Conflict de muncă. Decizia 1129/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1129
Ședința publică din 20 mai 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 2: Mihail Decean
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu DR.- -
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 204 din 31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată BANCA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE - GENERALE B, având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal s-a prezentat reclamantul recurent personal și asistat de avocat R, iar în reprezentarea pârâtei intimate Banca Română pentru Dezvoltare - Generale B, avocat S.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul reclamantului recurent depune la dosar delegația de reprezentare și chitanța nr. 33/20.05.2008 în cuantum de 2000 lei, reprezentând onorariu de avocat, precum și un set de acte, respectiv proces-verbal de predare primire gestiune din 15.03.2004, proces-verbal de predare primire din 8.03.2002, extras din Monitorul Oficial nr.268/2008 cu decizia nr.269/6.03.2008 al Curții Constituționale, directiva nr.25 a și două acte privind execuția bugetului la data 31.01.2004 și 29.02.2004, acte cu care dorește să dovedească afirmațiile făcute în întâmpinare și din care câte un exemplar au fost comunicate reprezentantului pârâtei intimate.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea acestei probe, motivând că nu are utilitate în cauză. Arată că își menține excepția invocată privind nulitatea recursului, solicitând admiterea ei și a se constata nulitatea recursului ca nemotivat. Susține că singura critică adusă este cea vizată de dispozițiile art.41 din Codul muncii și art.969 Cod civil. Astfel, în raport de dispozițiile art. 132 coroborate cu cele ale art.292 Cod procedură civilă, în calea de atac nu se pot invoca motive și temeiuri noi de drept și ca atare, recursul apare ca nemotivat.
Reprezentantul reclamantului recurent a solicitat respingerea excepției nulității recursului ca neîntemeiată, cerând a se avea în vedere că pricina de față nu este susceptibilă de apel ci doar de recurs.
Instanța, respinge excepția nulității recursului ca neîntemeiată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, cu cheltuieli de judecată. Arată că recurentul a îndeplinit funcția de director de sucursală și cu toate că și-a îndeplinit toate atribuțiile funcției pe care o avea, totuși unitatea intimată, fără nici o motivare reală, în mod abuziv, nelegal și unilateral a procedat la retragerea încrederii reglementată pentru directorii executivi de art.24 alin.2 din Contractul colectiv de muncă pe anul 2004. Cum retragerea încrederii unui director semnifică faptul că nu corespunde profesional, sancțiunea este desfacerea contractului individual de muncă potrivit art.61 lit.d din Codul muncii. Or, în atare situație, unitatea intimată era obligată să facă aplicarea dispozițiilor art.62 alin.2 din Codul muncii, însă aceste dispoziții legale au fost eludate de intimată fiindu-i mai comod să facă presiuni asupra reclamantului de a accepta un alt post, și ca atare, sub presiune, reclamantul a acceptat să treacă dintr-o funcție de conducere în una de execuție, ținând seama că veniturile se păstrau, însă, în mod surprinzător și pentru prima dată, în cazul unui director eliberat din funcție, în speță reclamantul, acestea nu au fost păstrate. A depus la dosar concluzii scrise care să fie avute în vedere la pronunțarea deciziei.
Reprezentantul pârâtei intimate a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Susținerile recurentului nu au suport legal și probator, reclamantul a fost numit director în anul 2002 însă, pentru că timp de 2 ani nu a avut rezultate profesionale, ba mai mult s-a sesizat un management defectuos, s-a hotărât retragerea încrederii pentru a preîntâmpina agravarea situației economico-financiare a sucursalei și trecerea acestuia pe un post corespunzător pregătirii sale profesionale, situație cu care reclamantul a fost de acord, astfel susținerea că s-au făcut presiuni asupra sa nu este reală și nu poate fi reținută.
Reclamantul recurent arată că susținerile intimatei nu sunt reale, câtă vreme timp de un an a avut rezultate excepționale, motiv pentru care i s-a mărit și salariul, iar societatea de la pierderi de 80 de miliarde de lei, a ajuns la un câștig de 83 de miliarde de lei.
CURTEA,
În deliberare constată că prin sentința civilă nr.204/PI din 31.01.2008 a Tribunalului Timiș, i s-a respins contestația contestatorului, împotriva pârâtei Banca Română pentru Dezvoltare - Generale - Sucursala DTS, cu motivarea care urmează:
" Prin încheierea de ședință din data de 26 aprilie 2007, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Timiș în soluționarea petitului 3 din acțiune ( obligarea pârâtei să înscrie retroactiv de la data de 15.03.2004 la zi în carnetul de muncă și contestatorului salariul corect, acela de 59.929.100Rol, indexat ), în condițiile art.164 Cod procedură civilă, cu referire la dispozițiile art.8 coroborat cu art.7 al.2 din Decretul 92/1978, dispunând disjungerea acestui petit, comunicarea unui exemplar al încheierii și o copie a acțiunii către Judecătoria Timișoara pentru formarea unui dosar în vedere soluționării acestui petit, constatând că acestei instanțe îi revine competența materială de soluționare, ca primă instanță.
Prin încheierea de ședință din 10.05.2007, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului privind petitul 4 din acțiune ( obligarea pârâtei la plata taxelor și impozitelor legal datorate aferente salariului real ), observând că, aceasta se referă la contribuțiile asigurărilor sociale de stat ceea ce atrage incidența dispozițiilor art.30 din Legea 19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, care dispun în sensul că în cazul neachitării în termen, potrivit legii a contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, casele teritoriale de pensii vor proceda la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite potrivit măsurilor legale privind executarea creanțelor bugetare, rezultând din redactarea textului în mod clar și neechivoc că legitimarea procesuală activă revine exclusiv casei teritoriale de pensii.
Consecință a celor dispuse de instanță prin încheierile menționate, obiectul contestației s-a restrâns la petitul 1 și petitul 2 ( anume constatarea nulității absolute a clauzei de la art.IX pct.1 din actul adițional nr.1/15.03.2004, la contractul individual de muncă nr.1201 încheiat între părți, în subsidiar dispunerea anulării clauzei, și, respectiv, obligarea intimatei să plătească contestatorului suma de 142.754.00 Ron cu titlu de despăgubiri reprezentând diferențe salariale, sporuri și majorări neachitate pentru perioada 15.03.2004 până la data depunerii acțiunii ).
Ulterior, contestatorul și-a precizat acțiunea privind petitul 2, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 185.752 Ron cu titlu de despăgubiri reprezentând diferențe salariale, sporuri și majorări neachitate pe perioada 15.03.2004 - 30.11.2007, conform raportului de expertiză efectuat în cauză.
Verificând în limitele competenței conferite de lege, legalitatea și temeinicia acțiunii precizată, în considerarea obiectului acestuia, prin raportare la probatoriul administrat și în aplicarea prevederilor legale incidente speței, aceasta se privește a fi neîntemeiată, prin consecință se va respinge pentru considerentele redate în continuare.
Prin actul adiționalnr.1/15.03.2004, la contractul individual de muncă nr.1201 încheiat între părți, în temeiul contractului colectiv de muncă părțile, angajatorul pe de o parte și angajatul pe de altă parte, au convenit la modificarea contractului individual de muncă în sensul că activitatea se va desfășura la. Analiză Bancară din Suc. Dr.Tr.S, fără ca aceasta să constituie clauză de mobilitate conform art.55 Codul muncii, funcția și gradul fiind analist risc, gradul III, iar salariul de bază lunar brut s-a convenit la suma de 36.000.000 lei, cu mențiunea că celelalte clauze ale contractului individual de muncă rămân nemodificate și că prezentul înscris s-a încheiat în 2 exemplare din care unul pentru salariat, fiind de observat că înscrisul poartă semnăturile părților, atât a angajatorului cât și a angajatului.
Este de remarcat că reglementarea instituției modificării contractului individual de muncă, prevăzută de legiuitor prin dispozițiile art.41 Codul muncii, este în deplină concordanță cu principiul forței obligatorii a contractului între părți, consacrată de dispozițiile art.969 Cod civil.
În raport cu rolul manifestării de voință, a părților contractante, se pot identifica modalitatea de modificare convențională, modalitatea de modificare unilaterală, precum și modalitatea de modificare în temeiul legii, toate aceste modalități vizând contractul individual de muncă.
Modalitatea de modificare convențională a contractului individual de muncă poate fi inițiată de oricare dintre părțile contractante, însă pentru valabilitatea sa se impune realizarea acordului de voință între părți. Această modalitate care constituie regula în materie poate fi definitivă sau temporară.
speței se circumscrie modalității de modificare convențională a contractului individual de muncă, de vreme ce actul adițional obiect al convenției, a fost încheiat între angajatorul intimat și angajatul contestator, purtând semnăturile acestora, astfel că întregul său conținut este opozabil părților, fiind încheiat prin acordul părților, ceea ce atrage incidența principiului forței obligatorii a înscrisului încheiat între părțile contractante, consacrat de legiuitor așa cum deja s-a arătat prin disp.art.969 Cod civil, coroborat cu dispozițiile art.41 al.1 Codul muncii, prin care legiuitorul a dispus în sensul că, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților, ceea ce în speță s-a și întâmplat, împrejurare atestată de semnăturile părților aplicate pe actul supus controlului instanței. "
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, în motivarea căruia susține nelegalitatea măsurii luate de unitate împotriva sa, de a i se fi schimbat locul de muncă, ceea ce ar echivala cu o desfacere a contractului său de muncă, pentru a nu fi corespunzător postului deținut anterior, acela de director; de asemenea susține că numai prin presiunile exercitate asupra sa a acceptat alt post conform actului adițional la contractul său de muncă, inferior, pentru a nu fi "dat afară.
Recursul nu este fondat.
Așa cum în mod just a stabilit instanța de fond, schimbarea locului de muncă al reclamantului s-a făcut prin acordul de voință al părților, exprimat în actul adițional la contractul individual de muncă, semnat de ambele părți.
Simpla afirmație făcută de reclamantul recurent, că a acceptat postul inferior, conform actului adițional, prin vicierea consimțământului său la semna-rea lui nu poate constitui un motiv de recurs, câta vreme acest act adițional nu a fost invalidat în justiție.
Așadar, se apreciază că nu este prezent în cauză nici un motiv de recurs, sentința recurată, cu motivarea reprodusă mai sus în citat, pe care instanța de recurs o validează, fiind legală și temeinică.
Potrivit și cu dispozițiilor cuprinse în art. 312 (1) din Codul d e procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 204/PI/31.01.2008, a Tribunalului Timiș, dată în dosar nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - DR.- -
GREFIER,
- -
Red./01.09.2008
Thred./08.09.2008
Ex.2
Prima inst. - - - Trib.
Președinte:Vasilica SandoviciJudecători:Vasilica Sandovici, Mihail Decean, Carmen Pârvulescu
| ← Contestație decizie de pensionare. Decizia 1578/2008. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 163/2009. Curtea de... → |
|---|
