Conflict de muncă. Decizia 1098/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1098
Ședința publică de la 13 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Smaranda Pipernea
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de împotriva sentinței civile nr. 693 din 28.05.2009 a Tribunalului Vaslui (dosar nr-), intimat fiind Primarul Comunei
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul asistat de avocat, intimatul Primarul Comunei C, și reprezentantul acestuia,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al treilea termen și că nu s-a solicitat judecata în lipsă.
Avocat pentru recurentul arată că nu are de formulat alte cereri. Interpelat fiind de instanță arată că partea nu are nevoie de chitanțele depuse în original la dosar deoarece este cel de-al doilea exemplar.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurentul solicită admiterea recursului și să se aibă în vedere motivele de recurs depuse în scris. Arată că își menține susținerile legate de nulitatea deciziei și că atât procesul-verbal de evaluare, cât și raportul de evaluare echivalează în principiu cu o modalitate de sancționare a clientului său. Precizează că contractul de management este supus codului muncii și că instanța de fond o aprecierea care le este favorabilă atunci când face aprecierea notelor chiar dacă hotărârea acesteia le este potrivnică. Aceasta a avut în vedere susținerile celor doi membrii ai comisiei care erau din comună. Consideră că efectul cultural este în comună, nu în afara ei. Mai arată că unul din specialiștii, respectiv, a făcut un sondaj de opinie între membrii comunei și a arătat că activitatea este percepută ca bună de colectivitate. Mai precizează că banii au fost strânși cu trudă din activități culturale și că diferențele dintre notele puse de specialiști și cea pusă de primar este mare. Consideră întemeiat recursul având în vedere sondajul făcut în comună, actele cu privire la activitatea culturală desfășurată și articolele din ziare depuse. A solicitat daune în contestație, dar instanța nu s-a pronunțat pe ele. Nu a invocat acest motiv în recurs, dar este un motiv de ordine publică. Cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală. Arată că totul se rezumă la procesul-verbal de evaluare, dar acesta, potrivit art.6 alin.1 din nr.OG26/2005 a fost pozitiv. Precizează că evaluarea se face strict în baza unui proiect de management și că absolut nimic din acest proiect nu se regăsește în activitatea lui. Legat de evaluarea, faptul că specialiștii au dat note bune iar ceilalți note mici, arată că au discutat cu specialiștii după aceea și au recunoscut că s-au dat note prea mari. Mai arată că documentele depuse la dosar sunt defavorabile recurentului, deoarece postul local de televiziune nu era în atribuțiile acestuia. Mai precizează că unele hârtii apar acum cu toate că acestea trebuiau depuse la evaluare.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr693 din 28.05.2008 pronunțată de Tribunalul Vasluia fost respinsă excepția nulității absolute a Deciziei nr. 481/19 septembrie 2008 emisă de Primarul comunei C, județul V, iar pe fond a fost respinsă contestația formulată de către, domiciliat în comuna C, județul V, împotriva Deciziei nr. 481/19 septembrie 2008 emisă de Primarul comunei C, județul
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr. 3149/89 din data de 07 octombrie 2008, reclamantul a contestat Dispoziția nr. 481 din 19 septembrie 2008 emisă de Primarul comunei C, decizie prin care s-a dispus încetarea de drept a contractului de management nr. 2951 din 01 august 2007.
A arătat reclamantul că respectivul contract de management este asimilat unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată și că prin urmare decizia este nulă întrucât nu sunt respectate prevederile articolelor 266 și 267 din Codul muncii. Ulterior reclamantul a invocat și excepția nulității absolute a Dispoziției, excepție pe care instanța a unit-o cu fondul cauzei.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea contestației, arătând că a dispus încetarea contractului de management al contestatorului în temeiul art. 6 alineatul 2 din nr.OG 26/2005, întrucât activitatea acestuia a fost evaluată la un an calendaristic după semnarea contractului de management iar evaluarea a fost negativă.
Referitor la excepția nulității absolute,intimatul a solicitat respingerea acesteia întrucât în cazul contractului pentru managementul instituțiilor de cultură nu se impune cercetarea prealabilă disciplinară.
Pe baza probatoriului administrat instanța a reținut că în conformitate cu prevederile nr.OG 26/2005 privind managementul instituțiilor de cultură pe data de 01.08.2007 a fost încheiat între contestator și Primarul comunei C Contractul de management nr. 2951 din 01.08.2007,având ca obiect gestionarea activității Căminul cultural C și realizarea obiectivelor și indicatorilor cuprinși în Proiectul de management anexă la contract. La data de 10 august 2008, la evaluarea performanțelor manageriale ale contestatorului s-a întocmit Procesul-verbal nr. 2461 din 10.09.2008 și Raportul nr. 2472 din 12.09.2008,prin care s-a constatat că rezultatul este negativ.
Pe baza acestor evaluări a fost întocmită Dispoziția nr. 481 din 19.09.2008 prin care s-a dispus încetarea de drept a contractului de management începând cu data de 24.09.2009.
Prioritar, analizând conform prevederilor art. 137 Cod procedură civilă, excepția nulității absolute invocate de către contestator,motivat de lipsa procedurii cercetării prealabile, instanța a constatat că deși raportul juridic creat între contestator și Primar prin încheierea Contractului de management este un raport de muncă, acesta are un caracter special. Articolul 295 din Codul muncii dă prioritate aplicării normelor speciale în măsura în care sunt incompatibile cu norma de drept comun în materie, adică cu prevederile codului muncii.
În speța dedusă judecății, instanța a constatat că există o incompatibilitate între procedura cercetării disciplinare prealabile prevăzută de Codul muncii în cazul aplicării sancțiunii desfacerii disciplinare a contractului de muncă și "încetarea de drept" a contractului ca urmare a rezultatului negativ la evaluarea activității managerului instituției de cultură prevăzută de art. 6 alineatul 2 din nr.OG 26/2005 (așa cum aceasta era în vigoare la data emiterii dispoziției).
Prin urmare, instanța a apreciat că, în speță, contractul de muncă nu a fost desfăcut ca urmare a aplicării unei sancțiuni disciplinare în sensul codului muncii și nu se impunea efectuarea cercetării disciplinare prealabile, motiv pentru care va respinge excepția ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei,instanța a reținut că reclamantul a criticat măsura luată prin dispoziție, arătând, în esență, faptul că activitatea sa a fost apreciată pozitiv de către "specialiștii în cultură" de la nivel județean, iar aprecierea negativă a venit din partea primarului și a altui membru al comisiei de evaluare de la nivel local.
Instanța a apreciat că, în principiu, nu poate cenzura aprecierea activității manageriale a directorului cultural de către o parte a membrilor comisiei (în speță, membrii din cadrul comunității locale), acesta fiind un act personal, subiectiv al persoanelor respective.
Pe de altă parte, susținerea că doar personalul specializat de la nivel județean poate aprecia corespunzător activitatea culturală desfășurată de către managerul cultural comunal nu a fost însușită de către instanță, întrucât rezultatele activității de management a unei instituții de cultură la nivelul comunității locale pot fi apreciate mai fidel de un membru al comunității (în speță, consilier local, respectiv primar).
Din conținutul procesului verbal de evaluare, raportat la dispozițiile articolului 2 din Contractul de management coroborate cu prevederile Proiectului de management anexă la contract instanța a constatat că nu au fost îndeplinite obiectivele vizând activitățile culturale prevăzute în contract.
Că activitățile de natură comercială sau extra culturală despre care se face mențiune în procesul-verbal de evaluare și pe care reclamantul le invocă ca activitate, nu fac obiectul contractului de management, astfel încât nu pot fi analizate în acest cadru procesual.
Ca atare instanța a respins contestația ca neîntemeiată și a menținut dispoziția contestată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
A motivat recurentul că respingerea excepției nulității absolute, așa cum a fost motivată de către instanță, excede dispozițiilor legale ce reglementează raporturile de muncă.
Că deși suntem în prezența unui contract de management, acesta este supus dispozițiilor codului muncii, întrucât din enunțul deciziei atacate rezultă fără dubiu că măsura luată este o sancțiune.
Mai arată recurentul că deși instanța de fond a motivat că suntem în fața unor dispoziții speciale, aceasta nu înseamnă că primarul comunei are puteri discreționare, iar măsura luată de acesta nu poate fi supusă nici unui control, cu atât mai mult cu cât chiar dispozițiile codului muncii prevăd controlul judiciar asupra unor astfel de decizii, situație în care nu există incompatibilitate între procedura cercetării disciplinare prealabile și legea specială.
Susține în acest sens recurentul că orice altă interpretare a dispozițiilor de mai sus ar însemna că primarul printr-un simplu proces verbal de evaluare poate dispune oricând încetarea raporturilor manageriale pe baza unor susțineri subiective, fără ca managerul să aibă posibilitatea de a se apăra și fără vreun control asupra măsurii luate.
A mai motivat recurentul că este surprinzătoare poziția instanței care a apreciat că în principiu nu poate cenzura aprecierea "activității manageriale a directorului Cultural de către o parte a membrilor comisiei, aprecierea respectivă fiind un act personal și subiectiv al membrilor comisiei" întrucât, raporturile de muncă nu pot fi reglementate prin subiectivism, acordând în acest fel puteri absolute celui ce poate dispune încetarea unui contract de management.
A mai susținut recurentul că în fapt instanța a ignorat opiniile celorlalți membrii ai comisiei de evaluare, dând eficiență și relevanță doar opiniilor a doi dintre cei cinci membri ai comisiei și respingând nejustificat apărările sale.
Prin întâmpinarea formulată intimatul Primarul comunei Cas olicitat respingerea recursului ca nefondat susținând că în mod corect prima instanță a dat eficiență dispozițiilor OUG26/2005.
Recursul este fondat.
Potrivit dispozițiilor art.1 alin.2 din OG26/2005 "contractul de management prevăzut la alin.(1) este asimilat contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată și se încheie cu ordonatorul principal de credite al autorității publice în subordinea sau sub autoritatea căreia funcționează instanța publică de cultură".
Din dispozițiile suscitate Curtea reține că prin sintagma "asimilat contractului individual de muncă pe durată nedeterminată" legiuitorul a înțeles să determine natura juridică a raporturilor contractuale precizând în acest fel care legislație este aplicabilă.
Curtea reține totodată că susținerile recurentului potrivit cărora nu este posibil ca actele decizionale ale primarului privind încheierea și încetarea raporturilor de muncă ale managerului instituției publice de cultură să fie exceptate oricărui control judiciar, sunt întemeiate, întrucât a considera contrariul ar echivala cu împiedicarea contestatorului de a avea accesul liber la justiție.
În acest sens Curtea urmează a proceda la verificarea legalizării procedurii de evaluare care a condus la încetarea raportului de muncă al contestatorului.
Din această perspectivă Curtea reține potrivit art.4 alin 1 astfel cum a fost modificat prin Legea 114/2006 "evaluarea candidaților se face de către comisii în a căror componență cel puțin două treimi să fie specialiști în domeniile respective", iar împotriva rezultatului concursului, deci a evaluării făcute se poate face contestație.
Curtea consideră că, pentru simetrie juridică, și în cazul evaluării profesionale prevăzute de art.6 din Legea 114/2004 persoana evaluată trebuie să aibă deschisă calea contestării rezultatului evaluării, cu atât mai mult cu cât un rezultat negativ poate conduce la consecința încetării contractului de management, dând posibilitatea celui evaluat de a-și face apărări în susținerea activității desfășurate.
Și în privința modului de stabilire a rezultatului evaluării, Curtea constată că în mod paradoxal, după ce trei membrii ai comisiei de evaluare, respectiv specialiștii din domeniul culturii, l-au notat pe contestatorul recurent cu note peste 7, și doar doi membrii ai comisiei, și anume nespecialiștii, au dat note nesatisfăcătoare, rezultatul final a fost dat doar de notarea celor din urmă, fără a se lua în considerație opinia specialiștilor în domeniu.
Prin urmare rezultatul evaluării nu a fost dat de opinia și punctajul majoritar, ci dimpotrivă acesta a expresia a doar doi dintre cei cinci membri ai comisiei, ceea ce apare ca fiind incorect, cu atât mai mult cu cât între notele acordate de specialiști (8,8,7) și nespecialiști ( 3 și 3) diferențele au fost de peste 4 puncte ceea ce ar fi impus cu necesitate o nouă evaluare.
Curtea reține astfel că și sub acest aspect drepturile fundamentale ale recurentului i-au fost încălcate, prin lipsa imparțialității și a profesionalismului unor membrii ai comisiei de evaluare.
În concluzie, Curtea constată că atâta timp cât recurentul nu a beneficiat de o evaluare corectă și imparțială. Cât nu i-a fost permis dreptul la apărate, și cât i-a fost încălcat accesul liber la justiție, actul de evaluare astfel încheiat este lovit de nulitate.
Pe cale de consecință, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, va admite recursul contestatorului, va modifica în parte sentința civilă 693 din 28.05.2008 a Tribunalului Vaslui în sensul că se va admite contestația și se va anula dispoziția nr. 481 din 19.09.2008 emisă de Primarul comunei C, jud. V, dispunând în temeiul art. 76-78 Codul muncii anularea acesteia și reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr. 693/28.05.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite contestația formulată de împotriva dispoziției nr.481/19.09.2008 emisă de Primarul com.C, jud.V, dispoziție pe care o anulează.
Dispune reintegrarea contestatorului pe postul de director al Cultural
Menține celelalte dispoziții ale sentinței ce nu contravin prezentei.
Admite cererea recurentului de acordare a cheltuielilor de judecată.
Obligă Primarul com. C să plătească contestatorului-recurent suma de 700 lei cheltuieli de judecată pentru fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored. /
2 ex. - 17.12.2009
Tribunalul Iași -
Președinte:Georgeta PavelescuJudecători:Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 184/2008. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 2511/2009. Curtea... → |
|---|
