Conflict de muncă. Decizia 111/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 111
Ședința publică de la 04 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Daniela
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de CFR CĂLĂTORI SA B-REGIONALA DE FEROVIAR CĂLĂTORI I împotriva sentinței civile nr. 2055 din 7.11.2007 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimat fiind intimat.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la prim termen și că s-a solicitat judecata în lipsă de către recurent.
Instanța constată recursul formulat în termen și motivat. Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, mai costată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr-, reclamanta - Călători - Regionala de Transport Feroviar de Călători I, prin reprezentant legal, a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 313 lei reprezentând prejudiciul produs unității.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată faptul că, la data de 4 iulie 2007, în urma unei analize a consumului de combustibil, s-a constatat că locomotiva 235, deservită numai de pârâtul, a înregistrat un supraconsum de motorină de 81 kg. în valoare de 313 lei, iar supraconsumul este imputabil pârâtului, care nu a respectat prevederile art. 16 pct. 14 din Instrucția 201/2000.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii,considerând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 270 Codul muncii, respectiv nu s- dovedit vinovăția sa în producerea prejudiciului și nici legătura de cauzalitate.
Prin sentința civilă nr. 2055/7 noiembrie 2007, Tribunalul Iași a respins acțiunea formulată de Călători în contradictoriu cu pârâtul.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Pârâtul ocupă funcția de mecanic locomotivă II în Depoului I, conform deciziei nr. 601/2/347/15.08.2007 emisă de Călători B - Regionala de Transport Feroviar de Călători I.
Fișa postului de mecanic locomotivă II ocupat de pârât nu a fost depusă la dosar de angajator pentru a se putea verifica care sunt atribuțiile acestuia.
Pârâta întocmit un raport de cercetare privind supraconsumul de motorină de 81 kg înregistrat în data de 04.07.2007 de locomotiva 235 cu ocazia prestării serviciului în activitatea de remorcare a trenului 17603, menționând că mecanicul de locomotivă - - se face vinovat.
Pentru a exista posibilitatea antrenării răspunderii patrimoniale a angajatului este necesar să existe un contract valabil, un prejudiciu, un fapt generator constând în neexecutarea sau executarea necorespunzătoare, din culpă, a contractului și legătura de cauzalitate.
Între cele două părți există încheiat un contract de muncă, iar angajatorul a constatat un supraconsum de motorină de 81 kg la citirea înregistrărilor instalației
În speță, nu s-a făcut dovada că pârâtul nu a executat sau a executat necorespunzător atribuțiile ce-i reveneau în calitate de mecanic locomotivă. Din probele administrate nu se poate reține că supraconsumul de motorină înregistrat la instalația a fost generat de acțiunile pârâtului.
Pentru aceste considerente, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 270 (1) din Codul muncii, instanța a respins acțiunea formulată de reclamantă.
În baza disp. art. 274 Cod procedură civilă, a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, din următoarele considerente:
În data de 04.07.2007, în urma unei analize a consumului de combustibil la locomotivele din parcul Depoului I, s-a constatat că locomotiva 235, care a prestat serviciu în remorcarea trenului 17603, are un supraconsum nejustificat de motorină față de normatul REFER în cantitate de 81 Kg. Acest consum este determinat în de serviciu din data de 04.07.2007, în care locomotiva a funcționat normal, deservită numai de pârâtul.
Din analiza datelor din citirea foii de parcurs în data mai sus amintită rezultă o diferență de 81 kg de motorină.
Deci mecanicul în cauză - susține recurenta - a luat în primire locomotiva 235 bună de serviciu, în timpul serviciului aceasta a funcționat normal, însă pârâtul nu a făcut observații în carnetul de bord conform instrucțiilor de lucru cu privire la starea tehnică a acesteia, în particular față de instalația sau cea de combustibil, și nici nu a întocmit raport de eveniment în care să semnaleze un consum mai mare față de alte perioade, alte anomalii sau pierderi de motorină din instalație care pot duce la supraconsum de combustibil.
a motivat în nota de relații că nu cunoaște cauzele supraconsumului de motorină. Acesta presupune că supraconsumul se datorează înclinațiilor liniilor la luarea în primire / predarea locomotivei. Însă consumul motorului Diesel este același cu cel din perioadele similare ale funcționarii locomotivei în această activitate, iar starea tehnică a acesteia a fost corespunzătoare.
Din răspunsurile date la notele de relații, cât și din cercetările efectuate de conducerea unității, rezultă că pârâtul era obligat să respecte prevederile legale din domeniu, și anume: Statutul Disciplinar al Personalului din Transporturi cât și dispozițiile Instrucției 201/2000. La art. 6, pct. 14 din aceste dispoziții se precizează că una din obligațiile personalului de locomotivă este și aceea de a conduce economic fără a depăși consumurile normate de combustibil, energie electrică și lubrifianți.
Din întreg probatoriul administrat în cauză reiese că pârâtul a încălcat aceste prevederi și că nu se justifică tehnic supraconsumul de motorină, în acest sens fiind și concluzia organelor de specialitate din cadrul Regionalei de Transport Feroviar.
Ca atare, consideră recurenta că au fost întrunite cerințele art. 270 - 271 Codul muncii, solicitând admiterea recursului și a acțiunii formulate.
În drept, motivele de recurs se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9, 304 ind. 1 Cod procedură civilă.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu au fost depuse înscrisuri noi.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat.
Astfel, corect a reținut prima instanță că nu au fost îndeplinite în cauză condițiile prevăzute de art. 270 alin. 1 Codul muncii.
Potrivit art. 287 Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului.
Aceasta înseamnă că angajatorul trebuie să facă dovada condițiilor de fond cerute de art. 270 alin. 1 Codul muncii, și anume: calitatea de salariat a celui ce a produs paguba, fapta licită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția (culpa) salariatului.
Numai întrunirea cumulativă a acestor condiții atrage răspunderea patrimonială. Lipsa uneia din condițiile enumerate înlătură această răspundere.
Ori, în speță, s-a invocat faptul că pârâtul se face vinovat deoarece în data de 4 iulie 2007 s-a înregistrat un supraconsum de 81 kg motorină pe durata deservirii locomotivei 235, contravenind astfel prevederilor Hotărârii nr. 4/31 august 2001 și Instrucției 201, capitolul II art. 11 paragraful
Singura dovadă depusă de angajator în acest sens este raportul de citire din 6 iulie 2007, foaia de parcurs a locomotivei și certificatul de omologare tehnică feroviară din 2 iulie 2003.
Ori, în condițiile în care pârâtul nu-și recunoaște vinovăția în producerea pagubei, nu au fost depuse la dosar fișa postului - din care să rezulte atribuțiile de serviciu ale acestuia - sau cele două acte interne pretins a fi încălcate, nu se poate reține că este vorba de o faptă ilicită și personală a salariatului săvârșite în legătură cu munca sa, nici că există o legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, ori că ar fi fost dovedită culpa salariatului în producerea prejudiciului.
Ca atare, în mod corect a constatat prima instanță neîntrunirea tuturor condițiile cumulative impuse de art. 270 alin. 1 Codul muncii.
Pentru toate considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, Curtea de Apel va respinge recursul declarat de reclamantă și va menține sentința atacată, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Călători B - Regionala de Transport Feroviar de Călători I - prin reprezentant legal - împotriva sentinței civile nr. 2055/07.11.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex. / 31.03.2008
Tribunalul Iași - Jud.
- Jud.
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Cristina Mănăstireanu, Daniela
← Conflict de muncă. Decizia 106/2008. Curtea de Apel Iasi | Contestație decizie de pensionare. Decizia 10174/2008. Curtea... → |
---|