Conflict de muncă. Decizia 101/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 101/2010
Ședința publică de la 21 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Fiț JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu
- - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta Vesa
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului promovat de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean împotriva sentinței civile nr. 1251/7 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă reclamantul intimat, lipsă fiind pârâtul recurent și pârâta intimată Școala cu Clasele I-VIII.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reclamantul intimat depune la dosar copia Deciziei nr. 1632/04.12.2007 emisă de Inspectoratul Școlar al Județului A, susținând că aceasta reprezintă dovada că inspectoratul școlar a emis deciziile.
Instanța, reținând că nu sunt chestiuni prealabile de discutat ori cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în apărare.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului formulat de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean A și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală. Fără cheltuieli de judecată.
Instanță, în raport de actele dosarului și concluziile prezentate în dezbateri, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr- reclamantul -. a chemat în judecată pârâții SCOALA CU CLASELE I-VIII și INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI A pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligați să acorde coeficientul de ierarhizare de 1/25 la tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art.50 al.1 și 2 din legea nr.128/1997 modificată către reclamant pe ultimii trei ani - anterior introducerii acțiunii, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material până la data plății efective.
În motivare s-a arătat că reclamantul a fost cadru didactic la SCOALA CU CLASELE I-VIII. Deși conform art.50 al.1 și 2 din legea nr.128/1997 era îndreptățit să primească tranșe de vechime la salarizare precum și tranșe suplimentare de vechime conform unei vechimi în muncă de peste 40 ani, aceste dispoziții legale nu au fost respectate.
În drept s-au invocat prevederile OG nr. 15/2008.
Pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului Aas olicitat respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât nu se află în raporturi contractule de muncă cu reclamantul, conform dispozițiilor art. 142 din Legea nr. 84/1995, coroborate cu art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128 /1997 așa cum a fost modificată prin Legea 349/2004.
Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii, arătând că s-au respectat prevederile legale invocate de reclamant.
Prin întâmpinarea formulată de pârâta SCOALA CU CLASELE I-VIII (fila 35) s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că textul alin. 2 de la art.50 din Legea 128/1997, cu modificările și completările ulterioare nu poate fi interpretat separat de textul de la alin. 1 al aceluiași articol, susținând totodată că creșterea de 1/25 a coeficientului de ierarhizare prevăzut la tranșa 30-35 este făcută de coeficientul de ierarhizare tranșei anterioare de vechime 25-30 ani.
Pârâții au invocat în drept prevederile art. 115, 242 din Codul d e procedură civilă, OG 15/2008 și Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Prin sentința civilă nr. 1251/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul cu nr. de mai sus, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Inspectoratul Școlar Județean A fost admisă acțiunea, pârâții fiind obligați să plătească reclamantului drepturile bănești reprezentând tranșa suplimentară de vechime în muncă pentru perioada 14.07.2006-31.08.2009, sume actualizate cu indicii de inflație începând cu data nașterii dreptului material până la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În temeiul art. 137 cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI
Potrivit art.9 din HG 2192/2004, inspectoratul școlar general avizează statul de funcții pentru personalul didactic și didactic auxiliar din unitățile de învățământ. În baza acestei atribuții se asumă și responsabilitatea cheltuielilor de personal ce decurg din statul de funcții avizat, motiv pentru care instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a INSPECTORATULUI ȘCOLAR AL JUDEȚULUI A, acest pârât având calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Reclamantul are calitatea de personal didactic în învățământul preuniversitar profesor, iar din adeverința depusă la dosar la fila 2 rezultă că începând cu data de 1.05.2005 îndeplinește condițiile de vechime prevăzute de art. 50 din Legea nr. 128/1997, adică are vechime de peste 40 de ani în învățământ.
În conformitate cu prevederile art. 50 din Legea nr. 128/1997 personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la 40 de ani de activitate în învățământ.
2 al aceluiași text de lege individualizează aceste tranșe și arată pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime (30, 35 și peste 40) se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Potrivit dispozițiilor art. 48 alin. 1 din legea nr. 128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare, numite în cuprinsul legii.
Din reglementarea acestor norme legale, în acord cu conceptul general de salariu din dreptul muncii, tribunalul a reținut că elementele sistemului de salarizare proprii personalului didactic sunt reprezentate pe de o parte de salariul de bază care constituie elementul principal al salariului, iar pe de altă parte de sporurile, adaosurile la salariul de bază, care reprezintă elemente accesorii ale salariului.
Din actele dosarului, tribunalul a constatat că reclamanților nu le-a fost acordat acest spor salarial, nedepunându-se nici o dovadă în acest sens, deși se fac afirmații în întâmpinare referitor la acest aspect.
Pârâții în cauză urmează a răspunde față de reclamanți, în calitatea lor de partener contractual în contractul de muncă al acestora, potrivit dispozițiilor art. 58 alin. 1 și 2 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură - învățământ ca angajator care stabilește în concret drepturile salariale cuvenite fiecărui cadru didactic și întocmește statele de plată.
Ca urmare, aceștia au fost obligați să acorde și să plătească reclamantului -personal didactic, corespondent raportului de muncă avut de reclamant, drepturile bănești, reprezentând tranșa suplimentară de vechime în muncă pentru perioada 14.07.2006-31.08.2008, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
Cât privește capătul de cerere privind actualizarea sumelor cu indicele de inflație de la data nașterii drepturilor și până la data plății efective, instanța a constatat în speța de față că ceea ce face obiectul reparației este prejudiciul real, suferit de cadrele didactice ca urmare a neacordării unor drepturi bănești de natură salarială.
Repararea prejudiciului se face în condițiile răspunderii civile contractuale.
Beneficiul nerealizat, ca parte a prejudiciului suferit de cadrele didactice este datorat devalorizării monetare survenite între data când aceste drepturi ar fi trebuit acordate și data plății efective, pe cale de consecință, măsura reparatorie adecvată fiind actualizarea sumelor cu indicele de inflație, de la data scadenței fiecărei sume, la data plății efective.
Având în vedere și evoluția economică - socială actuală, cât și soluțiile doctrinare și jurisprudențiale în materie, tribunalul a apreciat că în materia dreptului muncii daunele pentru neexecutarea corespunzătoare a obligațiilor bănești se pot concretiza nu numai în dobânda legală, ci și în actualizarea cu indicele de inflație, de la data când fiecare sumă ar fi devenit scadentă, la data plății efective, principiul primordial ce se cere a fi respectat fiind repararea în totalitate a prejudiciului suferit.
Pentru aceste considerente, instanța a admis și acest capăt de cerere, și a dispus actualizarea cu indicele de inflație a drepturilor bănești acordate reclamanților, de la data scadenței fiecărei sume la data plății efective.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Inspectoratul Școlar Județean A solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamant.
În expunerea de motive arată că, potrivit art. 50 alin.2 din Ordonanța nr. 15/2008, în coeficientul de multiplicare din anexa nr.2, la ultimele 3 tranșe de vechime prevăzute de 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime prevăzută de art. 50 alin.2 din Legea nr. 128/1997 și Ordonanța nr. 39/1997.
În consecință, majorările salariale pretinse de reclamant s-au acordat începând cu data publicării Legii nr. 128/1997, fapt reglementat și de Legea 154/1998.
Pârâtul mai arată că în mod nelegal i-a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece nu are calitatea nici de angajator și nici de finanțator al unităților de învățământ preuniversitar, așa cum rezultă din prevederile art. 11 alin.5 din Legea nr. 128/1997, HG2192/2004 și art. 167 din Legea nr. 84/1995.
CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 304/1Cod procedură civilă, constată următoarele:
Recursul este nefondat.
Principala apărare formulată de către recurent este aceea că tranșa suplimentară solicitată de către reclamanți este prevăzută de lege și deci le-a fost acordată încă de la momentul apariției textului de lege pe care aceștia își fundamentează acțiunea, raportat la prevederile art. 5 alin. 2 din OG nr. 15/2008.
Potrivit art. 1169 cod civil "cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească", dispoziție care în materia litigiilor de muncă are o caracteristică specială și anume art. 287 Codul muncii, care prevede expres că "sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare".
Instanța de fond a reținut corect că pârâtul recurent nu a făcut dovada că a acordat reclamantului, conform prevederilor art. 50 din Legea nr. 128/1997, pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime - 30, 35 și peste 40 ani, o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Având în vedere că însuși recurentul nu contestă dreptul reclamantului la beneficiul acestei tranșe de vechime, iar la dosar nu există nicio dovadă a acordării efective a acestui drept salarial, instanța constată că prima instanță, în mod temeinic, a apreciat acțiunea ca fiind fondată și a admis-o în consecință.
Referitor la excepția invocată, aceasta a fost în mod corect soluționată de instanța de fond.
Astfel, unitatea de învățământ are calitatea de angajator pentru personalul didactic auxiliar din unitate, potrivit prevederilor Legii 128/1997, și de plătitor al salariilor personalului încadrat în unitate, salariile calculându-se în cadrul unității.
Inspectoratul Școlar Județean A, are calitatea de angajator al cadrelor didactice potrivit Legii 128/1997 și are atribuții de control în ce privește modul de calcul și plata salariilor de către unitățile de învățământ și modalitatea în care se aplică dispozițiile
Faptul că prin art.167 din Legea 84/1995, modificată prin Legea 354/2004 și nr.HG2192/2005, se arată că unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetul local ale unităților administrativ - teritoriale de stat și din alte surse potrivit legii, nu înlătură calitatea procesuală pasivă a instituției recurente, calitate dată de cea de angajator, în acord cu prevederile art. 3 din Legea 168/1999, care definește, expres, părțile unui conflict de muncă ca fiind salariatul și angajatorul.
Față de cele ce preced, se constată că sentința primei instanțe este la adăpost de criticile formulate, motiv pentru care Curtea va respinge ca nefondat recursul de față, în conformitate cu prevederile art. 312 alin.1 din Codul d e procedură civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean împotriva sentinței nr. 1251/2009 pronunțată de Tribunalul Alba, în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21.01.2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. CV, Tehnored.IM 5 ex. 10.02.2010
Jud.fond- C,
Președinte:Carmen FițJudecători:Carmen Fiț, Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 154/2010. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 1381/2009. Curtea... → |
|---|
