Contestație decizie de concediere. Decizia 2511/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.8748/2008
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.2511/
Ședința publică din data de 14 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-intimată - Internațional SRL împotriva sentinței civile nr. 5927 din data de 26.09.2008 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.28892/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator - având ca obiect "contestație decizie concediere".
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-intimată - Internațional SRL prin apărător d-na avocat cu împuternicire avocațială atașată la fila 12 dosar recurs emisă în baza contractului de asistență juridică nr.- din data de 10.04.2009 și intimatul-contestator personal.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că la dosar s-a depus de către intimatul-contestator prin serviciul "registratură" al Curții, la data de 02.04.2009, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-intimată, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții adverse până la acest termen de judecată.
Curtea procedează la identificarea intimatului-contestator, acesta legitimându-se cu seria -.- eliberată de către / la data de 08.07.2002.
Curtea înmânează recurentei-intimate prin avocat un exemplar al întâmpinării formulată în cauză de către intimatul-contestator.
Părțile prezente întrebate fiind, arată că nu mai au cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente în susținerea, respectiv combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Recurenta-intimată - Internațional SRL prin avocat având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris. În acest sens, solicită a se avea în vedere faptul că instanța de fond în mod greșit a reținut că intimatul de azi a contestat ambele decizii, cu toate că, din analiza cererii de chemare în judecată și a precizării făcute la termenul de judecată din data de 26.09.2008, rezultă fără putință de tăgadă, că acesta a contestat doar decizia nr.886 din 23.06.2008. Instanța nu a fost investită cu un capăt de cerere referitor la anularea deciziei nr.886 bis din 23.-. Așa fiind, instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut.
De asemenea, recurenta-intimată prin avocat arată că, tot în mod greșit, instanța de fond a obligat societatea recurentă la plata unei despăgubiri egale cu salariile majorate, indexate și reactualizate cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat intimatul, întrucât, prin necontestarea deciziei nr.886 bis aceasta a rămas în vigoare și produce efecte între angajat și angajator.
Față de aceste considerente, față de cele dezvoltate în scris, recurenta-intimată - Internațional SRL prin avocat concluzionează în sensul admiterii recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris și, în principal, respingerea contestației formulate de către intimatul; în subsidiar, modificarea în parte a hotărârii judecătorești recurate, în sensul respingerii capătului de cerere prin care acesta a solicitat plata tuturor drepturilor bănești de la data concedierii și până la data dispusă ce instanță, întrucât decizia de concediere este valabilă, nefiind contestată.
Fără cheltuieli de judecată.
Intimatul-contestator, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat de recurenta-intimată - Internațional SRL, conform motivelor dezvoltate în întâmpinare, întrucât nu avea ce să conteste de vreme ce nu a luat cunoștință de decizia nr.886. În plus, apreciază că nu se poate ca pentru aceeași faptă să se emită mai multe decizii.
În replică, recurenta-intimată prin avocat arată că, la instanța de fond, intimatului-contestator i s-a acordat un termen pentru a-și preciza cererea de chemare în judecată, prilej cu care acesta nu a înțeles să atace decizia ce face obiectul prezentei cauze, după ce în prealabil i-au fost comunicate toate înscrisurile, printre care și documentul contestat.
Întrebat fiind, intimatul-contestator arată că este posibil ca la fond să i se fi comunicat decizia nr.886 bis odată cu prima decizie.
În replică, recurenta-intimată prin avocat arată că intimatul-contestator nu recunoaște că i-a fost comunicată decizia contestată, cum de altfel nu-și recunoaște propriile declarații, respectiv propria semnătură.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 29.07.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.28892/3/LM/2008, contestatorul a solicitat anularea deciziei nr.886/23.06.2008 emisă de intimata - Internațional SRL prin care a fost desfăcut contractul său de muncă, obligarea intimatei la plata despăgubirilor egale cu salariul de care a fost lipsit ca urmare a concedierii nelegale, precum și la plata daunelor morale în sumă de 20.000 ROL.
La data de 18.08.2008, intimata a formulat cerere reconvențională, solicitând în temeiul art. 270 alin. 1 Codul muncii angajarea răspunderii patrimoniale a salariatului pentru toate operațiunile comerciale nerealizate de societate din cauza contestatorului.
Prin sentința civilă nr.5927/26.09.2008, Tribunalul Bucureștia admis în parte contestația formulată de, a dispus anularea deciziilor nr.866/23.06.2008 și nr.866 bis/23.06.2008 emise de intimata - Internațional SRL; a obligat intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile majorate, indexate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul de la concediere, 23.06.2008, până la data pronunțării hotărârii, 26.09.2008; a respins cererea principală de obligare a intimatei la plata daunelor morale ca neîntemeiată; a respins cererea reconvențională precizată, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că a fost salariatul intimatei - Internațional SRL, ocupând funcția de referent comerț exterior, în baza contractului individual de muncă nr.3429/4.10.2007.
La data de 23.06.2008 intimata a emis decizia nr.886 prin care a dispus desfacerea disciplinară a contractului de muncă al contestatorului în baza art.61 lit. a Codul muncii. În aceeași zi, intimata a emis o nouă decizie cu nr.886 bis prin care ia aceeași măsură de desfacere disciplinară a contractului individual de muncă. Această din urmă decizie a fost declarată nulă de către tribunal pe motiv că nu poartă semnătura directorului societății, ci doar semnătura contabilului șef și a unui inspector de resurse umane.
În ceea ce privește decizia nr.886, prima instanță a constatat că aceasta a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor art.268 lit.a, b, c, e și f Codul muncii, în sensul că nu cuprinde descrierea faptei, data săvârșirii faptei, prevederile din statutul de personal ori regulamentul intern încălcate, motivele pentru care au fost înlăturate apărările salariatului, precum și termenul în care poate fi contestată decizia și instanța.
Întrucât aceste cerințe sunt prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, tribunalul a constatat că actul este lovit de nulitate, nemaifiind util a se verifica temeinicia deciziei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs la data de 28.11.2008 intimata - Internațional SRL, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 15.12.2008 sub nr-.
Prin motivele de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.6 și 9 Cod pr.civilă, recurenta-intimată a criticat sentința pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului și respingerea contestației formulată de în principal, sau modificarea în parte a sentinței și respingerea capătului de cerere privind plata către salariat a drepturilor bănești de la data concedierii, în subsidiar.
Susține recurenta că salariatul nu a contestat decât decizia nr.886/23.06.2008, astfel încât instanța nu a fost investită și cu un capăt de cerere referitor la anularea deciziei nr.886 bis/23.06.2008. Prin urmare, este nelegală măsura de anulare a acestei din urmă decizii.
O altă critică de recurs vizează greșita obligare a societății intimate la plata unei despăgubiri egale cu salariile majorate, indexate și reactualizate de care ar fi beneficiat fostul salariat până la data pronunțării, deoarece, prin necontestarea deciziei 886 bis, aceasta a rămas în vigoare și își produce efectele juridice între angajat și angajator. Așa fiind, prin această decizie contractul de muncă al intimatului a încetat de la data de 23.06.2008.
La data de 02.04.2009, intimatul-contestator a formulat note scrise calificate ca fiind întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele după cum dispune art.3041Cod pr.civilă, Curtea constată recursul fondat pentru următoarele considerente:
Recurenta-intimată a invocat motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.6 Cod pr.civilă, susținând că instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut.
Această critică este fondată. Deși intimatul a formulat o contestație prin care a solicitat anularea deciziei de concediere nr.886/23.06.2008, instanța, prin hotărârea pronunțată, a dispus anularea acestei decizii, precum și a deciziei care poartă nr.886 bis din aceeași dată.
Cum acest din urmă act juridic nu a făcut obiectul investirii instanței, nu a făcut obiectul cercetării judecătorești, instanța în mod nelegal a dispus anularea deciziei nr.886 bis. Procedând în acest fel instanța de fond a încălcat dispozițiile art.129 al.6 Cod pr.civilă, potrivit cărora judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Curtea constată așadar că la judecata în fond tribunalul s-a pronunțat și asupra a ceea ce nu s-a cerut, acest caz de ultra petita urmând a fi sancționat prin admiterea recursului în condițiile art.312 al.3 coroborat cu art.304 pct.6 Cod pr.civilă și modificarea hotărârii în sensul înlăturării dispoziției de anulare a deciziei nr.886 bis/23.06.2008 emisă de - Internațional SRL.
Cât privește motivul de recurs referitor la greșita aplicare a legii prin obligarea societății recurente de a plăti fostului salariat concediat despăgubiri constând în drepturi salariale de la data concedierii până la data pronunțării hotărârii, motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, acesta nu este fondat.
Tribunalul a fost investit cu cercetarea legalității și temeiniciei deciziei de concediere nr.886/23.06.2008, iar în măsura în care această hotărâre a societății angajatoare de concediere a salariatului său este luată fără respectarea legii, în speță dispozițiile Codului muncii, instanța este ținută a se pronunța și asupra unor cereri incidentale privind restabilirea situației anterioare încetării raportului de muncă.
Astfel, în baza art.78 Codul muncii, în cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. La solicitarea salariatului, instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere.
Prin urmare, instanța poate dispune reintegrarea salariatului pe postul deținut anterior, însă numai la cererea salariatului, dar este obligată în virtutea legii a dispune plata drepturilor salariale de care acest salariat concediat nelegal a fost lipsit.
În cauză, urmare anulării deciziei nr.886/23.06.2008, instanța a făcut în mod corect aplicarea dispozițiilor art.78 al.1 Codul muncii, obligând societatea recurentă la plata drepturilor salariale.
Împrejurarea că angajatorul a emis o nouă deciziei de concediere cu nr.886 bis în aceeași zi, care nu a fost contestată în instanță și prin urmare produce efecte juridice, nu are nici o relevanță asupra dispoziției prezentată anterior, pentru că această măsură își are izvorul în lege, fiind urmarea nelegalității concedierii.
În plus, intimatul-contestator a susținut că această decizie cu nr.886 bis nu i-a fost comunicată, astfel că nu putea să o deducă judecății în contestația de față. În măsura în care acest fapt este veridic, Curtea notează dispozițiile art.75 Codul muncii, potrivit cărora decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei salariatului. Astfel, și din acest punct de vedere susținerile recurentei privind lipsa de temei în obligarea de a plăti drepturi bănești salariatului concediat nelegal nu vor fi primite de
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
Admite recursul declarat de recurenta-intimată - Internațional SRL împotriva sentinței civile nr. 5927 din data de 26.09.2008 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.28892/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator .
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Înlătură dispoziția de anulare a deciziei nr.886 bis/23.06.2008 emisă de - Internațional SRL.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./14.05.2009
Jud.fond:;
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Bodea Adela Cosmina
| ← Conflict de muncă. Decizia 1098/2009. Curtea de Apel Iasi | Contestație decizie de concediere. Decizia 1223/2009. Curtea... → |
|---|
