , tocmai paratul este si a fost mereu prieten cu actualul său sot, ba mai mult au avut afaceri impreuna; minorul, I M V, pe data de 07.03.2015, dupa infatisare la instanata de judecata in acest proces, când paratul a fost de acord sa i-l dea la telefon dupa aproape 10 luni de zile, a intrebat-o si de actualul sot, spunandu-i ca-i este dor de acesta, de bebelușul de acasă, dar este evident ca minorul este influențat de tata, intrucat minorul cunoaște anumite discuții dintre ea si parat, fara sa fi participat in vreun fel la ele; de asemenea, paratul in mod ironic tot la data de 07.03.2015 i-a spus in fata Judecătoriei Pitești ca o ia cu dansul cu mașina sa-l vadă pe minor in com. S, dar daca pleacă imediat de la instanța, in alte condiții nu este de caord, deci fara sa-și anunțe familia, fara sa-i facă bagajul, si tot in mod ironic spunea ca o aduce paratul acasă in patru zile; exista o neconcordanta in ideile paratului, acesta a spus la Inspectoratul de Politie Argeș faptul ca locuiește in or. Campina, str. Erupției, iar in intampinare si cererea reconventionala spune ca domiciliul este in or. Campina, str. M E, iar reședința este in com. S, jud. I unde il tine pe minorul, I M V; în ceea ce privește fotografiile depuse de către parat, sunt pozele făcute cu minorul in timpul cand minorul era ingrijit de către reclamanta, iar pozele de la mare, sunt făcute la o săptămâna dupa ce a luat minorul de la recalamanta, deci minorul arata bine ca urmare a îngrijirii acordate de ea; paratul nu a depus poze cu minorul din momentul prezent, dupa perioada de 10 luni de cand a fost luat de către parat, ca sa vadă in concret cum si cat de bine este ingrijit minorul de către parat, sau este chiar pus la treaba in gospodărie; paratul in mod incorect afirma si scrie pe una dintre poze, faptul ca este făcuta in luna a șasea din 2013, iar alta fotografie in luna a cincea 2013, astfel incat se dovedește reaua-credinta a paratului, intrucat minorul a fost luat de către parat in anul 2014 in luna mai, iar cat copilul a fost la reclamanta, tot anul 2013, nu a plecat la mare nici cu ea, nici cu paratul; mama paratului se afla de 4 ani de zile la sora acestuia in Mun. Constanta, unde este ingrijita, intrucat este imobilizata la pat, iar paratul nu se interesează de stare de sănătate a mamei sale, si in mod abuziv a revenit la gospodăria acesteia, desi tot paratul i-a spus ca mama sa nu dorește sa-i lase nimic materiale, toata gospodăria vrea sa o lase surorii paratului care o ingrijeste; paratul nu s-a implicat in creșterea copilului, doar foarte rar aducea lapte si pampers pentru copil; copilul a primit căruțul, bicicleta , căruțul de masa de la fratele său, al reclamantei; nu este adevărat ca paratul i-a amenajat casa, pana sa-l nască pe minor, paratul a pus un singur geam termopan, si o usa de stejar pe care a adus-o de la vechituri; între timp, paratul nu a mai venit deloc , timp de 6 luni de zile la domiciliul conjugal, iar ea, reclamanta a considerat ca trebuie sa-și refacă viata, astfel incat s-a impacat cu fostul concubin, care in prezent este soțul său legitim, M B, cu care are un copil de 6 luni, respectiv pe M C; ea , reclamanta a mai avut alta relație amoroasa înainte de această relație cu pârâtul, intrucat a fost căsătorita, si are un copil de 12 ani, iar cu paratul s-a cunoscut dupa ce ambii erau divorțați, si astfel ca minorul a fost recunoscut de către parat, conform certificatului de naștere al minorului nr. 70/12.ianuarie.2011; l-m cunoscut pe parat, intr-un moment de dezechilibru din viata sa, dupa divorț, ceea ce a făcut-o sa se apropie, sa-și pună încrederea in parat, care la începutul relației a avut un comportament foarte bun, chiar i-a propus sa se căsătorească, ceea ce urma sa se realizeze; cat a locuit la domiciliul paratului in or. Mioveni, avea condiții bune de trai, intrucat locuința sa este una bine utilată; paratul in aceasta perioada nu se ocupa de copil se comporta urat cu copilul, nu dorea sa se joace cu copilul, il lasa sa planga , ba chiar il respingea daca copilul dorea sa merga cu paratul de mana; pe 17 mai 2014, paratul a venit la domiciliul comun, si desi ea , reclamanta este căsătorita si locuieste in prezent la trei case distanta de casa sa, pe parat l-a lăsat sa doarmă in casa sa, unde a locuit impreuna cu acesta, i-a adus copilul sa il cunoască pe parat, si i-a dat paratului certificatul de naștere al copilului in original, intrucat paratul a dorit sa-l ia pe copil la Constanta, unde se afla ceilalți copii ai paratului din prima căsătorie, acre sunt majori si căsătoriți la rândul lor, cu scopul de a-i cunoaște copilul; paratul a spus ca o sa-l ia pe minor cu dansul, maxim doua saptamani , insa paratul a prelungit perioada, si apoi a pecat cu minorul in Moldova, in jud. Iasi, pentru a sta inca doua săptămâni cu minorul, iar ulterior s-a intors la Campina la concubina paratului, M E, unde a trăit doua luni de zile impreuna cu minorul, intr-un apartament din str. Erupției, nr. 10, Bl., Sc., ap., jud. Argeș, impreuna cu minorul si concubina, refuzând sa mai răspundă la telefon si sa aducă pe minor la Mioveni; desi, a insistat sa afle ce se intampla cu paratul si cu minorul, paratul a plecat cu minorul in Moldova, fara sa-i permită sa vorbească cu minorul la telefon, numai paratul a scris SMS prin care spune ca i-a rămas niște lucruri la mine, reclamanta; copilul a fost crescut numai de ea , reclamanta inca de la naștere, paratul nu s-a implicat in nici un fel pentru educare si creșterea minorului; în prezent, ea reclamanta arată ca s-a căsătorit din anul 2013 si locuiește in or. Mioveni, unde are condiții bune de trai, atat pentru ea , cat si pentru minor, iar relația minorului cu actualul său sot este foarte buna, minorul fiind foarte atașat de către acesta; paratul nu-i da si nici nu i-a dat ceva de mâncare sau imbracaminte minorului; alocația copilului este la ea, recalmanta, si desi i-a spus sa-și aducă copilul, sau sa vina sa rezolve situația, oricum copilul s-a impotrivit sa plece cu paratul, tocmai ei, reclamantei, i-a fost mila de parat, care a afișat o atitudine de umilința la data cand a vrut sa ia copilul pentru o perioada determinata de doua săptămâni; ea , reclamanta, a făcut diverse demersuri pentru a recupera pe minor, la Direcția de Protecție a Copilului Argeș si Prahova, la Inspectoratul de Politie Argeș, insa nu a avut reușita; paratul este o persoana cu probleme neurologice, chiar psihice, dovada o fac cu înscrisuri medicale, respectiv dosar medical nr. 1335 astfel incat minorului nu-i este bine langa parat, chiar se afla in pericol; în acest sens s-a adresat Spitalului Voila pentru a solicita relații, dovada fiind adresa făcuta, trimisa prin posta cu AR 19899879933 din 16.03.2015 , insa pana in prezent nu a primit niciun răspuns; din acel moment, al plecării sale din domiciliu comun, și până în prezent copilul a fost crescut de ea, reclamantă, din care cauză îi este puternic atașat sufletește; în consecință, pârâtul este o persoana periculoasa, fara seriozitate, si care nu prezintă garanțiile de demnitate pentru un tata; pârâtului i se permite să-și vadă copilul, ori de cate ori dorește, si cu atat mai mult ea, reclamanta dorește sa-i creeze o imagine frumoasa copilului despre tatăl sau, insa consideră ca nu se poate sa tina pe copil cu forța; este în interesul minorului ca domiciliul acestuia sa fie stabilit la ea, pentru a-i oferi o buna creștere și educare, iar pârâtul să fie obligat să-i plătească contribuție de întreținere minorului in cuantum de 25 % din venitul sau lunar net sau venitului lunar pe economie in condițiile in care paratul nu înregistrează venituri; vârsta copilul care este foarte fragedă, este puternic legat afectiv de mamă, prin îndepărtarea sa de mamă se ajunge la dispariția primului element de echilibru din viata copilului; de asemenea, reclamanta a dat dovadă de maturitate psihică și afectivă a avut grija de copil, i-a asigurat condițiile firești de dezvoltare psihică și fizică armonioasă a copilului si faptul ca l-a crescut singura copilul inca de la nașterea sa; se bucură de o bună reputație, întrucât sunt o familie serioasă, cunoscută în mod pozitiv în comunitatea în care trăim.
În drept, au fost invocate disp. art. 150, 398, 400, art. 402, 531 din Noul Cod civil.
La solicitarea părților, în cauză s-au administrat probele cu înscrisuri, interogatoriu, martori, iar la termenul de judecată din data de 20.05.2015 s-au formulat concluzii asupra fondului cauzei.
Având în vedere probele administrate se va respinge acțiunea modificată și se va admite în parte cererea reconvențională pentru următoarele considerente:
Din susținerile ambelor părți, cât și din depozițiile martorilor, se reține că părțile au avut o relație de concubinaj, iar din aceasta a rezultat minorul I M - V, născut la data de, naștere înregistrată sub nr. 70/12.01.2011 în Registrul Stării Civile al mun. Pitești (certificatul de naștere de la fila 13 - copie).
Potrivit disp. art. 397 din N.C.civ., autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.
Potrivit art. 398 din N.C.civ., dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de unul dintre părinți.
În speța de față, instanța apreciază, pe baza probelor administrate în cauză, că sănătatea minorului precum și educarea acestuia într-un mediu moral și echilibrat sunt cel mai bine asigurate la domiciliul tatălui, dar va dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată de ambii părinți având în vedere că nu s-a dovedit că vreunul dintre părinți ar fi fost agresiv față de minor, sau a avut o atitudine care să determine instanța să aprecieze că nu este în măsură să exercite autoritatea părintească cu privire la copil.
Nu a rezultat din probatoriul administrat un pericol iminent în ceea ce privește viața, sănătatea și dezvoltarea minorului datorat comportamentului tatălui; reclamanta a solicitat ca numai ea să exercite autoritatea părintească, însă nu a reușit a proba care ar fi vătămarea adusă minorului de către tată.
Nici unul dintre martori nu a precizat existența unei atitudini agresive a pârâtului tată față de minor și nici chiar reclamanta nu a susținut o asemenea acțiune, ci numai că intimatul nu s-ar fi ocupat de copil (acțiunea și întâmpinarea la cererea reconvențională).
Față de această situație reținută, văzând și cererea pârâtului - reclamant, precum și referatele de anchetă socială efectuate de Primăria orașului Mioveni sub nr. 198/12.01.2014 și Primăria com. Scobinți cu nr. 73/07.01.2015 (filele 52 și urm.), instanța apreciază că este în interesul minorului ca exercitarea autorității părintești să fie asigurată de ambii părinți.
De asemenea, din ancheta socială efectuată în cauză rezultă că pârâtul - reclamant dispune de posibilități bune de creștere și educare a minorului, având venituri în sumă de 975 lei, locuința sa fiind o casă compusă din trei camere și bucătărie, având electricitate, iar starea de igienă este satisfăcătoare.
Mai mult, în ancheta efectuată la domiciliul intimatului s-a precizat că acesta are relații bune cu vecinii, copilul este bine îngrijit, este dezvoltat normal în raport cu vârsta sa, iar pe durata vizitei s-a dovedit ca fiind un copil prietenos, sociabil existând și o relație de apropiere între acesta și tatăl său, dar și față de concubina acestuia din urmă - în prezent soție (fila 55 și fila 102).
În ceea ce privește ancheta efectuată la domiciliul reclamantei se reține din conținutul acesteia că: în prezent nu lucrează; este căsătorită cu numitul M B, căsătorie din care a rezultat un minor (născut la data de 02.09.2014); aceasta are în întreținere și pe fiul dintr-o căsătorie anterioară în vârstă de 12 ani; locuința sa este o casă compusă din trei camere și dependințe corespunzătoare, iar starea de igienă este corespunzătoare.
De asemenea, din depozițiile martorilor C A I și P I D (fila 134 și urm.) se reține că locuința reclamantei este compusă din două camere, iar în aceasta locuiesc în prezent patru persoane (soțul, petenta și doi copii).
Mai mult, ambii martori au precizat atașamentul reclamantei față de minor, dar și al pârâtului, neînțelegerile dintre aceștia referindu-se la relația lor, iar nu la minorul I M - V. Ambii părinți erau atașați de minor și contribuiau la creșterea și educarea sa.
Aceeași situație de fapt a fost expusă și de către martora V C (fila 151), aceasta menționând că locuința petentei ar avea trei camere, iar numai soțul acesteia realizează venituri muncind cu ziua.
Însă în ceea ce privește locuința în care minorul beneficiază de cea mai bună îngrijire instanța se va opri asupra depoziției martorei C C (filele 153,154).
Astfel, aceasta a arătat: locuința pârâtului este corespunzătoare creșterii unui copil; locuiește acesta, soția și minorul în aceasta; copilul când a fost adus era sălbatec, respectiv nu comunica, se trântea pe jos și arunca cu pietre, însă în prezent merge la grădiniță și s-a integrat în comunitate; pârâtul este cunoscut ca un om foarte liniștit și nu consumă alcool; de la minor a aflat că mama sa (reclamanta) îi aducea mâncare de la cantina socială atunci când locuia cu aceasta, cât și că fratele mai mare îi lua fructele, minorul având obiceiul de a le ascunde (sub pernă); minorul nu este pus la munci agricole, ci doar asistă la acestea (pentru a nu rămâne singur acasă).
Raportat la toate aceste probe, instanța constată că din punct de vedere afectiv minorul este mai atașat de tată, locuința sa fiind necesar a se stabili la pârât. La acesta locuiește încă din anul 2014, fiind integrat în comunitatea de la domiciliul intimatului și având relații afective cu acesta și soția sa.
De asemenea, aceeași concluzie se desprinde și din analiza situației materiale a părților, respectiv cele oferite de reclamantă sunt inferioare; aceasta nu lucrează, ci numai soțul său și sporadic (cu ziua); mai are în întreținere încă doi copii (pârâtul numai pe minor) din care unul este în vârstă de 8 luni.
În stabilirea locuinței minorului trebuie avute în vedere atât sexul acestuia, cât și vârsta sa, necesitând prezența tatălui.
Raportat la probatoriul administrat și analizat mai sus instanța apreciază că locuința minorului ar trebui stabilită la tată, iar nu la mamă, urmând ca, în baza dispozițiilor art. 400 din N.C.civ. și a concluziilor precizate mai sus, să dispună stabilirea locuinței minorului la tată.
Nu se va reține nici susținerea petentei privind posibilele boli psihice ale intimatului atât timp cât nu a probat că acestea ar afecta creșterea minorului. Mai mult, aceasta a avut o relație de concubinaj de durată cu pârâtul și nu a invocat ca motiv de destrămare a acesteia posibilele afecțiuni psihice ale intimatului. De asemenea, nici unul dintre cei patru martori audiați nu a precizat vreo situație în care să fi observat că pârâtul ar fi suferit de o boală psihică care să pună în pericol pe minor.
Se observă că s-a probat că pârâta nu realizează în prezent venituri salariale. Astfel, sunt incidente disp. art. 402, 499, 525 și 529 din N.C.civ., respectiv: "... (2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii. ...";.
Este necesar a se stabili în favoarea minorului o pensie de întreținere, în cuantum de 25% din venitul din venitul minim pe economie sau din cel net realizat, în cazul în care se va realiza în viitor (se va evita astfel sesizarea din nou a unei instanțe), în favoarea minorului I M - V, născut la data de, începând cu data de 05.03.2015 și până la majorat.
În baza disp. art. 453 din N.C.proc.civ., raportat la modalitatea soluționării cererilor, reclamanta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.040 lei, către pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea modificată formulată de reclamanta M Ma, C.N.P., domiciliată în orașul M, Bd. D, nr. , jud. A, în contradictoriu cu pârâtul I G, C.N.P. , domiciliat în com. S, sat Z, jud. I.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârât.
Dispune exercitarea autorității părintești de către ambii părinți în privința minorului I M - V, născut la data de.
Stabilește domiciliul minorului de mai sus la tatăl pârât.
Obligă reclamanta la plata pensiei de întreținere lunare în cuantum de 25 % din venitul minim pe economie sau din venitul net realizat, în cazul în care se va realiza în viitor, în favoarea minorului I M - V, născut la data de, începând cu data de și până la majorat.
Obligă reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.040 lei, către pârât.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Pitești.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Mai 2015.
Președinte,
M S
Grefier,
F N
Red. M.S.
Tehn. M.N./27.08.2015/4 ex.
| ← Condiţii speciale. Acţiune în constatare întemeiată pe... | Litigiu functionari publici - obligatia de a face.... → |
|---|
