Conflict de muncă. Decizia 81/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 81
Ședința publică de la 19 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Carmen Bancu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursurile declarate de DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIE A COPILULUI I, CONSILIUL JUDEȚEAN I și PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN I împotriva sentinței civile nr.1513 din 22.08.2007 a Tribunalului Iași (dosar nr-) intimați fiind, și SINDICATUL SALARIAȚILOR DIN CONSILIUL JUDEȚEAN
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat - pentru intimații persoane fizice, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dosarul este la al treilea termen după disjungere.
Avocat - pentru intimații persoane fizice depune la dosar împuternicire avocațială și arată că nu au alte cereri și că se pot judeca.
Se prezintă consilierul juridic pentru recurenta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIE A COPILULUI I care solicită ca dosarul să fie lăsat la a doua strigare pentru a da posibilitate și celorlalți reprezentanți ale părților să se prezinte în fața instanței.
Instanța lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitate tuturor reprezentanților părților să se prezinte.
La a doua strigare a cauzei făcută în ședință publică se prezintă consilierul juridic pentru recurenta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIE A COPILULUI I, consilierul juridic pentru recurenții CONSILIUL JUDEȚEAN I și PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN I și avocații și - pentru intimații persoane fizice, lipsă fiind celelalte părți.
Reprezentanții și apărătorii părților, luând pe rând cuvântul, arată că nu au de formulat alte cereri.
Consilierul juridic pentru recurenta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIE A COPILULUI I solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, desființarea hotărârii primei instanțe și respingerea acțiunii pentru motivele indicate în cererea de recurs.
Consilierul juridic pentru recurenții CONSILIUL JUDEȚEAN I și PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN I solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, desființarea hotărârii primei instanțe și respingerea acțiunii pentru motivele indicate în cererea de recurs. Depune concluzii scrise la dosar.
Avocat pentru intimații persoane fizice solicită respingerea recursurilor formulate și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală. Arată că trebuie asigurată alocarea sumelor cu titlu de indemnizație pentru menținerea sănătății și securității în muncă. Au avut în vedere subordonarea direcției atât în plan salarial cât și funcțional Consiliului Județean și Președintelui Consiliului Județean. Această subordonare rezultă implicit din lege. Dovada subordonării financiare rezultă din înscrisurile depuse la dosar, inclusiv din hotărârea de constituire a Direcției de Protecția a copilului și din organigrama vizată. Salarizarea angajaților se face din alocările Consiliului Județean, iar Președintele Consiliului Județean este ordonator principal de credite. Aceștia răspund de toate angajările și sursele de finanțare. Mai arată că se pretinde sporul de dispozitiv și de asigurare a sănătății și securității de la cei care au îndreptățirea legală. Precizează că personalul contractual au aderat la sindicat, iar conform legii aceștia pot adera la orice sindicat și nu pot îngrădiți în acest sens. Singura condiție este ca persoanele să nu facă în același timp parte din mai multe organizații sindicale. Faptul că sunt membrii de sindicat rezultă din îndeplinirea obligației de plată a cotizației. Având în vedere subordonarea față de consiliul județean și președintele acestuia, calitatea de membru de sindicat și dreptul de a avea aceleași drepturi față de ceilalți membrii de sindicat, au considerat au considerat că trebuie să se adreseze justiției pentru a obliga ordonatorul de credite să stabilească sumele necesare pentru drepturile lor. Consideră că în cauză se află în fața unei hotărâri legale și temeinice. În acest sens au depus practică judiciară de la alte instanțe. În contract au dreptul la sporul de dispozitiv conform ordinului nr.426/2003 funcționarilor și contractualilor din administrația publică. Această indemnizație este de 25%. Mai precizează că funcționarilor din Ministerul Administrației și Internelor se aplică și alte sporuri, dar acestea nu se aplică în cauză. Consideră că nici una din criticile invocate prin recurs nu se justifică și că cadrul procesual a fost corect stabilit având în vedere subordonarea. Acțiunile făcute de salariați sunt în acord cu.53/2003 art.2 potrivit căruia pentru constituirea unui organism sindical este nevoie de 15 membrii chiar dacă sunt la angajatori diferiți, dar să fie din aceiași ramură și profesiune. Intimații fac parte dintr-un serviciu specializat înființat prin puterea consiliului județean. Au dreptul la sporul de dispozitiv,sens în care au indicat art.61 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat - pentru intimații persoane fizice solicită respingerea recursurilor ca neîntemeiate și menținerea hotărârii instanței de fond. Consideră că soluția dată de prima instanță este temeinică și legală și în ea sunt stabilite toate motivele pentru care au avut câștig de cauză. Arată că la dosar s-a depus practică judiciară și acte din care rezultă raporturile dintre salariați și consiliul județean. Cu cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr-, reclamantul Sindicatul Salariaților din Consiliul Județean I în calitate de reprezentant al funcționarilor și angajaților cu contract de muncă din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului I, a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Județean I și Președintele Consiliului Județean I, solicitând obligarea acestora la acordarea sporului de dispozitiv lunar de 25 % din salariul de bază începând cu luna mai 2006, și a sumei de 320 RON lunar, reprezentând drepturi speciale pentru menținerea sănătății și securității în muncă, începând cu aceeași lună.
În motivarea cererii sale, reclamantul, prin reprezentant, arătat că atât prin atribuții, cât și prin natura activității desfășurate de funcționarii și salariații Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului I în domeniul administrației publice, aceștia sunt îndreptățiți să beneficieze de aceleași drepturi recunoscute funcționarilor din aparatul propriu al Consiliului Județean, instituindu-se astfel egalitatea de tratament dintre personalul direcției și cel al consiliului județean.
Reclamantul a mai susținut că, în situația în care consiliul județean este titularul bugetului, având competența distribuirii sumelor și către DGASPC I, refuzul pârâților de a aloca fonduri și pentru salariații direcției se dovedește a fi o practică discriminatorie ce se impune a fi sancționată.
În cererea de chemare în judecată s-a mai precizat că egalitatea de tratament privind drepturile salariale este cu atât mai justificată cu cât salariații și funcționarii din cadrul DGASPC sunt membri ai sindicatului salariaților din Consiliul Județean I începând cu data de 18.04.2006.
Prin sentința civilă nr. 1018/E/04.05.2007, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul - a fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței de contencios administrativ, invocată de pârâți, s-a disjuns judecata cererii reclamantului privind cele 38 persoane angajate în baza contractului individual de muncă și individualizate în adresa nr. 16284/26.04.2007 a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului I și s-a dispus transpunerea acestei cereri la Secția civilă a Tribunalului Iași.
Prin aceeași hotărâre, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul Sindicatul Salariaților din Consiliul Județean I, în calitate de reprezentant al funcționarilor publici din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului
La prima zi de înfățișare în fața instanței civile, reclamantul a precizat că înțelege să introducă în cauză, în calitate de pârâtă,
Prin întâmpinare, Ias olicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată pentru următoarele motive.
Această direcție este un serviciu public de asistență socială înființat în subordinea Consiliului Județean I, finanțat prin alocarea sumelor constituite la nivelul Consiliului Județean
Or, Președintele Consiliului Județean fiind ordonator principal de credite conf. legii 215/2001, directorul DGASPC I are calitate de ordonator secundar de credite, fiind obligat să respecte destinația fondurilor primite de la Consiliul Județean, destinație indicată în bugetul aprobat de plenul Consiliului Județean
A mai precizat pârâta că, potrivit legii, direcția nu poate avea ca sursă de finanțare venituri proprii, activitatea fiind finanțată exclusiv din sume de la buget de stat, buget propriu al Consiliului Județean și contribuții ale consiliilor locale.
La termenul din 13.06.2007 reclamantul Sindicatul Salariaților din Consiliul Județean I, prin reprezentant legal, a depus la dosar cerere de renunțare la judecată, conform art. 246 Cod procedură civilă, motivat de faptul că în urma alegerii noilor organe de conducere, acestea au constatat că fostul președinte al sindicatului nu a avut nici un fundament juridic pentru formularea acțiunii.
La termenul din 27 iunie 2007, fost depusă la dosar solicitarea celor 38 de salariați, angajați cu contract individual de muncă din cadrul aparatului propriu al I, de a continua acțiunea ce formează obiectul prezentului dosar, în nume propriu.
Prin precizările depuse la dosarul cauzei, prin registratură, la data de 17.07.2007, pârâtul președintele Consiliului Județean Iai nvocat excepția lipsei calității procesuale active a sindicatului motivat de faptul că cei 38 de angajați au posibilitatea formulării unor acțiuni în nume propriu în contradictoriu cu, cât și lipsa calității procesual pasive a Președintelui Consiliului Județean I și a Consiliului Județean I motivat de faptul că I este o instituție publică cu personalitate juridică (în sensul că are buget propriu de venituri și cheltuieli, contabilitate proprie și organizare de sine stătătoare), aflată în subordinea Consiliului Județean și în coordonarea Secretarului Județului Este înființată prin Hotărârea Consiliului Județean I nr. 193/2004 și îndeplinește funcțiile serviciului public de asistență socială la nivelul județului
Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 1513/22.08.2007 pronunțată de Tribunalul Iașis -a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, s-a admis în parte acțiunea însușită de către reclamanți, pârâții fiind obligați să plătească acestora lunar sporul de dispozitiv de 25% din salariul de bază, începând cu luna mai 2006 și până la încetarea calității de salariat în cadrul aparatului direcției și să acorde lunar acestora suma de 320 RON reprezentând drepturi salariale pentru menținerea sănătății și securității în muncă, începând cu luna mai 2006 și până la expirarea acordului/contract colectiv de muncă nr. 193/15.12.2005.
Prin aceeași hotărâre, s-a luat act de renunțarea la judecată a Sindicatului Salariaților din Consiliul Județean
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 2 din nr.HG 1434 din 2 septembrie 2004 republicată, direcția generală este instituția publică cu personalitate juridică, înființată în subordinea consiliului județean, prin comasarea serviciului public de asistență socială și a serviciului public specializat pentru protecția copilului de la nivelul județului prin preluarea, în mod corespunzător, a atribuțiilor și funcțiilor acestora.
Art. 4 alin. 1 din același act normativ dispune că, prin hotărâre a consiliului județean se înființează direcția generală și se aprobă structura organizatorică, numărul de personal, precum și funcționarea acestei direcții.
Art. 5 alin. HG 1434/2004 prevede că le revine consiliilor județene competența de a înființa direcția generală prin reorganizarea serviciilor publice cu atribuții în domeniul asistenței sociale și protecției copilului, aflate în subordine și după caz, compartimentelor din aparatul propriu existent în cadrul acestora. Personalul serviciilor publice reorganizate astfel cum s-a menționat anterior, se prevede către Direcția generală și se consideră transferat, în condițiile legii.
De asemenea art. 7 din același act normativ prevede că în termen de cel mult un an de la reorganizarea Direcției generale, se va asigura încadrarea în totalitate a acesteia cu personal de specialitate cu diverse calificări, conducătorul Direcției generale fiind cel care întocmește necesarul de personal de specialitate.
În temeiul acestei Hotărâri de Guvern nr. 1434/2004, Consiliul județean Iae mis hotărârea nr. 193/2004 prin care a înființat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Această direcție generală a preluat, conform art. 5 din HG1434/2004, personalul serviciilor publice cu atribuții în domeniul asistenței sociale și protecției copilului din aparatul consiliilor județene, personalul fiind considerat transferat în condițiile legii.
Este adevărat că raporturile de muncă sunt stabilite direct între cei 38 de reclamanți, angajați cu contract individual de muncă și I, ca instituție publică cu personalitate juridică, însă această instituție este înființată în subordinea consiliului județean, care îi aprobă structura organizatorică, numărul de personal precum și finanțarea acestei direcții, aspecte recunoscute și de către pârâți. În acest sens a fost emisă și Hotărârea Consiliului Județean I nr. 192/2005 prin care se aprobă organigrama direcției, se menționează că această instituție publică este în subordinea Consiliului Județean I, se aprobă regulamentul de organizare și funcționare a direcției, se aprobă criteriile privind disponibilizările de personal și se precizează care sunt sursele de finanțare ale direcției ( 87 dosar).
Hotărârile Consiliului Județean I menționate anterior au fost date cu respectarea atât a HG1434/2004, cât și cu respectarea Legii 215/2001.
Astfel, se precizează în Legea 215/2001, că printre atribuțiile care revin consiliului județean sunt și atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean; ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean (art. 91 alin. 1 lit. a) cât și atribuțiile privind gestionarea serviciilor publice din subordine (art. 91 alin. 1 lit. d). Cu referire la acestea se stipulează în legea, consiliul județean hotărăște înființarea sau reorganizarea de instituții, servicii publice (art. 91 alin. 2 lit. b); aprobă regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean, organigrama, statul de funcții, regulamentul de organizare și funcționare ale aparatului de specialitate, precum și ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean (art. 91 alin. 2 lit. c); asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes județean privind serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială.
Pentru aceste considerente s-a reținut că excepția lipsei calității procesual pasive a consiliului județean este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
S-a mai reținut că art. 104 alin. 1 lit. a,d și e din Legea 215/2001 prevede că președintele consiliului județean îndeplinește, în condițiile legii atribuții privind funcționarea aparatului de specialitate a consiliului județean, a instituțiilor și serviciilor publice de interes județean; atribuții privind relația cu alte autorități ale administrației publice locale și serviciile publice; cât și atribuții privind serviciile publice de interes județean, astfel încât și excepția lipsei calității procesuale pasive a Președintelui Consiliului Județean I este neîntemeiată urmând a fi respinsă.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că acțiunea reclamanților este întemeiată urmând a fi admisă.
Astfel, prin Hotărârea nr. 192/13.11.2003 emisă de Consiliul Județean I s-a aprobat acordarea sporului de dispozitiv de 25 % din salariul de bază - care cuprinde salariul de încadrare, indemnizația de conducere și salariul de merit - pentru personalul din aparatul propriu al Consiliului județean I, cu excepția demnitarilor, începând cu data de 01 noiembrie 2003 ( 24 dosar).
La momentul emiterii acestei hotărâri, personalul angajat cu contract de muncă din cadrul serviciilor publice cu atribuții în domeniul asistenței sociale și protecției copilului, aflate în subordinea Consiliului Județean I făcând parte din aparatul propriu al consiliului județean, a beneficiat de efectele acestei hotărâri 192/2003.
Faptul că ulterior, cu respectarea legii, s-a înființat în subordinea consiliului Județean I, I prin comasarea serviciului public de asistență socială și a serviciului public specializat pentru protecția copilului cât și prin preluarea personalului acestor servicii și efectuarea de noi angajări în măsura necesarului, nu poate conduce la concluzia că reclamanții angajați ai direcției nu pot beneficia de sporul de dispozitiv de 25 % din salariul de bază prevăzut de I 192/2003, întrucât deși direcția este o instituție publică cu personalitate juridică subordonată Consiliului Județean, iar finanțarea acesteia se face prin alocarea sumelor din bugetele constituite la nivelul Consiliului județean, distribuirea acestor fonduri fiind de competența exclusivă a președintelui Consiliului Județean în calitatea acestuia de ordonator principal de credite conf. art. 104 alin. 4 lit. a din Legea 215/2001 republicată iar atribuțiile personalului sunt cel puțin aceleași ca anterior înființării direcției.
Directorul I nu are decât calitatea de ordonator secundar de credit, neavând dreptul de a aloca sumele primite de la Consiliul Județean decât destinațiilor indicate prin bugetul aprobat de Consiliul Județean.
Câtă vreme din bugetul unic aprobat de Consiliul Județean este asigurată plata tuturor salariaților consiliului județean, inclusiv celor din aparatul propriu al direcției, nu există nici un temei ca acestora să nu le fie alocate sumele cuvenite cu titlu de spor de dispozitiv.
Drept urmare, instanța a reținut că reclamanții - salariați cu contract de muncă din cadrul acestei direcții sunt angajați ai Consiliului Județean, fiind astfel îndreptățiți a beneficia, în funcție de încadrare și de vechime, de un tratament egal cu ceilalți salariați.
Prin urmare, atât prin atribuții, cât și prin desfășurarea unei activități în domeniul administrației publice de natura celei prestate de salariații din aparatul propriu al Consiliului Județean, reclamanții sunt îndreptățiți să beneficieze de aceleași drepturi recunoscute acestora, deci trebuie să beneficieze inclusiv acest spor de dispozitiv de 25 % din salariul de bază,începând cu luna mai 2006 (astfel cum au cerut) și până la încetarea calității de salariat în cadrul aparatului direcției.
În altă ordine de idei, instanța de fond a reținut că, prin contractul colectiv de muncă încheiat între președintele Consiliului Județean I, în calitate de angajator și Sindicatul Salariaților din Consiliul Județean I, înregistrat la Camera de muncă sub nr. 193/15.12.2005, la art. 25 alin. 1 s-a prevăzut să se acorde salariaților lunar drepturi speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii în cuantum de 320 RON.
Art. 9 din Codul muncii dispune faptul că "Prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații din unitate, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizație sindicală din unitate".
În deplin acord cu aceste dispoziții, art. 6 din A/CCM 193/2005 a prevăzut următoarele: "clauzele prezentului A/CCM produc efecte pentru toți funcționarii publici și persoanele angajate pe bază de contract individual de muncă, indiferent de data numirii sau de afilierea lor la sindicat".
Totodată, art. 11 din Codul muncii prevede că efectele clauzelor contractului colectiv de muncă se produc pentru toți salariații din unitate.
În situația în care consiliul județean este titular al bugetului și are competența distribuirii sumelor către direcție, instanța de fond a reținut că refuzul pârâților de a aloca fonduri și pentru persoanele angajate pe bază de contract individual de muncă, pentru plata lunară a drepturilor speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii, în cuantum de 320 RON, se dovedește a fi o practică discriminatorie ce trebuie înlăturată.
Împotriva acestei sentințe civile au formulat recurs pârâții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului I, Consiliul Județean I și Președintele Consiliului Județean I, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului I critică sentința primei instanțe pentru următoarele motive:
Hotărârea recurată este nelegală, deoarece cuprinde motive contradictorii, străine de natura cauzei.
Astfel, se arată că directorul I are calitatea de ordonator secundar de credite, fiind obligat să respecte destinația fondurilor primite de la consiliul județean.
Se mai invocă faptul că, din bugetul alocat pentru anul 2007, I nu poate asigura plata contravalorii drepturilor solicitate, motivat de faptul că fondurile alocate sunt sub nivelul necesarului de fonduri solicitat.
Recurenta a mai susținut că reclamanții nu sunt angajații Consiliului Județean I, aceștia având raporturi de muncă doar cu
Se mai arată că, în mod greșit prima instanță a reținut că personalul angajat cu contract de muncă din cadrul serviciilor publice cu atribuții în domeniul asistenței sociale și protecției copilului, aflate în subordinea Consiliului Județean Iab eneficiat de efectele hotărârii nr. 192/2003.
Prin recursul formulat, Președintele Consiliului Județean I și Consiliul Județean I au invocat următoarele:
În mod greșit prima instanță a reținut că reclamanții au calitate procesuală pasivă în cauză, deși, în aceeași acțiune, instanța de contencios administrativ a constatat tocmai contrariul, în ceea ce privește drepturile bănești solicitate de funcționarii publici.
Se mai invocă și motivul de rec prevăzut de art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă, respectiv că prima instanță a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut, considerând practic că ar fi ca și inexistentă și stabilind că atât Hotărârea Consiliului județean I nr. 192/2005 cât și Hotărârea Guvernului nr. 1434/2004 ar fi nule absolut.
Recurenții mai susțin că instanța de fond ar fi interpretat în mod greșit actul dedus judecății, invocându-se disp. art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă.
Astfel, se arată că, în situația în care cei 38 de salariați fac parte din aparatul de specialitate al Consiliului județean I, neavând raporturi de serviciu cu directorul și cu această direcție, rezultă că de fapt contractele lor de muncă sunt nule.
Recurenții mai invocă faptul că drepturile speciale care fac obiectul acestei cauze sunt stabilite printr-un contract colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate, astfel încât aceasta se aplică doar pentru salariații din aparatul de specialitate al Consiliului Județean
În recurs, intimații -reclamanți depun la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinare, Sindicatul Salariaților din Aparatul al Consiliului Județean I prin reprezentant legal arată că susținerea intimatei -recurente precum că salariații -reclamanți sunt membrii acestuia este falsă, ei nefigurând în nicio evidență a sindicatului.
Analizând recursurile formulate de pârâții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului I, Președintele Consiliului Județean I și Consiliul Județean I, se reține că acestea sunt în parte fondate, pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a soluționat în cauză excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul Județean I și Președintele Consiliului Județean
Astfel, potrivit Hotărârii Consiliului județean I nr. 192/2003 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului I este o instituție publică cu personalitate juridică subordonată consiliului județean, iar finanțarea acesteia se face prin alocarea sumelor din bugetele constituite la nivelul consiliului.
Distribuirea acestor fonduri este de competența exclusivă a Președintelui Consiliului județean, în calitatea acestuia de ordonator principal de credite, conform art. 104 alin. 4 lit. a) din Legea nr. 215/2001 republicată.
Se mai reține că în cauză nu sunt incidente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct.6 și 8 Cod procedură civilă, în sensul că, soluționând excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului județean I și Președintelui Consiliului județean I, prima instanță nu a negat existența Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului I și nu a interpretat în mod eronat contractele de muncă ale reclamanților.
În ceea ce privește fondul cauzei, se reține că în mod corect prima instanță a obligat pârâții să plătească reclamanților lunar sporul de dispozitiv de 25% din salariul de bază.
Astfel, prin Hotărârea nr. 192/13.11.2003 a Consiliului Județean I, s-a aprobat acordarea sporului de dispozitiv de 25% din salariul de bază, pentru personalul din aparatul propriu al Consiliului Județean I, cu excepția demnitarilor, începând cu data de 01.11.2003.
Acordarea acestui spor s-a datorat faptului că personalul din aparatul propriu este obligat să răspundă permanent solicitărilor ce ar surveni în derularea activității profesionale, nu numai în timpul programului legal de muncă, ci în orice moment s-ar naște o asemenea necesitate.
În pofida faptului că reclamanții sunt salariați în cadrul I, instituție publică subordonată Consiliului Județean I, îndeplinind în numele acestei autorități publice atribuțiile ce i-au fost date prin lege privind protecția tuturor persoanelor cu dificultăți, precum și a copiilor de pe întreg teritoriul județului I, având și obligații privind asigurarea permanenței la locul de muncă, consiliul județean nu a recunoscut și îndreptățirea acestora la plata sporului de dispozitiv.
Pentru aceste considerente, în mod corect prima instanță a reținut că neacordarea sporului de dispozitiv salariaților I reprezintă un tratament discriminatoriu în raport cu angajații Consiliului Județean
Se reține însă, că în mod eronat pârâții au fost obligați să plătească lunar reclamanților suma de 320 RON, reprezentând drepturi salariale pentru menținerea sănătății și securității în muncă.
Astfel, prin acordul/contractul colectiv de muncă anexă la Hotărârea nr. 193/15.12.2005, încheiat între Sindicatul Salariaților din Consiliul Județean I și Președintele Consiliului Județean I, s-a stabilit, la art. 25, că salariaților li se acordă lunar drepturi speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii în cuantum de 320 RON.
Potrivit art. 6 alin. 1 din același contract colectiv de muncă, clauzele acestuia produc efecte pentru toate persoanele angajate pe bază de contract individual de muncă, indiferent de data numirii sau de afilierea lor la sindicat.
De asemenea, în temeiul art. 239 din Codul muncii, prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații, indiferent de data angajării.
În consecință, de prevederile art. 25 din acordul/contractul colectiv de muncă anexă la Hotărârea nr. 103 din 15.12.2005, nu pot beneficia decât salariații Consiliului Județean
Având în vedere faptul că reclamanții sunt salariații Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului I, aceștia nu pot beneficia de prevederile acestui contract colectiv de muncă.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp. art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă urmează să se admită recursurile declarate de pârâți și să se modifice în parte sentința primei instanțe, în sensul de a se respinge cererea reclamanților privind acordarea lunară a sumei de 320 lei reprezentând drepturi salariale pentru menținerea sănătății și securității în muncă, menținându-se restul dispozițiilor sentinței recurate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Având în vedere aceleași considerente se va respinge cererea intimaților de obligare a recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului I, Președintele Consiliului Județean I și Consiliul Județean I împotriva sentinței civile nr. 1513 din 22 august 2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte.
Respinge cererea reclamanților privind acordarea lunară a sumei de 320 lei reprezentând drepturi salariale pentru menținerea sănătății și securității în muncă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Respinge cererea intimaților privind plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 19 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.-28.03.2008
Jud.fond:- Tribunalul Iași: -;
-.
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Daniela Pruteanu, Carmen Bancu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1010/2009. Curtea... | Conflict de muncă. Decizia 99/2008. Curtea de Apel Iasi → |
|---|
