Conflict de muncă. Decizia 147/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 147
Ședința publică de la 09 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Trutescu
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de împotriva sentinței civile nr. 720 din 29.04.2009 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimată fiind " "
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la al patrulea termen și că nu s-au depus de recurent precizările, înscrisurile și declarația solicitate de instanță. S-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța, față de cererea informă de ajutor public judiciar sub forma asigurării asistenței judiciare printr-un avocat numit formulată de recurentul, constată că acesta nu s-a conformat dispozițiilor ei și nu a depus la dosar precizări cu privire la faptul dacă stăruie sau nu în această cerere, înscrisuri doveditoare cu privire la veniturile și starea lui materială și o declarație pe proprie răspundere cu privire la faptul dacă a mai beneficiat de ajutor public judiciar în ultimele 12 luni.
Întrucât excepția nulității recursului pentru nemotivare, invocată din oficiu la termenul anterior, a fost adusă la cunoștință părților prin citație, iar acestea și-ar fi putut face apărările, instanța rămâne în pronunțare cu privire la aceasta.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 2316/99/19.03.2009, a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 119/02.02.2005 a Tribunalului Iași în sensul de a se modifica sentința anterioară menționată, respectiv să se dispună "reintegrarea" sa în loc de "reluarea" activității.
Motivând în fapt cererea formulată, revizuientul susține că, în fapt, în toamna anului 2004 fost dat abuziv afară din serviciu pe baza unor ficțiuni ale organelor de poliție Astfel, dosarul penal instrumentat abuziv de poliție se bazează pe un "fals intelectual" al directorului general depus în 07.09.2004 direct la sediul poliției de la Secția a V-a Poliție I unde este acuzat de infracțiune flagrantă. Ca urmare, fără constatarea infracțiunii flagrante de către organele competente printr-un proces verbal conform prevederilor art. 280 și art. 467 Cod procedură penală, arată că a fost anchetat abuziv.
În drept, revizuientul indicat ca temei al cererii sale dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
Tribunalul a respins cererea revizuientului privind administrarea probei cu înscrisuri ca neconcludentă văzând motivele invocate în cuprinsul cererii și faptul că s-a solicitat administrarea probei cu un singur înscris, respectiv procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante.
S-a atașat cauzei dosarul nr- în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 119/02.02.2005 a Tribunalului Iași.
Prin sentința civilă nr. 720/29.04.2009, Tribunalul Iașia respins cererea de revizuire formulată de contestatorul împotriva sentinței civile nr. 119 din 01.02.2005 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care a menținut-
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr. 119/02.02.2005 pronunțată de Tribunalul Iașia fost admisă în parte contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata "", s-a dispus anularea deciziei nr. -.09.2004 și reluarea de către contestator a activității avute anterior acestei decizii. De asemenea, prin aceeași sentință civilă a fost obligată intimata la plata unei despăgubiri către contestator egală cu salariul și cu celelalte drepturi de care acesta a fost lipsit de la data de 04.09.2004 și până la reluarea activității și a fost respinsă cererea contestatorului privind cheltuielile de judecată.
În prezenta cauză, a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 119/02.02.2005 a Tribunalului Iași invocând ca temei disp. art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă potrivit precizărilor orale formulate la termenul din 29.04.2009.
Tribunalul a constatat că motivul de revizuire prevăzut de ar. 322 pct. 5 Cod procedură civilă cuprinde două ipoteze distincte, una dintre acestea referindu-se la situația în care, după darea hotărârii, se descoperă înscrisurile doveditoare care au fost reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.
Pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri judecătorești, în temeiul textului de lege sus-menționat, este necesar a fi întrunite în mod cumulativ o serie de condiții, respectiv înscrisul să fi existat la data pronunțării hotărârii atacate, să nu fi putut fi invocat în acel proces deoarece a fost reținut de partea potrivnică, împrejurare de forță majoră și să fie determinant, în cauză, adică să conducă la schimbarea soluției.
În cazul în care înscrisul nu a fost reținut de adversar, putând fi depus la dosar prin diligențele părții interesate, nu este îndeplinită condiția existenței motivelor independente de voința sa, care să o fi împiedicat să prezinte actul în procesul derulat anterior.
Ori, înscrisul pe care revizuientul își întemeiază cererea respectiv procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante nu se încadrează în aceste condiții prevăzute expres de dispozițiile legale.
Astfel, acest înscris nu a fost reținut de partea potrivnică și nici nu s-a dovedit faptul că nu ar fi putut fi înfățișat, dintr-o împrejurare mai presus de voința revizuientului, instanței ce a pronunțat sentința civilă criticată.
În plus, tribunalul a reținut că procesul verbal invocat de constatare a infracțiunii flagrante nu poate fi determinant prin el însuși în schimbarea situației de fapt reținute prin sentința civilă nr. 119/2005 a Tribunalului Iași.
Revizuientul a criticat în fapt înscrierea în dispozitivul sentinței civile nr. 119/2005 mențiunii prin care s-a dispus "reluarea" activității avute anterior invocând că ar fi trebuit să se dispună "reintegrarea" sa în muncă. Din acest context, procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante ce a condus la suspendarea contractului de muncă (pe care invocă revizuientul că l-ar fi semnat la 20.09.2004) nu este de natură a determina modificarea dispozitivului sentinței nr. 119/2005 în sensul solicitat de revizuient.
În considerarea celor anterior expuse, în temeiul art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, tribunalul a respins cererea de revizuire ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs revizuientul, fără însă a-și motiva cererea în termenul legal.
Instanța a invocat din oficiu, la primul termen de judecată, excepția nulității recursului.
Cauza a fost suspendată la termenul din 06.10.2009 și repusă pe rol la data de 06.01.2010, când s-a solicitat recurentului să precizeze dacă stăruie în cererea de ajutor public judiciar sub forma asigurării asistenței judiciare printr-un avocat numit, iar în caz afirmativ, să depună la dosar înscrisuri doveditoare cu privire la veniturile și starea lui materială și o declarație pe proprie răspundere cu privire la faptul dacă a mai beneficiat de ajutor public judiciar în ultimele 12 luni, potrivit art.14 din OUG 51/2005.
Recurentul nu s-a conformat acestei solicitări, astfel că instanța de control judiciar a rămas să se pronunțe asupra excepției nulității recursului, adusă la cunoștința părților prin citație.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de dispozițiile legale aplicabile, Curtea de Ape constată că excepția este întemeiată.
Potrivit art.306 alin.1 din Codul d e procedură civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit art. 303 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul se va motivaprinînsăși cererea de recurs sauînăuntrultermenului de recurs.
Revizuientul nu a respectat aceste dispoziții procedurale și nu a motivat cererea de recurs formulată împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia, respectiv 26.06.2009.
În consecință, raportat celor expuse, în conformitate cu prevederile art. 312 și 306 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea de Apel va constata nulitatea recursului și va menține hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de împotriva sentinței civile nr. 720/29.04.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09 februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./Tehnored.
17.02.2010 - 02 ex.
Tribunalul Iași - -
Președinte:Cristina TrutescuJudecători:Cristina Trutescu, Carmen Bancu, Nelida Cristina
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 40/2010. Curtea de... | Contestație decizie suspendare contract de muncă. Decizia... → |
|---|
