Conflict de muncă. Decizia 2548/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2415/CM-AS/2006)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 2548
Ședința publică de la 25 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Sorin Pascu
Grefier - -
xxxx
Pe rol, rejudecarea recursului declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr. 752 din 10.11.2004, pronunțată în dosar nr. 4308/2004, de Tribunalul Mehedinți, în contradictoriu cu intimata SC SRL C, reținut prin decizia nr.141 din 22 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr-, în care s-a admis contestația în anulare și anulată decizia nr. 178 din 18.01.2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr. 7314//54/2006, având ca obiect contestație desfacere contract de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata SC SRL C, prin avocat, cu delegație la dosar, lipsind recurentul contestator.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se că recursul este motivat și declarat în termen, după care:
Curtea, nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru intimata SC SRL C, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii Tribunalului Mehedinți, decizia de desfacere a contractului de muncă fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Tribunalul Mehedinți, prin sentința nr.752/10.11.2004 a respins contestația cu excepția opiniei separate a asistentului judiciar.
Împotriva sentinței a formulat recurs contestatorul în care arată că s-au apreciat eronat probele nefăcându-se vinovat de abaterile reținute în sarcina sa, în sensul că nu au fost audiați martorii propuși, neconsemnându-se în Încheierea de ședință acest lucru, datată 27.10.2004.
Curtea de APEL CRAIOVA, prin decizia nr.1591/31.05.2005 a respins ca nefondat recursul formulat de reclamant, reținând că, contestatorul nu era la prima abatere fiind atenționat că a consumat băuturi alcoolice în timpul programului.
S-a apreciat că cerințele prev. de art. 268. sunt îndeplinite în speță.
Contestatorul a formulat contestație în anulare împotriva deciziei pronunțată în recurs prevalându-se de dispoz. art. 318.pr.civilă în sensul că instanța a săvârșit o eroare materială în cauză, în sensul că deși avea posibilitatea și obligația să verifice motivele de casare invocate în recurs nu a făcut acest lucru.
Criticile erau în sensul că Tribunalul nu a cercetat fondul și a încălcat dreptul la apărare.
Curtea de APEL CRAIOVA, prin decizia nr. 2817/25.08.2006 a admis contestația formulată de contestator, anulând decizia nr. 339 din 17.02.2004, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în contradictoriu cu intimata SC SRL
A anulat decizia fixând termen pentru rejudecarea recursului la 31.10.2006.
În acest sens, s-a reținut că prin decizia nr. 1591/2005 a Curții de APEL CRAIOVA, prin care s-a respins recursul formulat de contestator s-a apreciat că nu s-au analizat toate motivele de recurs, astfel Tribunalul nu a antamat fondul cauzei respingându-i în mod nejustificat cererea de probatorii pentru a dovedi faptul că nu a refuzat să se prezinte la lucru, ci nu i s-a permis acest lucru începând cu 14.06.2006, instanța neanalizând acest motiv limitându-se doar la analiza condițiilor de legalitate a deciziei.
În recurs, analizându-se decizia contestată nr.2 din 03.06.2004 emisă de intimată aflată la fila 3, dosar fond se constată că aceasta este nulă potrivit art. 268. întrucât se arată în aceasta că începând din 14 iunie 2004 contestatorul nu s-a mai prezentat la serviciu în urma solicitării cu adresa nr.59 din 17.06.2004 pentru a da relații cu privire la cele înscrise în referatul Șefului de Fermă, nu a dus nici un document de motivare, nu a dat nici o notă de relații scrise în conformitate cu prevederile a contractului de muncă și Codului Muncii.
În partea finală se dispune încetarea contractului de muncă al contestatorului nr. 77719/3 din 19.04.2004 de la SC SRL Ferma nr.3 începând cu 14.06.2004, în conformitate cu art.61 lit. a.
Potrivit art. 268(1), angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă care la pct.c trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care în condițiile prev. de art. 267 alin.3 nu a fost efectuată cercetarea, ceea ce nu se menționează în decizia contestată și ca atare aceasta este afectată de nulitate absolută.
Curtea de APEL CRAIOVA, prin decizia nr.178 din 19 ianuarie 2007 pronunțată în dosarul nr-, a admis recursul formulat de contestatorul, reținută în fond pentru rejudecare în urma casării sentinței civile nr.752 din 10.11.2004, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr.4308/2004, prin decizia civilă nr.2817 din 25 august 2006, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-.
A constatat nulitatea absolută a deciziei nr.2 din 30.06.2004 emisă de intimata SC SRL
A dispus repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei cu obligarea intimatei la plata drepturilor bănești către contestator conform art. 78.
Împotriva deciziei a fost promovată contestație în anulare de către SC SRL,iar prin decizia nr.141 din 22.01.2008 a Curții de APEL CRAIOVA, a fost admisă contestația formulată de contestatoarea SC SRL C, împotriva deciziei 178 din 19.01.2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- și a fost fixat termen pentru rejudecarea recursului la 11.03.2008.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu în conformitate cu dispozițiile art.304 ind.1 pr.civ. Curtea a reținut următoarele:
Primul motiv de recurs nu este fondat întrucât la termenul de judecată din data de 13.10.2004 s-a menționat solicitarea contestatorului de a proba cu 2 martori că i s-a interzis să mai intre în unitate începând cu data de 14.06.2004 de către inginerul societății, iar instanța de fond a respins această cerere de probatoriu ca nefiind concludentă.
Prima instanță în mod corect a respins cererea privind administrarea probei testimoniale propuse de contestator, întrucât fapta pentru care i s-a desfăcut contractul individual de muncă, prin decizia nr.2/30.06.2004 s-a săvârșit la data de 11.06.2004, când nu a efectuat lucrările de stropit vie care nu suportau amânarea, precum și absența sa de la locul de muncă, începând cu data de 12.06.2004, iar contestatorul solicita probarea faptului că i-a fost interzisă intrarea în unitate începând cu data de 14.06.2004.
Așa fiind, nu poate fi reținută critica recurentului că i-a fost încălcat dreptul la apărare prin faptul de a nu consemna cererea sa de a proba cu martori situația de fapt.
Nu poate fi primit nici ultimul motiv de recurs invocat de recurent și anume că nu s-a stabilit în concret starea de fapt, raportul de cauzalitate și derulare a faptelor și că prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului, întrucât Tribunalul Mehedinția stabilit în mod corect situația de fapt, reținând că prin adresa nr.60/17.06.2004, deși petentul a fost convocat pentru a se prezenta la sediul intimatului la data de 21.06.2004, orele 9,30 în vederea realizării cercetării disciplinare prealabile nu a explicat și nu a justificat absențele de le serviciu, începând cu data de 12.06.2004, refuzând să dea o notă de relații în scris cu privire la evenimentul consemnat de șeful de fermă.
Curtea reține că decizia contestată a fost întocmită cu respectarea prevederilor art.62 alin.2 care arată că decizia se emite în scris și, sub sancțiunea nulității absolute, trebuie să fie motivată în fapt și în drept și să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată și la instanța judecătorească la care se contestă.
Totodată angajatorul a efectuat cercetarea disciplinară prealabilă, aceasta reieșind din convocarea petentului și procesul verbal încheiat cu acea ocazie (filele 10, 11 - dosar fond), iar decizia de desfacere a contractului individual de muncă a fost întocmită cu respectarea cerințelor prevăzute de art.268 Codul muncii, respectiv cuprinzând descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, faptul că nu a dat nici o notă de relații scrise în conformitate cu prevederile regulamentului de ordine interioară a contractului de muncă și Codul muncii, temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară a fost aplicată, termenul și instanța competentă, la care sancțiunea poate fi contestată.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, Curtea reține că recursul nu este fondat, astfel că în baza art.312 pr.civ. îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr. 752 din 10.11.2004, pronunțată în dosar nr. 4308/2004, de Tribunalul Mehedinți, în contradictoriu cu intimata SC SRL C, reținut prin decizia nr.141 din 22 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr-, în care s-a admis contestația în anulare și anulată decizia nr. 178 din 18.01.2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr. 7314//54/2006.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
Ex.2//03.06.2008
Jud.fond.
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Mihaela Mitrancă, Sorin Pascu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 200/2008. Curtea de... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 1224/2009. Curtea... → |
|---|
